Ambasadorul SUA, Hans Klemm, despre relatiile cu Romania si NATO

In urma vizitei ambasadorului SUA Hans, Klemm in Bucuresti, acesta a acordat un inteviu pentru Puterea a Cincea  in care s-a discutat despre rolul Romaniei in securitatea flancului estic al NATO, criza migrantilor, controlul serviciilor de informatii, modul in care SUA se pregatesc sa contracareze  propaganda anti-americana si anti-NATO, tot mai prezinta si in Romania si expansiunea extremismului.

ÔÇ×NATO ├«╚Öi consolideaz─â prezen┼úa pe termen lung ├«n Rom├ónia ╚Öi pe flancul esticÔÇŁ

Domnule ambasador, din Strategia de Securitate Naţională a Federaţiei Ruse, valabilă până în 2020, se desprinde ideea că Forţele Armate ruse urmăresc întărirea capacităţilor militare în regiunea Mării Negre, pentru a se opune NATO. Ce are de făcut România pentru a ajuta NATO să asigure securitatea flancului sud-estic al Alianţei?

Statele Unite, Rom├ónia ┼či NATO sunt foarte ├«ngrijorate de agresiunea Rusiei pe tot flancul estic al Alian┼úei, de ocuparea ilegal─â a Crimeii, de cre┼čterea num─ârului de for┼úe ruse┼čti la grani┼úa vestic─â a ┼ú─ârii cu Europa, de militarizarea Crimeii ┼či de amenin┼úarea pe care o reprezint─â pentru Alian┼ú─â. Acesta a fost principalul subiect al Summitului NATO din ┼óara Galilor, din 2014, Summit la care s-au luat mai multe decizii pentru a consolida ap─ârarea flancului estic al Alian┼úei, inclusiv a Rom├óniei.

Printre decizii s-a num─ârat cre┼čterea cheltuielilor statelor membre ale Alian┼úei la 2% din PIB, iar Rom├ónia a luat ini┼úiativa de a ├«nfiin┼úa dou─â comandamente NATO, ├«n Rom├ónia, pentru a sprijini consolidarea ap─âr─ârii de-a lungul flancului estic. SUA ┼či-au sporit bugetul pentru a sus┼úine dezvoltarea de instala┼úii militare ┼či de ap─ârare ├«n Rom├ónia ┼či am crescut foarte mult at├ót num─ârul militarilor prezen┼úi aici, c├ót ┼či num─ârul exerci┼úiilor desf─â┼čurate ├«mpreun─â cu For┼úele Armate Rom├óne. Toate acestea vor fi discutate la Summitul NATO de la Var┼čovia, din luna iulie, unde NATO va aduce laolalt─â to┼úi liderii ┼ú─ârilor membre. Toate aceste m─âsuri trebuie s─â continue.

├Än prezent, SUA ├«┼či schimb─â abordarea fa┼ú─â de amenin┼úarea rus─â. ├Änainte vorbeam despre a oferi asigur─âri ferme alia┼úilor NATO de pe flancul estic, inclusiv Rom├óniei, acum vorbim despre luarea de m─âsuri menite s─â descurajeze actele de agresiune ale Rusiei.

În ce constau aceste măsuri de descurajare?

├Än consolidarea prezen┼úei noastre pe termen lung ├«n Rom├ónia, dar ┼či ├«n alte ┼ú─âri de pe flancul estic. C├ónd spun m─âsurile ÔÇ×noastreÔÇŁ de descurajare, m─â refer la NATO. De exemplu, ├«n ianuarie sau februarie, pre┼čedintele Obama a anun┼úat o cre┼čtere de patru ori a cheltuielilor destinate preg─âtirii de interven┼úie a Alian┼úei NATO, cu accent pe flancul estic.

