Ajutorul de stat

┬á┬á ├Änc─â de la ├«nceputurile organiz─ârii statale, Statul, v─âzut ca o entitate sui-generis, s-a bucurat de suveranitate, ceea ce ├«i conferea acestuia competen╚Ťa de a se impune cu for╚Ť─â juridic─â obligatorie ├«n raporturile cu persoanele care formau popula╚Ťia. Acesta avea competen╚Ťa deplin─â ├«n toate problemele ce se iveau ├«n societate. Cu timpul, statul a ├«ncheiat numeroase tratate, ini╚Ťial de pace, de neagresiune, apoi aceste tratate s-au diversificat ca domeniu de aplicare, ajung├ónd s─â se poat─â ├«ncheia acorduri interna╚Ťionale ├«n domeniul economic, social ╚Ö.a.m.d. Mai mult, statul a con╚Ötientizat c─â pentru a-╚Öi asigura o politic─â de dezvoltare armonioas─â pe termen lung va trebui s─â recunoasc─â ╚Öi s─â consfin╚Ťeasc─â drepturile omului. Ridicarea acestora la rangul unor adev─ârate garan╚Ťii s-a realizat prin ├«ncheierea de c─âtre state a unor trate care au devenit obligatorii de respectat ╚Öi aplicat pentru p─âr╚Ťile semnatare, precum Conven╚Ťia european─â a drepturilor omului(1950), Pactul interna╚Ťional cu privire la drepturile civile ╚Öi politice(1966), Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(2000). Prin aceste tratate statul ╚Öi-a asumat ca ├«ndatorire s─â respecte drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťile incluse ├«n aceste documente interna╚Ťionale, oblig├óndu-se s─â nu ├«╚Öi exercite ├«n mod autoritar prerogativele extraordinare, ci ├«n spiritul respect─ârii ╚Öi aplic─ârii ├«n concret a acestor drepturi fundamentale. Astfel, se pare c─â statul, ├«n prezent, nu mai exercit─â o suvernitate total─â, complet─â, exerci╚Ťiul suveranit─â╚Ťii limit├óndu-se cu timpul prin obliga╚Ťiile interna╚Ťionale pe care acesta ╚Öi le-a asumat. ├Än doctrina se face distin╚Ťia dintre suveranitatea-substan╚Ť─â ╚Öi suveranitatea-exerci╚Ťiu, ar─ât├óndu-se, ├«n mod judicios, c─â suveranitatea-substan╚Ť─â este imuabil─â, ├«n timp ce suveranitatea-exerci╚Ťiu poate fi limitat─â ├«n func╚Ťie de obliga╚Ťiile asumate de stat pe plan interna╚Ťional. Astazi statul nu mai poate interveni cu for╚Ť─â discre╚Ťionar─â ├«n toate domeniile f─âr─â a ╚Ťine cont de consecin╚Ťe, ci, dimpotriv─â, acesta este nevoit, chiar obligat, s─â ac╚Ťioneze ├«ntotdeauna asigur├ónd respectarea drepturilor omului ╚Öi a principiilor enun╚Ťate ├«n cuprinsul Legii fundamentale.

   Articol redactat de Vl─âdu╚Ť-Florentin-Andrei Tr─âsnea, student ├«n anul II la Facultatea de Drept a Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, Lider al echipei ABC Juridic.

   ├Än aceast─â ordine de idei, ajutorul de stat este privit ca un ajutor patrimonial, pecuniar, ce const─â ├«ntr-o sum─â de bani pe care statul o acord─â unui operator economic pe baza unor criterii subiective sau ├«n lipsa unor criterii obiective, de natur─â s─â ├«i creeze acestuia un avantaj economic pe care, ├«n mod normal, ├«n condi╚Ťiile obi╚Önuite ale pie╚Ťei, acesta nu l-ar fi putut ob╚Ťine. Bine├«n╚Ťeles, acest tip de ajutor este interzis de lege. Ra╚Ťiunea din spatele interzicerii acestei ac╚Ťiuni a statului este reprezentat─â tocmai de existen╚Ťa unor principii constitu╚Ťionale, democratice, care sunt afectate prin aceast─â ac╚Ťiune statal─â. Statul nu are dreptul s─â acorde un ajutor de stat ├«ntemeiat pe criterii subiective deoarece aceasta ac╚Ťiune ar contraveni pricipiului liberei concuren╚Ťe. De asemenea, principiul egalit─â╚Ťii ├«n drepturi a tuturor cet─â╚Ťenilor se opune unei astfel de m─âsuri, ├«ntruc├ót cet─â╚Ťenii sunt egali ├«n fa╚Ťa legii ╚Öi a autorit─â╚Ťilor publice, f─âr─â privilegii ╚Öi f─âr─â discrimin─âri.

   Dispozi╚Ťiile importante ale materiei le reg─âsim ├«n partea din Legea Fundamental─â, denumit─â de doctrin─â ÔÇťConstitu╚Ťia economic─âÔÇŁ ╚Öi anume titlul 4 al acesteia, desemnat ÔÇťEconomia ╚Öi finan╚Ťele publiceÔÇŁ. Constitu╚Ťia Rom├óniei consacr─â la rang de principiu ├«n art. 135 alin. 1 : ÔÇť Economia Rom├óniei este economie de pia┼ú─â, bazat─â pe libera ini┼úiativ─â ┼či concuren┼ú─â.ÔÇŁ Concuren╚Ťa este, a╚Öadar, un principiu constitu╚Ťional ├«n ordinea juridic─â rom├óneasc─â, principiu care nu poate fi afectat sub nicio form─â deoarece astfel, s-ar aduce, ├«n mod impetuos, atingere ├«nse╚Öi Legii fundamentale. Mai mult de atat, statul roman se oblig─â s─â asigure ├«n alin. 2 al acestui articol lit. a : ÔÇť libertatea comer╚Ťului, protec╚Ťia concuren╚Ťei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de produc╚ŤieÔÇŁ. Astfel, statul roman, potrivit Constitu╚Ťiei, nu va putea s─â desf─â╚Öoare o activitate de natur─â s─â aduc─â atingere concuren╚Ťei. Concret, statul roman nu va putea s─â sprijine, ├«n mod discriminatoriu, contrar principiului liberei concuren╚Ťe, un operator economic ├«n detrimentul altui actor economic deoarece, ├«n acest mod, s-ar aduce atingere drepturilor ╚Öi principiilor constitu╚Ťionale.

   ├Än ÔÇ×Constitu╚Ťia comentat─âÔÇŁ se consider─â, pe bun─â dreptate, c─â acest articol ├«ncorporeaz─â filozofia liberalismului. ÔÇ×Acest principiu contribuie la consolidarea ├«ncrederii ├«ntre agen┼úii economici, la formarea unei mentalit─â┼úi ┼či a unui mod de via┼ú─â bazat pe liber─â ini┼úiativ─â ┼či competi┼úie a valorilor. El este, a┼čadar, direct aplicabil. Alineatul 2 al art. 135 ne apare, ├«n egal─â m─âsur─â, o concretizare, dar ┼či o circumstan┼úiere a principiului formulat la alin. (1)ÔÇŁ [1]