ÔÇ×Este foarte important s─â se ia ├«n discu╚Ťie ┼či problema originii crizeiÔÇŁ

Ceea ce tr─âie╚Öte Europa ├«n ultimele luni ÔÇô de la valurile masive ╚Öi bru╚Öte de refugia╚Ťi ╚Öi r─âsp├óndirea concomitent─â, pe canale neoficiale, a informa╚Ťiei panicarde c─â acesta este doar ├«nceputul exodului, la atentatele teroriste, la men╚Ťinerea Europei ├«ntr-o stare anxietate, de indignare clocotind─â ÔÇô vi se pare a fi ├«nt├ómplare sau o strategie ce vizeaz─â ├«nt├ói decredibilizarea institu╚Ťiilor care garanteaz─â proiectul euro-atlantic, ╚Öubrezirea lor, iar apoi destabilizarea ╚Öi, finalmente, fragmentarea UE?

Cu siguran┼ú─â, a fost o provocare enorm─â pentru Uniunea European─â ┼či, de fapt, pentru ├«ntreaga comunitate interna┼úional─â. Pre┼čedintele Obama a convocat o reuniune la nivel ├«nalt pe tema refugia┼úilor ┼či migran┼úilor, la New York, ├«n luna septembrie, ├«n cadrul Adun─ârii Generale a ONU.

De-a lungul timpului, SUA ├«nsele au primit mul┼úi refugia┼úi. ├Än ultimii 40 de ani, au acceptat 3.000.000 de refugia┼úi, mul┼úi dintre ei, ├«n urma conflictului din Vietnam, de acum 40 de ani. Cu toate acestea, ┼či SUA ┼čtiu c├ót stres poate aduce un flux rapid de migran┼úi ├«ntr-o societate. ├Äncuraj─âm Europa s─â g─âseasc─â solu┼úii adecvate la criza migran┼úilor ┼či refugia┼úilor, inclusiv adopt├ónd o abordare de integrare a lor ├«n societatea european─â c├ót mai rapid cu putin┼ú─â.

├Än acela┼či timp, SUA consider─â ca este foarte important s─â se ia ├«n discu╚Ťie ┼či problema originii crizei, ├«n acest caz, ├«n principal conflictul din Siria. Colabor─âm c├ót de activ cu putin┼ú─â cu partenerii interna┼úionali pentru a g─âsi o solu┼úie.

Care apreciaţi că ar fi cea mai bună strategie pe care ar trebui să o adopte Europa?

Nu cred c─â avem un sfat specific pentru Europa. A┼ča cum am men┼úionat ┼či mai devreme, ├«ncercarea de a-i integra pe migran┼úii sosi┼úi. Europa este cea care trebuie s─â decid─â cum rezolv─â aceast─â criz─â.

ÔÇ×├Än cadrul NATO, comandan┼úii apreciaz─â extrem de mult contribu┼úia Rom├ónieiÔÇŁ

Hans Klemm 3 Foto US Embassy BucharestPlanurile de ac┼úiune ce decurg din Parteneriatul Strategic Rom├ónia ÔÇô SUA sunt ├«n grafic acum?

La ce măsuri vă referiţi?

V─â adresasem ├«ntrebarea dup─â ce am citit ├«n mass-media o informa┼úie care men╚Ťiona c─â nu ar fi ├«n grafic, f─âr─â ├«ns─â a detalia problemele care ar fi ├«n aceast─â privin┼ú─â.

Sunt surprins. Cu siguran┼ú─â, eu nu v─âd lucrurile a┼ča. Parteneriatul nostru strategic acoper─â o gam─â larg─â de domenii, inclusiv domeniul militar, de aceea nu-mi ├«nchipui cum am putea colabora mai bine at├ót bilateral, c├ót ┼či ├«n cadrul NATO, pentru a spori ap─ârarea Alian┼úei ┼či ap─ârarea Rom├óniei de actele de agresiune venite din Est.

Parteneriatul are ├«ns─â ┼či alte componente. ├Ämpreun─â cu Guvernul Ciolo┼č am identificat un num─âr de sectoare ├«n care putem colabora ┼či planifica. Avem un dialog foarte bun cu Guvernul ├«n privin┼úa programului Visa Waiver. Nu este un dialog suficient de complet pentru c─â programul Visa Waver exist─â ├«nc─â ├«n forma trecut─â ┼či actual─â.

Din noiembrie 2015 am identificat dou─â noi programe de colaborare: unul ├«n domeniul securit─â┼úii cibernetice ┼či al doilea menit s─â asigure o mai bun─â colaborare ├«n domeniul ┼čtiin┼úei, al cercet─ârii, al tehnologiei ┼či al culturii.

A┼čadar, sunt pu┼úin confuz cu privire la domeniile ├«n care exist─â probleme.

Rom├ónia are, de anul trecut, o nou─â Strategie Na┼úional─â de Ap─ârare, 2015 ÔÇô 2020, redactat─â la un an de la anexarea Crimeii, momentul ├«n care Rusia schimba practic vechea ordine european─â. Aprecia┼úi c─â aceast─â nou─â Strategie este ├«n m─âsur─â s─â ofere linii coerente de ac┼úiune ├«n raport cu noul context geostrategic?

├Än primul r├ónd, consider─âm binevenit─â ini┼úiativa pre┼čedintelui Iohannis ┼či a Consiliului Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii de a dezvolta o Strategie de Ap─ârare Na┼úional─â nou─â ┼či actualizat─â. Consider─âm binevenit─â ┼či decizia Parlamentului de a aproba Strategia. Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale ia m─âsurile necesare pentru elaborarea documentelor de planificare ┼či apoi, pentru implementarea sa. Din punctul meu de vedere, Strategia identific─â amenin┼ú─ârile actuale cu care se confrunt─â Rom├ónia ┼či NATO, dar cred c─â are un rol importat ┼či ├«n identificarea deficien┼úelor din sistemele de s─ân─âtate ┼či educa┼úional din Rom├ónia, deficien┼úe care trebuie corectate pentru a ├«mbun─ât─â┼úi securitatea Rom├óniei.

Da, aceste aspecte au fost incluse ┼či ├«n fosta Strategie Na┼úional─â de Ap─ârare, redactatat─â ├«n 2010, care ├«ns─â nu a fost votat─â de Parlament. A┼č fi dorit s─â ┼čtiu dac─â aprecia┼úi noua Strategie drept bun─â, av├ónd linii coerente de ac┼úiune pe linie de securitate, ├«n raporturile dintre NATO ┼či Rom├ónia.

Rela┼úia bilateral─â Rom├ónia-SUA este foarte puternic─â ├«n toate domeniile men┼úionate, dar ├«n special ├«n domeniile ce privesc securitatea ┼či ap─ârarea, dar nu se limiteaz─â la securitatea militar─â ┼či coperarea ├«n domeniul ap─âr─ârii. Avem o colaborare foarte solid─â cu Rom├ónia pentru a sprijini eforturile sale de a-┼či spori securitatea energetic─â ┼či pe cea a Europei prin diversificarea surselor ┼či a rutelor de tranzit a energiei. ├Än prezent, facem eforturi s─â ├«mbun─ât─â┼úim colaborarea ├«n domeniul securit─â┼úii cibernetice. ├Än cadrul NATO, comandan┼úii apreciaz─â extrem de mult contribu┼úia Rom├óniei.

ÔÇ×Am v─âzut accentul pus pe statutul de membru NATO ┼či UE ┼či pe parteneriatul cu SUAÔÇŁ

Cu c├óteva luni ├«nainte de numirea ├«n func┼úia de ┼čef al SRI, Eduard Hellvig declara ÔÇô scria presa ÔÇô ca prioritate fundamental─â a Rom├óniei ÔÇ×ancorarea mai pronun┼úat─â ┼či mai activ─â ├«n ecua┼úia securit─â┼úii euro-atlantice, pe axa Washington ÔÇô Berlin ÔÇô Bucure┼čtiÔÇŁ. Ce ├«nseamn─â, ├«n viziunea dumneavoastr─â, ├«nlocuirea, ├«n aceast─â ax─â, a Londrei ÔÇô care ap─ârea ├«n axa pe care, ├«n 2004, fostul pre┼čedinte Traian B─âsescu a┼čeza Rom├ónia ÔÇô cu Berlinul?

Nu am v─âzut o ├«nlocuire a Londrei cu Berlinul. Sunt ├«n Rom├ónia ca ambasador de ┼čase luni ┼či am constatat c─â Guvernul rom├ón ├«ncearc─â s─â-┼či consolideze rela┼úiile cu toate ┼ú─ârile membre UE, ceea ce este ┼či normal. ├Än toate declara┼úiile pre┼čedintelui Iohannis ┼či ├«n Strategia Na┼úional─â de Ap─ârare se pune accent pe statutul de membru al Rom├óniei ├«n NATO, UE ┼či pe Parteneriatul Strategic SUA-Rom├ónia.

Problema nu s-a pus ÔÇô ├«nc─â ÔÇô oficial, de aceea nu avea┼úi cum s─â auzi┼úi aceast─â afirma┼úie prin declara┼úii oficiale. V─â ├«ntreb ├«ns─â altfel: ce ar ├«nsemna aceast─â ├«nlocuire a Londrei cu Berlinul, aspect anun┼úat, la un moment dat, ca ÔÇ×o prioritate fundamental─â a Rom├ónieiÔÇŁ?

A┼č prefera s─â nu discut situa┼úii ipotetice. Am v─âzut accentul pus pe Alian┼ú─â, statutul de membru NATO ┼či UE ┼či pe parteneriatul bilateral cu SUA ┼či cred c─â este adecvat.

ÔÇ×Poate ar trebui s─â aloc─âm resurse suplimentare pentru a contracara propaganda anti-american─â ╚Öi anti-NATOÔÇŁ

Hans Klemm 2 Foto US Embassy BucharestUn pericol, care amenin┼ú─â s─â afecteze ┼či Rom├ónia, pe termen lung, este propaganda anti-occidental─â, anti-american─â, anti-NATO, dus─â mediatic, pe re┼úelele de socializare. Privesc ├«n urm─â la ceea ce a ├«nsemnat Radio Europa Liber─â ┼či v─â ├«ntreb: se ├«ntrez─âre┼čte un plan al SUA de a contracara mediatic aceast─â propagand─â anti-occidental─â?

Suntem ├«ngrijora┼úi de acest lucru. Consider─âm c─â cea mai bun─â modalitate de a contracara propaganda este prezentarea adev─ârului. Cred c─â observa┼úia dumneavoastr─â este foarte bun─â, poate ar trebui s─â aloc─âm resurse suplimentare pentru a contracara acea propagand─â cu adev─ârul. ├Än trecut am avut Radio Europa Liber─â ┼či alte instrumente. Este un subiect pe care Administra┼úia american─â ├«l analizeaz─â ├«n prezent, iar Congresul SUA a organizat chiar audieri publice pe aceast─â tem─â.

La ce concluzii a ajuns Congresul american în urma acestor audieri publice?

Nu s-a adoptat nici o lege ├«n acest sens, dar cred c─â se ia ├«n calcul cre┼čterea resurselor disponibile pentru contracararea propagandei ruse ├«n bugetele din anii viitori.

Dar s-a discutat ┼či despre un proiect mediatic transna┼úional?

Nu cunosc detalii ┼či ce decizii s-au luat cu privire la folosirea resurselor suplimentare dac─â exist─â.

ÔÇ×E important ca principalele partide s─â ofere o viziune care s─â nu le permit─â extremi┼čtilor s─â ajung─â ├«n prim-planul politicÔÇŁ

O alt─â amenin┼úare major─â la adresa Rom├óniei o reprezint─â ascensiunea ideologiilor extremiste. Dovad─â stau intrarea ├«n cursa electoral─â a unor candida┼úi ultrana┼úionali┼čti ┼či recenta ├«nt├ólnire de la Sinaia a liderilor de extrem─â dreapta din Europa, care a avut ca scop ┼či punerea bazelor unui noi partid ultrana┼úionalist. Care sunt cele mai eficiente arme cu care se poate lupta ├«mpotriva expansiunii extremismului? E o lupt─â pe care rom├ónii o pot duce singuri?

Sunt de acord cu dumneavoastr─â, am v─âzut o cre┼čtere a num─ârului de partide populiste, dar ┼či a retoricii extremiste ├«n multe ┼ú─âri din Europa. Ceea ce este ├«ncurajator ┼či lini┼čtitor este c─â nu am v─âzut acele voci ├«n Rom├ónia. ├Än schimb, dup─â recenta vizit─â ├«n Israel, pre┼čedintele Iohannis a spus c─â Rom├ónia trebuie s─â devin─â un model pentru alte ┼ú─âri din Europa ├«n privin┼úa sprijinirii luptei ├«mpotriva antisemitismului.

Există deja în România partide extremiste, doar că nu sunt, încă, în mainstreamul politic.

A┼ča cum a┼úi spus, important este c─â aceste mi┼čc─âri nu sunt majoritare. ├Än acest an electoral, pe m─âsur─â ce principalele partide ├«┼či desf─â┼čoar─â campania, cred c─â este important ca ele s─â ofere o viziune pozitiv─â, idei care s─â asigure un viitor pozitiv pentru Rom├ónia, pentru a nu permite acelor extremi┼čti s─â ajung─â ├«n prim-planul politic.

ÔÇ×E foarte important un control eficient al serviciilor de c─âtre ParlamentÔÇŁ

Sunt voci care acuză o putere prea mare putere dobândită de serviciile de informaţii, asupra cărora nu există control civil decât de jure. Cum se poate ajunge la un control civil eficient?

Cred c─â foarte important un control eficient al serviciilor de c─âtre Parlament, un control eficient al tuturor institu┼úiilor guvernamentale de c─âtre Parlament. Mar┼úi (19 aprilie ÔÇô n.r.) am avut o ├«nt├ólnire la Parlament cu membrii Comisiei de Ap─ârare ┼či mi s-a adresat aceea┼či ├«ntrebare. Le-am r─âspuns la fel cum v─â r─âspund ┼či dumneavoastr─â: cred c─â ar fi adecvat ca Parlamentul Rom├óniei, ├«n calitate de reprezentant al cet─â┼úenilor, s─â analizeze situa┼úia ┼či s─â se asigure c─â au un control eficient asupra serviciilor de informa┼úii.

Conform legii, mecanisme de control exist─â. Problema este c─â nu avem ┼či un control civil de facto, eficient asupra serviciilor. ├Än Comisia de Control al SRI, de exemplu, sunt oameni care au leg─âturi directe sau indirecte cu structura pe care ar trebui s─â o controleze, ceea ce face imposibil un control real. Ce aprecia┼úi c─â este mai periculos ÔÇô mai ales ├«n actualul context geopolitic tensionat: servicii de informa┼úii (prea) puternice, sc─âpate de sub controlul civil, sau servicii de informa┼úii slabe?

Este o ├«ntrebare aflat─â ├«n dezbatere nu doar ├«n Rom├ónia, ci ┼či ├«n SUA. Dup─â atacurile teroriste de la 11 Septembrie, SUA au luat m─âsuri pentru a cre┼čte capacitatea de interven┼úie a institu┼úiilor de aplicare a legii ┼či a serviciilor de informa┼úii, dar ┼či pentru a consolida legile care asigur─â o mai bun─â supraveghere a poten┼úialilor terori┼čti, ceea ce a generat o profund─â ├«ngrijorare din partea cet─â┼úenilor c─â dreptul la confiden┼úialitate le este pus ├«n pericol.

Vedem o dezbatere similar─â acum ├«n Fran┼úa, pe m─âsur─â ce ea ├«ncearc─â s─â g─âseasc─â un r─âspuns adecvat sau suficient de puternic la atentatele teroriste de pe teritoriul s─âu, din 2015. A┼čadar, ├«n toate ┼ú─ârile trebuie s─â ├«ncerc─âm s─â g─âsim echilibrul potrivit ├«ntre securitate, confiden┼úialitate ┼či alte drepturi prev─âzute de Constitu┼úie. Este nevoie s─â se g─âseasc─â un echilibru ├«ntre diverse tensiuni. Rom├ónia nu este singura ┼úar─â aflat─â ├«n aceast─â situa┼úie.

ÔÇ×Priorit─â╚Ťile mele ├«n Rom├ónia sunt promovarea securit─â╚Ťii, a democra╚Ťiei ╚Öi a prosperit─â╚ŤiiÔÇŁ

Hans KlemmCare sunt priorităţile SUA în România, în mandatul dumneavoastră?

Am trei priorit─â┼úi subsumate unui scop mai amplu: acela ca ├«n calitate de partener ┼či aliat al SUA, Rom├ónia s─â devin─â o ┼úar─â prosper─â, puternic─â ┼či democratic─â. Prima prioritate o reprezint─â sunt promovarea securit─â┼úii. A┼čadar, fac eforturi s─â promovez securitatea ┼ú─ârilor noastre, at├ót ├«n cadrul parteneriatului bilateral, c├ót ┼či ├«n cadrul NATO.

A doua prioritatea este promovarea democra┼úiei ┼či a guvern─ârii deschise. ┼×i Rom├ónia, ┼či SUA au ├«mbr─â┼úi┼čat democra┼úia ┼či valorile democratice, au ├«nfiin┼úat institu┼úii democratice, ├«ns─â acele institu┼úii sunt ├«ntr-o continu─â schimbare, iar SUA ├«ncearc─â s─â sprijine consolidarea institu┼úiilor democratice ale Rom├óniei. ├Än ultimii ┼čapte ani, SUA ┼či Rom├ónia au avut o foarte bun─â colaborare ├«n domeniul aplic─ârii legii pentru a sprijini lupta Rom├óniei ├«mpotriva corup┼úiei. Este o lupt─â care trebuie s─â continue mul┼úi ani de acum ├«nainte, iar SUA continu─â s─â sprijine aceast─â lupt─â. SUA sus┼úin, de asemenea, ├«mbr─â┼úi┼čarea de c─âtre Rom├ónia a valorilor democratice ale libert─â┼úii presei, libert─â┼úii religioase, respect─ârii drepturilor minorit─â┼úilor ┼či promov─ârii rolului femeilor ├«n economie ┼či societate. Eu voi continua s─â promovez aceste valori..

Cea de-a treia prioritate este promovarea prosperit─â┼úii ┼ú─ârilor noastre. ┼×i pre┼čedintele Iohannis, ┼či prim-ministrul Ciolo┼č mi-au cerut s─â dedic mai mult─â energie dimensiunii economice a parteneriatului nostru, s─â ├«mbun─ât─â┼úesc schimburile comerciale de bunuri ┼či servicii dintre Rom├ónia ┼či SUA, s─â sporesc investi┼úiile americane ├«n Rom├ónia ┼či pe cele rom├óne┼čti ├«n SUA. ├Äns─â ├«n spiritul eforturilor celor dou─â grupuri de lucru recent ├«nfiin┼úate, ├«ncerc s─â g─âsesc modalit─â┼úi de ├«mbun─ât─â┼úire a rela┼úiilor dintre institu┼úiile de ├«nv─â┼ú─âm├ónt superior, colaborarea ├«n domeniul cercet─ârii ┼či tehnologiei, dar ┼či turismul. Cred c─â Rom├ónia are un poten┼úial extraordinar de a deveni o destina┼úie pentru turi┼čtii americani. ├Än acela┼či timp, ne dorim ca rom├ónii s─â c─âl─âtoreasc─â mai mult ├«n SUA.


Interviu publicat in TIMPOLIS

 

Alexandru Bratosin

Alexandru BRATOSIN este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti si administratorul sectiunii economice de pe ABC Juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!