   No╚Ťiunea de ajutor de stat este un concept specific dreptului Uniunii Europene, iar competen╚Ťa de interpretare a acestui concept revine Cur╚Ťii de Justi╚Ťie a Uniunii Europene(CJUE). ├Än acest sens, se interzice orice ac╚Ťiune sau omisiune a statului prin care se creeaza ├«n mod direct sau indirect un avantaj unui operator economic. Astfel, ajutor de stat va fi at├ót transferul direct de fonduri de la stat la operatorul economic respectiv, afect├ónd concuren╚Ťa, transferurile indirecte de fonduri, prin intermediul ├«ntreprinderilor publice, c├ót ╚Öi renun╚Ťarea la ├«ncasarea unor sume cuvenite statului. Observ─âm, deci, c─â no╚Ťiunea nu se restr├ónge doar la un ajutor patrimonial direct ce provine de la stat ╚Öi care este ├«ndreptat spre operatorul economic, ci no╚Ťiunea de ajutor de stat cuprinde ╚Öi renun╚Ťarea la ├«ncasarea unor sume care, ├«n mod normal, ├«i erau cuvenite statului, dar la care acesta renun╚Ť─â, circumscriindu-se cadrului ajutorului de stat.

   De asemenea, foarte important de subliniat este faptul c─â ajutorul de stat va fi re╚Ťinut doar dac─â este acordat unui operator economic, adic─â unei persoane fizice, juridice sau unei persoane lipsite de personalitate juridic─â care desf─â╚Öoar─â activitate economic─â ├«n condi╚Ťiile liberei concuren╚Ťe. Deci, de principiu, se recunoa╚Öte faptul c─â ajutorul de stat nu va putea fi re╚Ťinut dac─â un avantaj economic este ├«ndreptat ├«n beneficiul unei persoane care nu desf─â╚Öoar─â o activitate economic─â ├«n condi╚Ťiile liberei concuren╚Ťe, cum ar fi persoanele f─âr─â scop lucrativ, asocia╚Ťiile ╚Öi funda╚Ťiile. Prin OG 26/2000 se prevede ├«n art. 1 c─â ÔÇťPersoanele fizice ╚Öi persoanele juridice care urm─âresc desf─â╚Öurarea unor activit─â╚Ťi de interes general sau ├«n interesul unor colectivit─â╚Ťi ori, dup─â caz, ├«n interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asocia╚Ťii ori funda╚Ťii ├«n condi╚Ťiile prezentei ordonan╚ŤeÔÇŁ . De aceea, se poate afirma c─â un eventual ajutor patrimonial acordat de stat unei persoane juridice f─âr─â scop lucrativ, chiar ├«n condi╚Ťii discriminatorii, nu va putea fi considerat ajutor de stat ╚Öi, deci, nu va putea fi interzis, deoarece conceptul de ajutor de stat vizeaz─â doar personele ce desf─â╚Öoar─â o activitate economic─â, deci persoanele cu scop lucrativ.

   Avantajul economic, pentru a fi considerat ajutor de stat, nu va trebui s─â provin─â ├«n mod obligatoriu de la stat. Este posibil ca acesta s─â provin─â de la unit─â╚Ťile administrativ-teritoriale (comune, ora╚Öe, jude╚Ťe) sau de la ├«ntreprinderile publice, acele persoane de drept privat care utilizeaz─â fonduri publice sau care ├«l au pe stat drept ac╚Ťionar majoritar ├«n Consiliul de Administra╚Ťie. A╚Öadar, entit─â╚Ťile ce pot acorda ajutor de stat sunt urm─âtoarele: statul, unit─â╚Ťile administrativ-teritoriale ╚Öi ├«ntreprinderile publice.

   Un rol deosebit de important ├«n constatarea unei m─âsuri ca ajutor de stat ├«l are Comisia European─â. Comisia European─â este unul dintre autorii strategiei globale a UE. Ea concepe ╚Öi aplic─â politicile UE, apoi le evalueaz─â ╚Öi raporteaz─â periodic. Prezint─â propuneri legislative Parlamentului European ╚Öi Consiliului Uniunii Europene. Ajut─â statele membre s─â pun─â ├«n aplicare normele UE. Comisia analizeaz─â permanent dac─â politicile UE r─âspund nevoilor ├«ntreprinderilor ╚Öi cet─â╚Ťenilor europeni. ├Än evalu─ârile sale, m─âsoar─â eficacitatea, eficien╚Ťa, relevan╚Ťa, coeren╚Ťa ╚Öi valoarea ad─âugat─â a UE. [2]

Aceasta este autoritatea care va analiza fiecare m─âsur─â statal─â care are poten╚Ťialul s─â reprezinte ajutor de stat ╚Öi se va pronun╚Ťa dac─â aceasta este legal─â sau nu. De aceea, statul este obligat ca ├«nainte de a acorda un avantaj pecuniar unui operator economic s─â sesizeze, mai ├«ntai, Comisia European─â, care va analiza cu prioritate m─âsura, stabilind dac─â aceasta reprezint─â sau nu ajutor de stat. Tocmai dup─â ce Comisia European─â se va pronun╚Ťa ├«n vederea inexisten╚Ťei unui ajutor de stat, atunci statul va putea acorda avantajul economic respectiv. ├Än cazul ├«n care statul nu notific─â ├«n prealabil Comisia European─â, acel ajutor de stat va fi declarat ilegal, principala sanc╚Ťiune fiind aceea a anul─ârii actului juridic dintre stat ╚Öi operator, precum ╚Öi, ├«n subsidiar, recuperarea de la operatorul economic a sumei de bani acordate de stat.

   Anularea actului juridic este legitim─â deoarece prin acordarea ajutorului de stat s-a ├«nc─âlcat dreptul Uniunii Europene, mai exact Tratatul privind Func╚Ťionarea Uniunii Europene care interzice m─âsurile luate de stat prin care se aduce atingere liberei concuren╚Ťe (art. 101- 109 TFUE). Comisia European─â va adopta o Decizie care va fi executorie pentru stat, iar dac─â operatorul economic nu se va supune deciziei Comisiei, deci nu va restitui suma ce i-a fost atribuit─â ilegal, statul se va adresa Cur╚Ťii de Apel Bucuresti care va pronun╚Ťa o hotarare prin care va fi obligat operatorul economic s─â restituie suma. Hot─âr├órea judec─âtoreasc─â este titlu executoriu pentru actorul economic.

   O autoritate important─â pentru acest proces, constituit─â la nivel na╚Ťional, este Consiliul Concuren╚Ťei, care este o autoritate de leg─âtur─â, de contact, ├«n raporturile dintre Comisia European─â ╚Öi autorit─â╚Ťile publice na╚Ťionale, respectiv actorii economici care au beneficiat de ajutorul de stat.

   Consiliul Concuren╚Ťei acord─â asisten╚Ť─â de specialitate ├«n domeniul ajutorului de stat autorit─â╚Ťilor, altor furnizori ╚Öi beneficiarilor de ajutor de stat, pentru asigurarea ├«ndeplinirii obliga╚Ťiilor asumate de Rom├ónia ├«n acest domeniu, ├«n calitate de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv ├«n cadrul procesului de elaborare a actelor normative sau administrative prin care se instituie m─âsuri de natura ajutorului de stat sau de minimis. Consiliul Concuren╚Ťei, la cererea furnizorului/ini╚Ťiatorului, poate ini╚Ťia consult─âri cu Comisia European─â ╚Öi prenotific─âri av├ónd ca obiect proiecte de m─âsuri de sprijin susceptibile s─â reprezinte ajutor de stat. Consiliul Concuren╚Ťei reprezint─â Rom├ónia ├«n fa╚Ťa Comisiei Europene ├«n procedurile Uniunii Europene privind ajutorul de stat.  [3]

   Cu titlu de excep╚Ťie, ├«n Tratatul privind Func╚Ťionarea Uniunii Europene sunt precizate ╚Öi ajutoarele de stat compatibile, deci, care nu sunt declarate ilegale ╚Öi care pot fi acordate de c─âtre stat deoarece au scopuri bine ├«ntemeiate:

  • Ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali cu condi╚Ťia de a nu fi discriminatorii(art 107(2) TFUE)
  • Ajutoarele acordate pentru remedierea prejudiciilor cauzate de calamit─â╚Ťile naturale(art 107(2) TFUE)
  • Ajutoarele declarate compatibile cu pia╚Ťa intern─â de Comisia European─â: pentru dezvoltarea economic─â a unor regiuni cu nivel de trai sc─âzut, pentru promovarea culturii ╚Öi conservarea patrimoniului, pentru realizarea unui proiect important de interes european(art 107(3) TFUE)
  • Ajutoarele de minimis, care au o valoare mai mic─â de 200.000 euro pe o perioad─â de 3 ani, acestea sunt considerate c─â nu afecteaz─â concuren╚Ťa datorit─â valorii reduse a avantajului

   Mai mult, statul are dreptul s─â acorde avantaje economice persoanelor juridice cu scop lucrativ, dar, numai cu condi╚Ťia de a respecta principiile constitu╚Ťionale ╚Öi pe cele cuprinse ├«n Tratatul privind Func╚Ťionarea Uniunii Europene. ├Än acest sens, statul poate acorda avantaje pecuniare actorilor economici numai pe baza unor criterii obiective, nediscriminatorii, deoarece dac─â acesta acord─â ajutoare pe baza unor criterii subiective sau ├«n lipsa unor criterii obiective, acel ajutor va fi catalogat drept ajutor de stat ilegal, consecin╚Ťa direct─â fiind constatarea nulit─â╚Ťii acestuia.

   Observ─âm, a╚Öadar, c─â statul nu mai are for╚Ťa aceea discre╚Ťionar─â de la ├«nceputurile existen╚Ťei acestuia. Ast─âzi, statul este nevoit s─â se supun─â legilor pe care s-a obligat s─â nu le ├«ncalce, prevederilor constitu╚Ťionale, precum ╚Öi dispozi╚Ťiilor ce stau la baza tratatelor de constituire ╚Öi func╚Ťionare a organiza╚Ťiilor interna╚Ťioale la care acesta este parte. ├Än zilele noastre, statul trebuie  ca prin ac╚Ťiunile pe care le desf─â╚Öoar─â s─â nu aduc─â atingere drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor fundamentale, principiilor constitu╚Ťionale, ordinii juridice democratice, deoarece acestea sunt rodul dezvolt─ârii societ─â╚Ťii, iar dac─â societatea se dezvolta ╚Öi statul, ├«n ansamblul s─âu, se va dezvolta.

BIBLIOGRAFIE:

1. Drept financiar public, Simona Gherghin─â, Edi╚Ťia 2, Editura C.H. Beck, 2020.

2 Drept interna╚Ťional public. Sinteze, Adrian N─âstase, Bogdan Aurescu, Edi╚Ťia 9, Editura C.H. Beck, 2018

3. Constitu╚Ťia revizuit─â – comentarii ╚Öi explica╚Ťii – , Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Siminia T─ân─âsescu, Editura All Beck, 2004

4. Ordonan╚Ťa Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile na╚Ťionale ├«n domeniul ajutorului de stat

5. Legea 21/1996 ÔÇô legea concuren╚Ťei

6. Tratatul privind func╚Ťionarea Uniunii Europene (TFUE)

7. Ordonan╚Ťa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia╚Ťii ╚Öi funda╚Ťii


[1] Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Siminia T─ân─âsescu; Constitu╚Ťia Rom├óniei revizuit─â ÔÇô comentarii ╚Öi explica╚Ťii -; Editura All Beck; 2004.

[2] https://ec.europa.eu/info/about-european-commission/what-european-commission-does/strategy-and-policy_ro

[3] Art. 6 (2, 3), Art. 21 (1) din OG 77/2014 privind procedurile na╚Ťionale ├«n domeniul ajutorului de stat, precum ╚Öi pentru modificarea ╚Öi completarea Legii concuren╚Ťei nr. 21/1996

ABC Juridic

ABC Juridic a luat na┼čtere din dorin┼úa de a construi perspective pentru viitorii speciali┼čti ├«n domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment