Analiza panoramica privind drepturile constitutionale ale omului in Republica Zimbabwe

Silviu Gabriel BARBU (conf.univ.dr. la┬áUniversitatea Transilvania Bra╚Öov Facultatea de Drept, judec─âtor deta╚Öat la MAE,┬á├«ns─ârcinat cu afaceri ÔÇô Ambasada Rom├óniei la Harare)

Vasile COMAN (judec─âtor ÔÇô Tribunalul Prahova)

1.┬áOrigini ╚Öi repere istorice privind Constitu╚Ťia statului Zimbabwe.

├Änceputul prelu─ârii coloniale a statului Zimbabwe, a fost marcat de data de 29 octombrie 1889, c├ónd la ini╚Ťiativa guvernul britanic o cunoscut─â companie sub numele de British Africa de Sud Company (BSAC) a dat o cart─â, compania fiind ideea lui Cecil John Rhodes, un om de afaceri britanic ╚Öi om politic, ├«n urma coloniz─ârii Zimbabwe fiind redenumit─â Rhodesia, dup─â numele acestuia. Carta a fost un instrument de semi-permanent de guvernare p├ón─â la momentul la care coloni╚Ötii au reu╚Öit s─â preia administrarea coloniei. ├Än sine, carta a fost primul act normativ care a prezentat modul ├«n care a fost Rhodesia s─â fie guvernat─â ╚Öi administrat─â, recunoa╚Ötea o serie de puteri legislative, administrative ╚Öi judiciare ╚Öi acest lucru a reprezentat ├«nceputul legii formale de origine britanica ╚Öi olandeza, fiind utilizat─â timp de cel pu╚Ťin dou─âzeci ╚Öi cinci de ani1.

Av├ónd ├«n vedere mijloacele ├«n╚Öel─âtoare ╚Öi frauduloase de control ╚Öi securizare a teritoriului utilizate de Rhodes si compania sa, tensiunea a ├«nceput s─â instaleze ├«ntre aceata din urm─â ╚Öi nativii africani, gener├ónd conflicte care au condus la prima r─âscoal─â important─â, cunoscut─â ca fiind ÔÇ×r─âzboiul ├«mpotriva deposed─âriiÔÇŁ, din anul 1893, pierdut─â ├«ns─â de nativi pe fondul lipsei capacit─â╚Ťilor militare.

├Än 1894, a fost ├«nfiin╚Ťat primul mare tribunal de litigii, ale c─ârui hot─âr├óri erau supuse apelului la Curtea Suprem─â din Cape.┬áO Constitu╚Ťie apoi a luat fiin╚Ť─â ├«n anul 1923, evolu╚Ťie care a reglementat ╚Öi marcat ├«nceputul parlamentului oficial, un model care este ├«n vigoare ├«n legeafundamental─â a statului Zimbabwe ╚Öi ast─âzi. Constitu╚Ťia de atunci a stabilit un ansamblu legislativ format din treizeci de reprezentan╚Ťi ale╚Öi ai circumscrip╚Ťiilor electorale ╚Öi prevedea posibilitatea alegerii unui reprezentant ╚Öi a unui vicepre╚Öedinte al Adun─ârii. Constitu╚Ťia din 1923 a fost ulterior revizuit─â ÔÇô ├«n 1961, fiind conferite mai multe puteri de autoguvernare autonom─â pe teritoriul Rhodesia de Sud, teritoriul care era ├«nc─â sub protectorat britanic. De asemenea, a luat ├«n considerare punctele de vedere ale na╚Ťionali╚Ötilor africani care au c─âutat s─â avanseze drepturile politice ╚Öi interesele africanilor.

La 11 noiembrie 1965, Ian Smith a creat o declara╚Ťie unilateral─â de independen╚Ť─â (UDI), care a c─âutat s─â elibereze teritoriul statului Zimbabwe de st─âp├ónirea ╚Öi controlul britanic ╚Öi de a stabili un sistem total de auto-guvernare, declara╚Ťie respins─â ├«ns─â categoric de c─âtre regina Angliei.

├Än 1969 a fost adoptat─â o nou─â Constitu╚Ťie republican─â, care a introdus o pre╚Öedin╚Ťie non-executiv, un legislativ bicameral, const├ónd dintr-o cas─â de ├«ntrunire ╚Öi de Senat. Senatul a fost casa superioar─â, constituind de dou─âzeci ╚Öi trei de senatori – zece erau europeni, ├«nc─â zece erau africani ╚Öi ultimele trei au fost persoane desemnate de c─âtre pre╚Öedinte. Senatul a fost desfiin╚Ťat mai t├órziu, ├«n Zimbabwe, fiind recent reintrodus ├«n septembrie 2005.

Ca urmare a impasului politic ap─ârut ├«n contextul luptei africanilor pentru independen╚Ť─â deplin─â, s-au f─âcut numeroase eforturi pentru a rezolva criza politic─â, fiind adoptat─â o nou─â Constitu╚Ťie ├«n anul 1979. La 18 aprilie 1980 Prin╚Ťul Charles a conferit ├«n mod oficial independen╚Ť─â statului Zimbabwe, iar noua constitu╚Ťie a intrat ├«n vigoare ├«n aceea╚Öi zi.

Revizuit─â ultima oar─â ├«n anul 2013, Constitu╚Ťia din Zimbabwe este, ca ╚Öi ├«n Rom├ónia, legea fundamental─â a ╚Ť─ârii ╚Öi sursa de baz─â a oric─ârui act legislativ, fiind ├«ns─â vizibil ╚Öi ├«n prezent c─â legile din Zimbabwe sunt resturile de pre-istorice ale epocii coloniale engleze.

Conform art. 116 din Constitu┼úie, autoritatea legislativ─â din Zimbabwe este reprezentat─â de Pre╚Öedintele statului ╚Öi de Parlament, autoritate care are puterea de a ini╚Ťia, preg─âti, lua ├«n considerare sau respinge orice ini┼úiativ─â legislativ─â. Parlamentul este alc─âtuit din Senat ┼či Adunarea Na┼úional─â ┼či conform art. 119 trebuie s─â protejeze Constitu╚Ťia ╚Öi s─â promoveze o guvernare democratic─â ├«n Zimbabwe. Toate institu╚Ťiile, comisiile, ╚Öi agen╚Ťiile de stat ╚Öi guvernamentale de la fiecare nivel sunt responsabile ├«n fa╚Ťa Parlamentului, prin prezentarea unor rapoarte periodice a activit─â╚Ťii lor.

├Än schimb, puterea executiv─â ├«n stat este conferit─â pre┼čedintelui de art. 88 din Constitu┼úie, putere pe care o exercit─â prin intermediul Cabinetului din care fac parte ┼či doi vicepre┼čedin┼úi, care asigur─â interimatul ├«n caz de deces, demisie sau incapacitate a pre┼čedintelui sau, dup─â caz, primului vicepre┼čedinte.

2. Sistemul juridic al drepturilor omului în stat. Izvoare de drept.

Marcat ├«nc─â de la origini de puternica influen╚Ťa a erei coloniale engleze care a ocupat acest teritoriu african, statul Zimbabwe are posesorul unui sistem juridic hibrid, plural, av├ónd ca principale izvoare de drept cutuma, precedentul judiciar (common law) ╚Öi legea scris─â. Cu excep╚Ťia dreptului penal, care a fost reformat ╚Öi codificat la 1 iulie 2006, legea din Zimbabwe nu este nici ├«n prezent codificat─â, ca o reminescen╚Ť─â a ocup─ârii coloniale a ╚Ť─ârii, care ┼či-a l─âsat o amprent─â important─â ├«n istoria sa, fapt observabil ├«nc─â din preambulul actualei Constitu┼úii unde ├«ntre motivele redact─ârii sale este men┼úionat─â ┼či rezisten╚Ťa eroic─â fa╚Ť─â de colonialism, rasism ╚Öi toate formele de domina╚Ťie ╚Öi opresiune2.

Sub influen╚Ťa sistemului juridic britanic adus de coloni╚Öti dup─â ocuparea statului, precedentul judiciar (jurispruden╚Ťa) este ╚Öi ├«n prezent principala surs─â de drept nescris, are la origine dreptul englez ╚Öi romano-olandez ╚Öi precedentele din fosta Rhodesia, ╚Öi se refer─â la deciziile anterioare ale instan╚Ťelor superioare3. Precedentele judiciare stabilesc solu╚Ťia juridic─â de urmat ├«n cazurile judecate de instan╚Ťe ╚Öi ra╚Ťionamentul pentru deciziile luate de judec─âtori ├«n fiecare caz particular, ghid├ónd judec─âtorii ├«n luarea deciziilor viitoare ├«n cazuri similare aduse ├«n fa╚Ťa lor. Avantajul precedentului judiciarr este acela c─â acesta asigur─â informalitate ╚Öi consecven╚Ťa ├«n aplicarea legii, respectiv men╚Ťinerea securit─â╚Ťii ╚Öi egalitatea legii ├«n circumstan╚Ťe similare.

Dreptul cutumiar se refer─â la obiceiurile ╚Öi practicile triburilor din Zimbabwe, care au fost fixate ├«n practic─â, ├«nc─â din timpuri imemoriale. Obiceiurile trebuie s─â fie desigur, rezonabile ╚Öi trebuie s─â fi ating─â recunoa╚Öterea legii formale, pentru a putea fi izvor de drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi.

├Än schimb, codificarea dreptului penal in 2006, a fost determinat─â ├«n special de gravitatea consecin╚Ťelor rezultate ├«n urma violen╚Ťelor ce au avut loc ├«n rozboiul pentru dob├óndirea independen╚Ťei statului, dar ╚Öi pe fondul procesului de con╚Ötientizare a importan╚Ťei protej─ârii valorilor sociale esen╚Ťiale prin norme de drept penal, ├«mpotriva celor mai grave atingeri4.

3. Legiferarea drepturilor fundamentale ale omului ├«n Constitu╚Ťie. Drepturi absolute ╚Öi drepturi relative.

Reglementare. ├Änc─â din primul s─âu articol, legiuitorul constituant subliniaz─â c─â, Constitu╚Ťia statului Zimbabwe este legea suprem─â a ╚Ť─ârii, ╚Öi orice alte legi care sunt ├«n contradic╚Ťie cu aceasta sunt considerate nul ├«n m─âsura ├«n care nu concord─â cu prima. Constitu╚Ťia actual─â din Zimbabwe este rezultatul unui acord amiabil ├«ncheiat la Lancaster House ├«n Anglia, ├«n anul 1979, ╚Öi este structurat─â ├«n mai multe capitole, respectiv: dispozi╚Ťii fundamentale (capitolul I), obiective na╚Ťionale (capitolul II), cet─â╚Ťenia (capitolul III), declara╚Ťia drepturilor omului (IV), autoritatea executiv─â ╚Öi Pre╚Öedintele (V), puterea legislativ─â (VI), sistemul lectoral (VII), sistemul judiciar ╚Öi instan╚Ťele (VIII), administra╚Ťia public─â (IX), serviciul civil (X), serviciile de securitate (XI), comisia independent─â de sprijin a democra╚Ťiei (XII), institu╚Ťiile pentru combaterea corup╚Ťiei ╚Öi a crimelor (XIII), guvernarea provincial─â ╚Öi local─â (XIV), valorile tradi╚Ťionale ale liderilor (XV), agricultura (XVI), finan╚Ťele (XVII), dispozi╚Ťii generale privind rezervele (XVIII)5.

Trebuie remarcat mai ├«nt├ói aspectul c─â ├«n capitolul IV este recunoscut─â existen╚Ťa unei Declara╚Ťii a drepturilor omului, structurat─â ├«n trei p─âr╚Ťi: aplicarea ╚Öi interpretarea drepturilor, reglementarea punctual─â a drepturilor ╚Öi a libert─â╚Ťilor fundamentale, recunoa┼čterea unor drepturi suplimentare anumitor categorii de persoane (femei, copii, b─âtr├óni, persoane cu dizabilit─â┼úi, veteranii cau au liptat pentru independen┼úa ┼ú─ârii), exercitarea drepturilor ┼či protejarea acestora de c─âtre instan┼úe, respectiv enumerarea drepturilor intangibile ┼či condi┼úiilor ├«n care celelalte drepturi pot fi limitate prin lege.

Declara╚Ťia drepturilor a fost o caracteristic─â esen╚Ťial─â a Constitu╚Ťiei Republicii Zimbabwe ├«nc─â de la ob╚Ťinerea independen╚Ťei. Cu toate acestea, Declara╚Ťia a fost criticat─â pentru c─â ar fi prea sumar─â, ├«n ceea ce prive╚Öte num─ârul drepturilor consacrate ╚Öi, chiar ╚Öi acestea au fost modificate ├«n scopul protej─ârii statului de r─âspunderea care rezult─â din abuzurile sale regulate ╚Öi arbitrare la adresa drepturile omului, sub masca interesului na╚Ťional. Totodat─â, s-a ar─âtat c─â derogarea ╚Öi limit─ârile drepturilor sunt prea excesive ╚Öi, ├«n unele cazuri, golind de substan╚Ť─â drepturile ├«n totalitate, situa╚Ťia fiind totu╚Öi mult ├«mbun─ât─â╚Ťit─â prin interven╚Ťia ╚Öi corectarea criticilor cu ocazia ultimei revizuiri importante a Constitu╚Ťiei din anul 2013.

┬áDeclara╚Ťia debuteaz─â cu importan╚Ťa respect─ârii drepturilor omului, prev─âz├óndu-se ├«n art. 44-45 c─â statul ╚Öi fiecare persoan─â, inclusiv persoanele juridice, ╚Öi fiecare institu╚Ťie ╚Öi agen╚Ťie a guvernului la fiecare nivel trebuie s─â respecte, s─â protejeze, s─â promoveze ╚Öi s─â ├«ndeplineasc─â drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile recunoscute ├«n aceasta, ├«n m─âsura ├«n care le sunt aplicabile. Similar art. 20 alin. 1 din Constitu╚Ťia Rom├óniei, art. 46 din Constitu╚Ťia statului Zimbabwe prevede c─â, ├«n procesul de interpretare ╚Öi aplicare instan╚Ťele trebuie s─â ia ├«n considerare dreptul interna╚Ťional ╚Öi toate tratatele ╚Öi conven╚Ťiile la care Zimbabwe este parte, iar ├«n anumite condi╚Ťii instan╚Ťa poate lua ├«n considerare chiar legea str─âin─â relevant─â.

Apoi, ├«ntr-o manier─â concis─â ╚Öi neexhaustiv─â6 ├«n Constitu╚Ťia republicat─â sunt reglementate punctual, principalele drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi fundamentale ale cet─â╚Ťeanului ├«n Zimbabwe, o parte dintre acestea fiind preluate ╚Öi adaptate din instrumentele interna╚Ťionale ╚Öi regionale clasice privind drepturile omului:

  • dreptul la via╚Ť─â; (art. 48)

Dup─â ce statueaz─â principiul natural universal c─â orice persoan─â are dreptul la via╚Ť─â, se prevede c─â o lege poate permite pedeapsa cu moartea s─â fie aplicat─â numai unei persoane condamnate pentru crim─â comis─â ├«n circumstan╚Ťe agravante, ╚Öi sunt ├«ndeplinite ├«n mod cumulativ urm─âtoarele condi╚Ťii: (a) legea trebuie s─â permit─â instan╚Ťei o marj─â de apreciere ├«n aplicarea acestei sanc╚Ťiuni, (b) pedeapsa poate fi dispus─â numai printr-o hot─âr├óre definitiv─â a unei instan╚Ťe competente, (c) pedeapsa nu poate s─â fie aplicat─â unei persoane care era ├«n v├órst─â de mai pu╚Ťin de 21 de ani c├ónd infrac╚Ťiunea a fost comis─â, sau care are o v├órst─â de mai mult de ╚Öaptezeci de ani, (d) pedeapsa nu trebuie s─â fie impus─â sau aplicat─â fa╚Ť─â de o femeie, (e) persoana condamnat─â trebuie s─â aib─â dreptul de a solicita gra╚Ťierea sau comutarea pedeapsei de Pre╚Öedinte. Un act al Parlamentului trebuie s─â protejeze via╚Ťa copiilor nen─âscu╚Ťi, ╚Öi c─â Legea trebuie s─â prevad─â c─â sarcina poate fi ├«ntrerupt─â numai ├«n conformitate cu aceasta.

Din con╚Ťinutul dreptului se observ─â c─â acesta are caracter relativ, a╚Öa cum se admite ╚Öi ├«n reglementarea din art. 2 din Conven╚Ťia European─â a Drepturilor Omului, cel mai important instrument de protec╚Ťie in materiela nivel european. Totodat─â, prin excluderea femeilor de la aplicarea pedepsei cu moartea, este evident c─â se creeaz─â o discriminare fa╚Ť─â de b─ârba╚Ťi, ra╚Ťiunile legiuitorului fiind chestionabile.

  • dreptul la libertate; (art. 49)

Dreptul resupune c─â orice persoan─â are dreptul la libertate personal─â, care include dreptul de a nu fi de╚Ťinut f─âr─â proces, ╚Öi dreptul persoanei de a nu fii privat─â de libertate ├«n mod arbitrar sau f─âr─â o cauz─â.

Similar art. 1 din Protocolul adi╚Ťional nr. 4 la Conven╚Ťia European─â a Drepturilor Omului, ├«n cuprinsul acestui drept se prevede imperativ ╚Öi principiul inderogabil c─â nici o persoan─â nu poate fi ├«ntemni╚Ťat─â pe motiv de incapacitate de a ├«ndeplini o obliga╚Ťie contractual─â.

  • drepturile persoanelor arestate sau de╚Ťinute; (art. 50)

Dat─â fiind importan╚Ťa sa, acest drept este reglementat atent ╚Öi detaliat de legiuitorul constituant, are un con╚Ťinut procesual consistent ╚Öi presupune c─â, orice persoan─â arestat─â: (a) trebuie s─â fie informat─â ├«n momentul arest─ârii despre motivul arest─ârii; (b) are dreptul la consiliere, f─âr─â ├«nt├órziere, pe cheltuiala statului, pentru a contacta so╚Ťul sau partenerul, sau practician ├«n domeniul juridic sau o rud─â, sau pe oricine altcineva, la alegerea ei, respectiv pe cheltuiala proprie s─â se consulte ├«n privat cu un jurist; (c) dreptul la demnitate uman─â ÔÇô persoana trebuie s─â fie tratat─â cu omenie ╚Öi cu respect pentru demnitatea sa inerent─â; (d) trebuie s─â fie eliberat─â necondi╚Ťionat sau ├«n condi╚Ťii rezonabile, pe parcursul procesului, cu excep╚Ťia cazului ├«n care exist─â motive ├«ntemeiate care s─â justifice deten╚Ťia ├«n continuare; ╚Öi (e) dreptul la contestarea legalit─â╚Ťii arest─ârii ├«n fa╚Ťa unei instan╚Ťe ╚Öi de a fi eliberat─â imediat dac─â arestarea este nelegal─â.

Orice persoan─â de╚Ťinut─â ├«n scopul aducerii sale ├«n fa╚Ťa unei instan╚Ťe sau pentru o presupus─â infrac╚Ťiune, ╚Öi care nu este eliberat─â trebuie s─â fie adus─â ├«n fa╚Ťa unei instan╚Ťe, c├ót mai cur├ónd posibil ╚Öi ├«n orice caz, nu mai t├órziu de 48 de ore dup─â ce arestarea a avut loc sau deten╚Ťia a ├«nceput, indiferent dac─â termenul se ├«mpline╚Öte ├«ntr-o zi de s├ómb─ât─â, duminic─â sau s─ârb─âtoare legal─â. Orice persoan─â care nu este adus─â ├«n instan╚Ť─â ├«n termenul de 48 de ore, trebuie s─â fie eliberat─â imediat, cu excep╚Ťia cazului c├ónd deten╚Ťia a fost anterior extins─â de c─âtre o instan╚Ť─â competent─â.

Orice persoan─â care este arestat─â sau de╚Ťinut─â pentru o presupus─â infrac╚Ťiune are: (a) dreptul s─â r─âm├ón─â t─âcut─â; (b) dreptul de a fi informat─â prompt cu privire la dreptul la t─âcere, ╚Öi a consecin╚Ťelor exercit─ârii sau nu a acestui drept; (c) s─â nu fie obligat s─â fac─â orice confesiune sau admitere a vinov─â╚Ťiei;╚Öi (d) la prima apari╚Ťie ├«n instan╚Ť─â dup─â ce a fost arestat s─â fie informat cu privire la motivul re╚Ťinerii, de ce deten╚Ťia trebuie s─â continue sau s─â fie eliberat─â ├«n cursul procesului.

Orice persoan─â care este de╚Ťinut─â, inclusiv un prizonier condamnat, are dreptul: (a) s─â fie informat cu promptitudine cu privire la motivul re╚Ťinerii acestuia; (b) pe cheltuiala proprie, s─â se consulte ├«n privat cu un practician ├«n domeniul juridic, la alegere, ╚Öi de a fi informat cu privire la acest drept cu promptitudine; (c) dreptul la consiliere ÔÇô pentru a comunica cu, ╚Öi s─â fie vizitat de un so╚Ť sau partener, o rud─â sau un consilier religios ales, dreptul la un avocat, dreptul la un medic ales, ╚Öi sub rezerva unor restric╚Ťii rezonabile impuse pentru siguran╚Ťa ╚Öi administrarea ├«nchisorii sau a locului de deten╚Ťie, de oricine altcineva la alegere; (d) la condi╚Ťii de deten╚Ťie, care sunt ├«n concordan╚Ť─â cu demnitatea uman─â, inclusiv posibilitatea de exerci╚Ťii fizice ╚Öi furnizarea, pe cheltuiala statului, de cazare adecvat─â, facilit─â╚Ťi, igien─â personal─â, nutri╚Ťie, materiale de lectur─â corespunz─âtoare ╚Öi tratament medical; ╚Öi (e) s─â conteste legalitatea deten╚Ťiei ├«n fa╚Ťa unei instan╚Ťe ╚Öi, ├«n cazul ├«n care re╚Ťinerea este ilegal─â, s─â fie eliberat imediat.

Orice persoan─â care este de╚Ťinut─â pentru o presupus─â infrac╚Ťiune ╚Öi nu este judecat ├«ntr-un termen rezonabil trebuie s─â fie eliberat din deten╚Ťie, fie necondi╚Ťionat sau ├«n condi╚Ťii rezonabile pentru a se asigura c─â, dup─â ce a fost eliberat poate participa la proces, nu interfereaz─â cu probele care urmeaz─â s─â fie administrate ├«n proces, nu comite nici o alt─â infrac╚Ťiune ├«nainte de ├«nceperea judec─â╚Ťii. Arestul sau deten╚Ťia care contravine acestor dispozi╚Ťii este ilegal─â.

Orice persoan─â care a fost arestat─â sau de╚Ťinut─â ├«n mod ilegal are dreptul de la repararea de la persoana responsabil─â pentru arestarea sau re╚Ťinerea, dar o lege poate proteja urm─âtoarele persoane de r─âspundere: (a) un executor judec─âtoresc care ac╚Ťioneaz─â ├«n exercitarea puterii judec─âtore╚Öti ├«n mod rezonabil ╚Öi cu bun─â-credin╚Ť─â; (b) orice alt func╚Ťionar public care ac╚Ťioneaz─â ├«n mod rezonabil ╚Öi cu bun─â-credin╚Ť─â ╚Öi f─âr─â ignoran╚Ť─â culpabile sau neglijen╚Ť─â.

  • dreptul la demnitate uman─â; (art. 51)

Implic─â faptul c─â orice persoan─â are demnitate inerent─â vie╚Ťii sare private ╚Öi publice, precum ╚Öi dreptul de a-i fi respectat─â ╚Öi protejat─â aceast─â demnitate.

  • dreptul la integritate ┼či securitate personal─â; (art. 52)

Orice persoan─â are dreptul la integritate corporal─â ╚Öi psihologic─â, care include: (a) dreptul de a fi protejat─â ├«mpotriva tuturor formelor de violen╚Ť─â din surse publice sau private; (b) sub rezerva altor prevederi din Constitu╚Ťie, de a lua decizii ├«n ceea ce prive╚Öte reproducerea sa; (c) dreptul s─â nu fie supus─â unor experimente medicale sau ╚Ötiin╚Ťifice sau la extrac╚Ťia sau utilizarea de ╚Ťesut corporal, f─âr─â consim╚Ť─âm├óntul informat al acesteia.

  • libertatea de a nu fi supus la tortur─â sau pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante; (art. 53)

Nici o persoan─â nu poate fi supus─â torturii fizice sau psihice sau crude, sau la pedepse ori tratamente inumane sau degradante.

  • libertatea de a nu fi supus─â sclaviei sau ├«n stare de servitute; (art. 54)

Nici o persoană nu poate fi supusă la sclavie sau în servitute.

  • libertatea de a nu fi supus─â la munc─â for╚Ťat─â sau obligatorie; (art. 55)

Nici o persoan─â nu poate fi obligat─â pentru a efectua munca for╚Ťat─â sau obligatorie.

  • dreptul la egalitate ╚Öi nediscriminare; (art. 56)

Drept complex ce presupune c─â toate persoanele sunt egale ├«n fa╚Ťa legii ╚Öi au dreptul la o protec╚Ťie egal─â ╚Öi beneficii conferite de lege. Femeile ╚Öi b─ârba╚Ťii au dreptul la tratament egal, inclusiv dreptul de a egala oportunit─â╚Ťi ├«n sferele politice, economice, culturale ╚Öi sociale. Orice persoan─â are dreptul de a nu fi tratat─â ├«ntr-un mod incorect sau de o manier─â discriminatorie pe motive, cum ar fi de na╚Ťionalitate, ras─â, culoare, trib, locul na╚Öterii, origine etnic─â sau social─â, de limb─â, de clas─â, convingeri religioase, apartenen╚Ť─â politic─â, opinie, personalitate, cultur─â, sex, stare civil─â, v├órst─â, sarcin─â, handicap sau statut economic sau social, sau dac─â este n─âscut─â ├«n afara c─âs─âtoriei.

O persoan─â este tratat─â ├«ntr-un mod discriminatoriu, dac─â aceasta (a) este supus─â ├«n mod direct sau indirect, la o condi╚Ťie, restric╚Ťie sau handicap la care alte persoane nu sunt supuse; (b) altei persoane ├«i este acordat ├«n mod direct sau indirect, un privilegiu sau avantaj suplimentar nejustificat.

Discriminarea pe oricare dintre motivele enumerate anterior este acceptată dacă s-a stabilit că este corectă, rezonabilă și justificată într-o societate democratică bazată pe deschidere, dreptate, demnitatea umană, egalitate și libertate.

Pentru a sublinia importan╚Ťa egalit─â╚Ťii dintre sexe, legiuitorul constituant a reglementat ├«n art. 245-247 o Comisie ├«n acest sens (Zimbabwe Gender Commission), ├«n ale c─ârei atribu╚Ťii intr─â, ├«ntre altele, s─â investigheze eventualele ├«nc─âlc─âri ale drepturilor legate de sex, s─â efectueze cercet─âri ├«n chestiuni legate de gen ╚Öi justi╚Ťia social─â ╚Öi s─â recomande modific─âri ale legilor ╚Öi practicilor care duc la discriminare bazate pe gen, s─â recomande programe de ac╚Ťiune afirmativ─â pentru a atinge egalitatea de gen, s─â fac─â tot ce este necesar pentru promovarea egalit─â╚Ťii de gen ÔÇô put├ónd inclusiv sesiza organelor competente ├«n vederea declan╚Ö─ârii urm─âririi penale pentru ├«nc─âlc─âri penale ale drepturilor referitoare la gen.

  • dreptul la via╚Ť─â privat─â; (art. 57)

Orice persoan─â are dreptul la via╚Ť─â privat─â, care include dreptul: (a) de a nu se intra ├«n casa sa, sediul sau bunuri sale f─âr─â permisiunea sa; (b) de a nu-i fi perchezi╚Ťionat─â persoana sa, casa, sediu sau bunuri sale; (c) de a nu i se confisca bunurile; (d) dreptul la confiden╚Ťialitatea comunica╚Ťiilor efectuate, ╚Öi de a nu-i fi dezv─âluit─â starea sa de s─ân─âtate.

  • libertatea de ├«ntrunire ╚Öi de asociere; (art. 58)

Orice persoan─â are dreptul la libertatea de ├«ntrunire ╚Öi de asociere, precum ╚Öi dreptul de a nu se asocia cu alte persoane. Nici o persoan─â nu poate fi constr├óns─â s─â fac─â parte dintr-o asocia╚Ťie sau a participa la o reuniune.

libertatea de a demonstra ╚Öi de a face peti╚Ťii; (art. 59)

Orice persoan─â are dreptul de a demonstra ╚Öi de a adresa peti╚Ťii, dar aceste drepturi trebuie s─â fie exercitate ├«n mod pa╚Önic.

libertatea de con╚Ötiin╚Ť─â; (art. 60)

Orice persoan─â are dreptul la libertatea de con╚Ötiin╚Ť─â, care include libertatea de g├óndire, de opinie, religie sau credin╚Ť─â, respectiv libertatea de a practica ╚Öi propaga ╚Öi da expresie g├óndirii sale, opiniilor, religiei sau credin╚Ťelor sale, ├«n public sau ├«n privat, singur sau ├«mpreun─â cu al╚Ťii. Nici o persoan─â nu poate fi obligat─â s─â depun─â jur─âm├óntul care este contrar religiei sau credin╚Ťei sale. P─ârin╚Ťii ╚Öi tutorii copiilor minori au dreptul de a stabili, ├«n conformitate cu convingerile lor, educa╚Ťia moral─â ╚Öi religioas─â a acestora, cu condi╚Ťia ca acestea s─â nu aduc─â atingere drepturilor la care copiii sunt ├«ndritui╚Ťi ├«n conformitate cu Constitu╚Ťia, inclusiv drepturile lor la educa╚Ťie, s─ân─âtate, siguran╚Ť─â ╚Öi bun─âstare.

libertatea de exprimare și libertatea presei; (art. 61)

Orice persoan─â are dreptul la libertatea de exprimare, care include: (a) libertatea de a c─âuta, de a primi ╚Öi de a comunica idei ╚Öi alte informa╚Ťii; (b) libertatea de exprimare artistic─â ╚Öi de cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi creativitate; ╚Öi (c) libertatea academic─â. Orice persoan─â are dreptul la libertatea mass-media, care include ├«ntre altele libertatea protec╚Ťia confiden╚Ťialit─â╚Ťii surselor de informare ale jurnali╚Ötilor. ├Än ciuda recunoa╚Öterii acestui drept ├«n Constitu╚Ťie, ├«n practic─â se constat─â ╚Öi ├«n prezent numeroase ├«nc─âlc─âri ale acestui drept, exist├ónd dificult─â╚Ťi majore de armonizare a legisla╚Ťiei infraconstitu╚Ťionale cu prevederile legii fundamentale7.

Difuzarea ╚Öi alte mijloace electronice de comunicare au libertatea de stabilire, sub rezerva procedurilor de acordare a licen╚Ťelor de stat care sunt necesare pentru a reglementa undele radio ╚Öi alte forme de distribuire a semnalului; sunt independente de controlul exercitat de c─âtre guvern sau din interese de natur─â politic─â sau comercial─â.

Totodat─â, se prevede c─â toate mijloacele de comunicare mass-media de stat trebuie s─â fie libere s─â stabileasc─â ├«n mod autonom con╚Ťinutul editorial al acestora, al emisiunilor sau a altor comunic─âri, s─â fie impar╚Ťiale ╚Öi s─â ofer─â oportunit─â╚Ťi echitabile pentru prezentarea de opinii divergente.

Dreptul ├«n discu╚Ťie nu este unul absolut ╚Öi necondi╚Ťionat, prev─âz├óndu-se c─â libertatea de exprimare ╚Öi libertatea presei exclude: (a) instigarea la violen╚Ť─â; (b) discursul la ur─â; (c) un prejudiciu r─âu inten╚Ťionat reputa╚Ťiei sau demnit─â╚Ťii unei persoane; sau (d) ├«nc─âlcarea inten╚Ťionat─â sau nejustificat─â a dreptului unei persoane la via╚Ť─â privat─â.

  • dreptul de acces la informa╚Ťie; (art. 62)

Fiecare cet─â╚Ťean din Zimbabwe sau rezident permanent, inclusiv persoane juridice ╚Öi mass-media din Zimbabwe, are dreptul de acces la orice informa╚Ťii de╚Ťinute de c─âtre stat sau de c─âtre orice institu╚Ťie sau agen╚Ťie de guvern la fiecare nivel, ├«n m─âsura ├«n care informa╚Ťia este necesar─â ├«n interesul responsabilit─â╚Ťii publice. Orice persoan─â, inclusiv mass-media din Zimbabwe, are dreptul de acces la orice informa╚Ťie de╚Ťinut─â de c─âtre orice persoan─â, inclusiv statul, ├«n m─âsura ├«n care informa╚Ťia este necesar─â pentru exercitarea sau protejarea unui drept.

Orice persoan─â are dreptul la corectarea informa╚Ťiilor sau ╚Ötergerea informa╚Ťii false, eronate sau ├«n╚Öel─âtoare, care sunt de╚Ťinute de c─âtre stat sau a orice institu╚Ťie sau o agen╚Ťie a guvernului la orice nivel, ╚Öi care se refer─â la acea persoan─â.

Legiuitorul are obliga╚Ťia Legisla╚Ťi s─â adoptate legi pentru a pune ├«n aplicare acest drept, dar poate restric╚Ťiona accesul la informa╚Ťii ├«n interesul ap─âr─ârii, securit─â╚Ťii publice sau profesionale sau ap─ârarea confiden╚Ťialit─â╚Ťii, ├«n m─âsura ├«n care restric╚Ťia este rezonabil─â, necesar─â ╚Öi justificat─â ├«ntr-o societate democratic─â bazat─â pe deschidere, dreptate, demnitate uman─â, egalitate ╚Öi libertate.

├Än plus, art. 249 din Constitu╚Ťia republicat─â introduce ╚Öi o Comisie pentru libertatea mass-mediei, cu urm─âtoarele func╚Ťii: (a) s─â sus╚Ťin─â, s─â promoveze ╚Öi s─â dezvolte libertatea mass-media, (b) promovarea ╚Öi aplicarea bunelor practici ╚Öi a eticii ├«n mass-media, (c) s─â monitorizeze difuzarea ├«n interes public ╚Öi, ├«n special, s─â se asigure de corectitudinea ╚Öi diversitatea punctelor de vedere reprezent├ónd, ├«n general, societatea din Zimbabwe, (d) s─â ├«ncurajeze formularea de coduri de conduit─â pentru persoanele angajate ├«n mass-media ╚Öi, acolo unde nu exist─â un astfel de cod, s─â formuleze ╚Öi s─â aplice unul, (e) s─â primeasc─â ╚Öi s─â examineze pl├óngerile din partea publicului ╚Öi, dup─â caz, s─â ia m─âsuri ├«mpotriva jurnali╚Ötilor ╚Öi a altor persoane angajate ├«n mass-media, sau ├«n radiodifuziune, despre care se constat─â c─â au ├«nc─âlcat orice lege sau orice comportament aplicabil acestora, (f) s─â se asigure c─â poporul din Zimbabwe are acces corect ╚Öi larg la informa╚Ťie, (g) pentru a ├«ncuraja utilizarea ╚Öi dezvoltarea tuturor limbilor recunoscute oficial in Zimbabwe, (h) s─â ├«ncurajeze adoptarea de noi tehnologii ├«n mass-media ╚Öi ├«n diseminarea informa╚Ťiilor, (i) s─â promoveze concuren╚Ťa loial─â ╚Öi diversitatea ├«n mass-media, (j) s─â efectueze cercet─âri ├«n chestiuni legate de libertatea presei ╚Öi, ├«n acest sens, s─â promoveze reforme ale legii, (k) s─â investigheze orice comportament sau circumstan╚Ť─â care pare s─â amenin╚Ťe libertatea mass-media ÔÇô ├«ns─â numai dac─â aceast─â atribu╚Ťie ├«i este acordat─â expres printr-un act al Parlamentului.8

  • dreptul la limb─â ╚Öi cultur─â; (art. 63)

Fiecare persoan─â are dreptul s─â foloseasc─â limba aleas─â, ╚Öi libertatea de a participa la via╚Ťa cultural─â, la alegerea sa, dar nici o persoan─â care exercit─â aceste drepturi nu poate face acest lucru ├«ntr-un mod care este incompatibil cu celelalte prevederi constitu╚Ťionale.

  • libertatea alegerii profesiei, meseriei sau ocupa╚Ťiei; (art. 64)

Orice persoan─â are dreptul de a alege ╚Öi desf─â╚Öura orice profesie, meserie sau ocupa╚Ťie, dar numai ├«n condi╚Ťiile reglementate prin lege.

  • dreptul la munc─â; (art. 65)

Orice persoan─â are dreptul la practic─â ╚Öi standarde de munc─â echitabile, iar angaja╚Ťii la condi╚Ťii de siguran╚Ť─â ╚Öi satisf─âc─âtoare de munc─â, ╚Öi s─â fie pl─âtit cu un salariu echitabil ╚Öi rezonabil. Cu excep╚Ťia membrilor serviciilor de securitate, fiecare persoan─â are dreptul de a forma ╚Öi sa adere la sindicate ale angaja╚Ťilor sau organiza╚Ťii patronale la alegerea lor, ╚Öi s─â participe la activit─â╚Ťile legale ale acestor uniuni ╚Öi organiza╚Ťii.

Cu excep╚Ťia membrilor serviciilor de securitate, fiecare angajat are dreptul de s─â participe la o ac╚Ťiune colectiv─â de oferire locuri de munc─â, inclusiv dreptul la grev─â, la a r─âm├óne sau a se retrage din munca ╚Öi de a ├«ntreprinde alte ac╚Ťiuni concertate similare, dar o lege poate ├«ngr─âdi exercitarea acestui drept, ├«n scopul de a men╚Ťine active serviciile esen╚Ťiale.

Cu excep╚Ťia membrilor serviciilor de securitate, fiecare angajat, angajator, uniune comercial─â, sau organiza╚Ťie a angaja╚Ťilor sau a angajatorilor are dreptul sa se angajeze ├«n negocieri colective, s─â organizeze, s─â formeze ╚Öi s─â se al─âture unei federa╚Ťii de astfel de uniuni ╚Öi organiza╚Ťii.

Femeile ╚Öi b─ârba╚Ťii au dreptul la o remunera╚Ťie egal─â pentru munc─â similar─â. ├Än plus, angaja╚Ťi femei au dreptul la concediu de maternitate pl─âtit integral, pentru o perioad─â de cel pu╚Ťin trei luni9.

  • libertatea de circula╚Ťie ╚Öi de ╚Öedere; (art. 66)

Fiecare cet─â╚Ťean zimbabwean are dreptul de a intra ├«n Zimbabwe, dreptul la imunitate ├«mpotriva expulz─ârii din Zimbabwe ╚Öi dreptul la un pa╚Öaport sau alt document de c─âl─âtorie.

De asemenea, fiecare cet─â╚Ťean din Zimbabwe ╚Öi orice slt─â persoan─â care este legal stabilit─â ├«n Zimbabwe are dreptul de a circula liber ├«n Zimbabwe, de a avea re╚Öedin╚Ťa ├«n orice parte din Zimbabwe, respectiv de a p─âr─âsi Zimbabwe.

  • drepturi politice; (art. 67)

Fiecare cet─â╚Ťean din Zimbabwe are dreptul la alegeri libere, corecte ╚Öi regulate pentru orice func╚Ťii publice stabilite ├«n baza Constitu╚Ťiei sau orice alt─â lege, ╚Öi dreptul de a face alegeri politice liber.

Sub rezerva celorlalte prevederi constitu╚Ťionale, fiecare cet─â╚Ťean zimbabwean are dreptul de a forma, de a se al─âtura ╚Öi sau participa la activit─â╚Ťile unui partid politic sau la organizarea de alegeri a acestora, la o campanie desf─â┼čurat─â liber ╚Öi pa╚Önic pentru un partid politic sau cauz─â, respectiv dreptul de a participa ├«n mod individual sau colectiv, ├«n adun─âri sau grupuri sau ├«n orice alt mod, ├«n activit─â╚Ťi pa╚Önice pentru a influen╚Ťa, provoca sau sprijinii politicile guvernului sau orice cauz─â politic─â.

Pe de alt─â parte, fiecare cet─â╚Ťean zimbabwean, care sau v├órsta peste 18 ani are dreptul: (a) de a vota la toate alegerile ╚Öi referendumurile stabilite prin Constitu╚Ťie sau orice alte legi, (b) de a candida pentru o func╚Ťie public─â ╚Öi, dac─â va fi ales, s─â de╚Ťin─â un astfel de birou. ├Än scopul promov─ârii democra╚Ťiei multi-partid, un act al Parlamentului trebuie s─â prevad─â finan╚Ťarea partidelor politice.

├Än art. 238-239 din Constitu╚Ťia republicat─â, este reglementat─â detaliat Comisia Electoral─â (instituit─â ├«n anul 2004) din Zimbabwe, care are ├«n principal rolul de a organiza ╚Öi supravegherea c─â alegerile ╚Öi referendumurile se desf─â╚Öoar─â ├«n mod eficient, ├«n mod liber, echitabil, transparent ╚Öi ├«n conformitate cu legea, litigiile n─âscute pe aceste segment fiind de competen╚Ťa instan╚Ťelor electorale.

  • dreptul la justi┼úie administrativ─â; (art. 68)

Similar art. 6 din Conven┼úia European─â a Drepturilor Omului, orice persoan─â are dreptul la un comportament din partea administra┼úiei, care este legal, prompt, eficient, rezonabil, propor╚Ťional, impar╚Ťial ┼či echitabil, at├ót pe fond c├ót ╚Öi sub aspect procedural. Orice persoan─â al c─ârei drept, libertate, interes sau a╚Ötept─âri legitime au fost afectate negativ prin comportamentul administrativ al unei autorit─â┼úi are dreptul de a-i fi date cu promptitudine ╚Öi ├«n scris motivele acestui comportament.

Un act al Parlamentului trebuie s─â pun─â ├«n aplicare aceste drepturi, ╚Öi trebuie s─â promoveze o administrare eficient─â ┼či prevad─â posibilitatea revizuirii comportamentului administrativ de c─âtre o instan╚Ť─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â.

  • dreptul la un proces echitabil; (art. 69)

Orice persoan─â acuzat─â de o infrac╚Ťiune are dreptul la un proces echitabil ╚Öi public, ├«ntr-un termen rezonabil ├«n fa╚Ťa unei instan╚Ťe independente ╚Öi impar╚Ťiale.

├Än determinarea drepturilor ╚Öi obliga╚Ťiilor civile, fiecare persoan─â are dreptul la un proces echitabil, public ╚Öi rapid, ├«ntr-un termen rezonabil, ├«naintea unei instan┼úe independente ╚Öi impar╚Ťiale, a unui tribunal sau alt forum stabilit prin lege.

Spre deosebire de textul corespondent din Conven┼úia E.D.O., legiuitorul constituant zimbabwean recunoa┼čte expres ┼či dreptul de acces la justi┼úiei, stipul├ónd c─â orice persoan─â are dreptul de acces la instan╚Ťele de judecat─â, sau la un alt tribunal sau forum stabilit prin lege pentru solu╚Ťionarea oric─ârui litigiu. ├Än exercitarea acestui drept, se mai prevede c─â orice persoan─â are dreptul, pe cheltuiala proprie, de a alege ╚Öi de a fi reprezentat─â de un jurist ├«n fa╚Ťa oric─ârei instan╚Ťe, tribunal sau forum.

  • dreptul persoanelor acuzate; (art. 70)

├Än completarea dreptului precedent, art. 70 prevede distinct c─â orice persoan─â acuzat─â de o infrac╚Ťiune are urm─âtoarele drepturi speciale: (a) s─â fie presupus─â nevinovat─â p├ón─â c├ónd vinov─â╚Ťia va fi dovedit─â; (b) s─â fie informat─â cu promptitudine despre acuza┼úie, suficient de detaliat pentru a putea raspunde; (c) s─â i se acorde timp ╚Öi facilit─â╚Ťi adecvate pentru a preg─âti o ap─ârare; (d) dreptul de a alege un practician ├«n drept ╚Öi, pe cheltuiala proprie, s─â fie reprezentat─â de acesta; (e) s─â fie reprezentat─â de un practician ├«n domeniul juridic, desemnat de stat ╚Öi pe cheltuiala acestuia, ├«n cazul ├«n care ar avea ca rezultat o nedreptate substan╚Ťial─â ├«n caz contrar; (f) s─â fie informat─â cu promptitudine cu privire la drepturile conferite prin literele (d) ╚Öi (e); (g) s─â fie prezent─â la proces atunci c├ónd exist─â riscul s─â fie ├«ncarcerat─â; (h) s─â prezinte ╚Öi s─â poat─â contesta probele; (i) s─â r─âm├ón─â t─âcut─â ╚Öi s─â nu depun─â m─ârturie sau s─â fie obligat─â s─â prezinte probe autodenun╚Ť─âtoare; (j) s─â aib─â dreptul la un interpret ├«n orice stadiu al procedurii, ├«ntr-o limb─â pe care o intelege; (k) s─â nu fie condamnat pentru o ac╚Ťiune sau omisiune care nu a fost considerat─â infrac╚Ťiune atunci c├ónd a avut loc; (l) s─â nu fie condamnat─â pentru o ac╚Ťiune sau omisiune care nu mai este incriminat─â ca infrac╚Ťiune; (m) s─â nu fie urm─ârit─â sau judecat─â pentru o infrac╚Ťiune care a fost anterior gra╚Ťiat─â sau pentru care a fost achitat─â sau condamnat─â anterior; (n) s─â fie condamnat─â la cea mai mic─â dintre pedepsele prescrise ├«n cazul ├«n care pedeapsa prev─âzut─â pentru infrac╚Ťiune a fost modificat─â ├«ntre momentul comiterii faptei ╚Öi momentul condamn─ârii. Prin acest din urm─â drept, se recunoa┼čte practic existen┼úa legii penale mai favorabile inculpatului/condamnatului

├Än cazul ├«n care anumite informa╚Ťii trebuie comunicate persoanei, acestea trebuie s─â fie oferite ├«ntr-o limb─â pe care persoana o ├«n╚Ťelege, iar ├«n cazul ├«n care persoana nu poate citi sau scrie, orice document incluz├ónd informa╚Ťiile trebuie s─â fie explicate ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót persoana vizat─â s─â le poat─â ├«n╚Ťelege.

├Än orice proces penal, probele c─â au fost ob╚Ťinute ├«ntr-un mod care ├«ncalc─â oricare dintre prevederile acestui articol, trebuie s─â fie exclus─â ├«n cazul ├«n care admiterea probelor ar face procesul nedrept sau ar fi ├«n detrimentul administr─ârii justi╚Ťiei sau a interesului public.

Orice persoan─â care a fost judecat─â pentru o infrac╚Ťiune are dreptul, suport├ónd cheltuielile, de a primi o copie a procesului-verbal al procesului ├«ntr-un termen rezonabil dup─â pronun╚Ťarea hot─âr├órii ├«n proces.

Orice persoan─â care a fost judecat─â ╚Öi condamnat─â pentru o infrac╚Ťiune are dreptul, ├«n condi┼úiile prev─âzute de lege, sa fac─â apel la o instan╚Ť─â superioar─â ├«mpotriva condamn─ârii sau a sentin╚Ťei.

  • dreptul la proprietate; (art. 71)

├Än con┼úinutul acestui drept complex esen╚Ťial, mai ├«nt├ói este inclus dreptul la pensie ┼či la o serie de drepturi sociale, prev─âz├óndu-se apoi c─â fiecare persoan─â are dreptul, ├«n orice parte din Zimbabwe, la a dob├óndi, de╚Ťine, ocupa, utiliza, transfera, ipoteca, de┼úine ├«n leasing sau dispune de toate formele de proprietate, fie individual, fie ├«n asociere cu alte persoane.

Dat─â fiind importan┼úa resurselor ┼či pe fondul abuzurilor create de coloni╚Ötii britanici care au marcat istoria propriet─â┼úii ├«n acest stat al lumii, Constitu╚Ťia acord─â un spa╚Ťiu consistent reglement─ârii acestui drept, prev─âz├óndu-se mai ├«nt├ói principiul esen╚Ťial c─â nici o persoan─â nu poate fi ├«n mod for┼úat lipsit─â de proprietatea sa ÔÇô principiu de baz─â recunoscut ├«n majoritatea conven┼úiilor internationale privind drepturile omului ÔÇô, cu excep╚Ťia cazului ├«n ├«n care sunt satisf─âcute urm─âtoarele condi╚Ťii: (a) privarea de proprietate este stabilit─â printr-o lege cu aplicare general─â; (b) privarea de proprietate este necesar─â pentru oricare dintre urm─âtoarele motive ÔÇô i. ├«n interesul ap─âr─ârii, siguran╚Ťei publice, ordinea public─â, moralitatea public─â, s─ân─âtate public─â sau din considerente de urbanism ╚Öi amenajarea teritoriului; ii. ├«n scopul de a dezvolta sau de a folosi orice alte bunuri pentru un scop util comunit─â┼úii; (c) legea autorizeaz─â preluarea i. cu acordarea unui preaviz rezonabil despre inten╚Ťia de a dob├óndi proprietatea, pentru orice persoan─â ale c─ârei interese sau chiar drept de proprietate ar fi afectat de achizi╚Ťie; ii. s─â pl─âteasc─â o compensa╚Ťie echitabil─â ╚Öi adecvat─â pentru achizi╚Ťie ├«nainte de dob├óndirea propriet─â╚Ťii sau ├«ntr-un termen rezonabil dup─â achizi┼úie; ╚Öi iii. ├«n cazul ├«n care achizi╚Ťia este contestat─â, persoana deposedat─â s─â poat─â apela la o instan╚Ť─â competent─â ├«nainte de dob├óndirea dreptului de proprietate, dar nu mai t├órziu de treizeci de zile de la achizi╚Ťie, pentru un ordin de confirmare a achizi╚Ťiei; (d) legea d─â dreptul oric─ârei persoane a c─ârei proprietate a fost achizi╚Ťionat─â s─â apeleze la o instan╚Ťa competent─â pentru returnarea prompt─â a bunului ├«n cazul ├«n care instan╚Ťa nu confirm─â achizi╚Ťia; ╚Öi (e) legea d─â dreptul oric─ârui solicitant de desp─âgubire s─â se adreseze unei instan╚Ťe competente pentru determinarea existen╚Ťei, naturii ╚Öi valoarea desp─âgubirii, legalitatea priv─ârii de proprietate ╚Öi valoarea compensa╚Ťiei la care persoana are dreptul, ╚Öi de a solicita instan╚Ťei un ordin pentru plata prompt─â a oric─ârei compens─âri.

├Än context, trebuie amintit c─â ╚Öi ├«n prezent dominant─â este proprietatea de stat ÔÇô reminescen╚Ť─â a prelu─ârilor la momentul ocup─ârii ╚Ť─ârii de c─âtre coloniile engleze, exist├ónd numeroase dispute judiciare prin care fo╚Ötii proprietari deposeda╚Ťi nelegal de dreptul de proprietate privat─â, ├«ncearc─â s─â ob╚Ťin─â ├«n justi┼úie reconstituirea drepturilor ╚Öi/sau desp─âgubiri, legisla╚Ťia actual─â fiind ├«nc─â imprecis─â ╚Öi neunitar─â sub acest aspect10.

  • dreptul la p─âm├ónt agricol; (art. 72)

Dup─â ce mai ├«nt├ói legiuitorul constituant define┼čte termenii de teren ┼či teren agricol, sunt apoi legiferate detaliat dispozi┼úii privind redistribuirea bog─â╚Ťiilor naturale, protec╚Ťia mediului, restric╚Ťii privind drepturile grupurilor de a dob├óndii acest drept ┼či de a fi desp─âgubi┼úi. Re┼úine aten┼úia prevederea potrivit c─âreia printr-un act al Parlamentului poate fi incriminat─â ca infrac╚Ťiune fapta oric─ârei persoan─â care face sau ├«ncearc─â f─âr─â drept, s─â de╚Ťin─â sau s─â ocupe terenurile agricole men╚Ťionate ├«n aceast─â sec╚Ťiune sau alte terenuri de stat.

Reglementarea este ├«ntregit─â cu trimiteri la istoria ╚Ť─ârii ┼či crimele regimului politic anterior ÔÇô domina╚Ťia colonial─â c├ónd oamenii din Zimbabwe au fost ├«n mod nejustificat deposeda╚Ťi de terenuri ╚Öi alte resurse f─âr─â compensa╚Ťie, fapta care a determinat oamenii sa ia armele pentru a rec├ó╚Ötiga terenul lor ╚Öi suveranitatea politic─â, iar acest lucru a dus ├«n cele din urm─â la ob┼úinerea independen╚Ťei statului Zimbabwe ├«n anul 1980. De┼či se recunoa┼čte expres dreptul acestora de a redob├óndi dreptul de proprietate asupra terenurilor pierdute, se prevede c─â ├«n cazul ├«n care fosta putere colonial─â nu reu╚Öe╚Öte s─â pl─âteasc─â desp─âgubiri printr-un fond special constituit, Guvernul din Zimbabwe nu are obliga╚Ťia de a pl─âti desp─âgubiri pentru terenurile agricole preluate ├«n mod obligatoriu dup─â ob┼úinerea independen┼úei statului11.

  • dreptul la un mediu s─ân─âtos ┼či la protec┼úia acestuia de c─âtre stat; (art. 73)

Fiecare persoan─â are dreptul la un mediu care nu este d─âun─âtor pentru s─ân─âtatea sau bun─âstarea sa, ╚Öi s─â aib─â mediul protejat ├«n beneficiul prezent ╚Öi viitor al genera╚Ťiei, prin m─âsuri legislative ╚Öi rezonabile care s─â previn─â poluarea ╚Öi degradarea ecologic─â, s─â promoveze conservarea ┼či asigurarea dezvolt─ârii ecologice durabile ╚Öi utilizarea resurselor naturale, promov├ónd ├«n acela╚Öi timp dezvoltarea economic─â ╚Öi social─â.

În acest scop, statul trebuie să ia măsuri legislative și rezonabile, în limitele resurselor disponibile, pentru a realiza aplicarea progresivă a drepturile stabilite în acest articol.

libertatea împotriva evacuării arbitrare (art. 74)

Nicio persoan─â nu poate fi evacuat─â din casa sa, sau s─â ├«i fie demolat─â casa f─âr─â o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â dat─â dup─â luarea ├«n considerare a tuturor circumstan╚Ťelor relevante.

  • dreptul la educa┼úie (art. 75)

Orice cet─â╚Ťean sau rezident permanent al Zimbabwe are dreptul la o educa╚Ťie de baz─â finan╚Ťat─â de stat, inclusiv educa╚Ťia de baz─â pentru adul╚Ťi, ╚Öi dreptul de acces ├«n ├«nv─â┼ú─âm├óntul superior pe care statul, prin intermediul de m─âsuri legislative rezonabile trebuie s─â ├«l fac─â progresiv disponibil ╚Öi accesibil.

O lege poate prevedea condi┼úii pentru ├«nregistrarea institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt ╚Öi, respectiv poate dispune ├«nchiderea unor astfel de institu╚Ťii care nu ├«ndeplinesc standarde rezonabile, prev─âzute pentru ├«nregistrare.

  • dreptul la asisten╚Ť─â medical─â (art. 76)

Orice cet─â╚Ťean sau rezident permanent al Zimbabwe are dreptul de a avea acces la serviciile de de baz─â pentru ├«ngrijirea s─ân─ât─â╚Ťii, inclusiv servicii de ├«ngrijire a s─ân─ât─â╚Ťii reproductive.

Totodat─â, se prevede c─â orice persoan─â care tr─âie╚Öte cu o boal─â cronic─â are dreptul de a avea acces la servicii de asisten╚Ť─â medical─â de baz─â pentru boala ├«n cauz─â.

Niciunei persoane nu îi poate fi refuzate îngrijirii medicale de nicio instituţie, statul trebuind să ia măsuri legislative și alte măsuri rezonabile, în limitele resurselor disponibile, pentru a asigura realizarea progresivă a acestui drept.

  • dreptul la hran─â ╚Öi la ap─â (art. 77)

Fiecare persoană are dreptul la apă sigură, curată și potabilă, și la alimente suficiente. Statul trebuie să ia măsuri legislative și alte măsuri rezonabile, în limitele resurselor de care acesta dispune, pentru a asigura realizarea progresivă a acestui drept.

  • dreptul de a ├«ntemeia o familie (art. 78)

Orice persoan─â care a ├«mplinit v├órsta de optsprezece ani are dreptul de a ├«ntemeia o familie. Este interzis─â c─âs─âtoria ├«ntre persoanele de acela╚Öi sex, ┼či se prevede c─â nici o persoan─â nu poate fi silit─â s─â intre ├«n c─âs─âtorie ├«mpotriva voin╚Ťei sale.

Cu scopul declarat de a asigura o mai mare certitudine ┼či efectivitate a drepturilor, ├«n partea a treia a Declara┼úiei privind drepturile, sunt recunoscute ┼či detaliate o serie de drepturi ┼či libert─â┼úi urm─âtoarelor pentru anumite categorii de persoane: femei, copii, b─âtr├óni, persoane cu dizabilit─â┼úi, veteranii cau au luptat pentru independen┼úa ┼ú─ârii.

Astfel, ├«n ce prive┼čte drepturile femeilor, art. 80 din Constitu┼úie prevede c─â fiecare femeie are demnitate deplin─â ╚Öi egal─â a persoanei sale cu b─ârbatul, iar acest lucru include ╚Öanse egale ├«n accesul la activit─â╚Ťi politice, economice ╚Öi sociale. Femeile au acelea╚Öi drepturi ca ╚Öi b─ârba╚Ťii ├«n ceea ce prive╚Öte custodia ╚Öi tutela copiilor, dar un act al Parlamentului poate reglementa modul ├«n care aceste drepturi trebuie s─â fie exercitate. Toate legile, obiceiurile, tradi╚Ťiile ╚Öi practicile culturale care ├«ncalc─â drepturile conferite femeilor prin Constitu╚Ťie sunt nule ├«n m─âsura ├«nc─âlc─ârii12.

Fiecare copil, adic─â fiecare b─âiat ╚Öi fat─â sub v├órsta de optsprezece ani, are dreptul la: (a) tratament egal ├«n fa╚Ťa legii, inclusiv dreptul de a fi ascultat; (b) de a primi un nume de familie ╚Öi prenume; (c)┬á├«n cazul unui copil care este n─âscut ├«n Zimbabwe, ├«n afara Zimbabwe dar este un cet─â╚Ťean din Zimbabwe prin decenden┼ú─â, are dreptul la furnizarea prompt─â a unui certificat de na╚Ötere; (d) dreptul la ├«ngrijire p─ârinteasc─â din partea familiei, sau la ├«ngrijirea corespunz─âtoare c├ónd este scos din mediul familial; (e) s─â fie protejat ├«mpotriva exploat─ârii economice ╚Öi sexuale, evitat de la acte de maltratare, neglijare sau orice form─â de abuz; (f) la educa╚Ťie, servicii de s─ân─âtate, nutri╚Ťie ╚Öi ad─âpost; (g) s─â nu fie recruta╚Ťi ├«ntr-o for╚Ť─â de mili╚Ťie sau de a lua parte la un conflict armat sau alte ostilit─â╚Ťi; (h) s─â nu fie obligat s─â participe la orice activitate politic─â; (i) s─â nu fie re╚Ťinut, dec├ót ca m─âsur─â de ultim─â instan╚Ť─â, iar ├«n cazul ├«n care se dipune m─âsura re┼úinerii s─â fie luat─â pentru cea mai scurt─â perioad─â corespunz─âtoare, s─â fie tratat ┼či s─â fie plasat separat de persoanele re╚Ťinute ├«n v├órsta de peste optsprezece ani. Interesele copilului sunt extrem de importante ├«n orice chestiune cu privire la acesta, av├ónd dreptul la o aten┼úie special─â ┼či protec┼úie adecvat─â ┼či din partea instan┼úelor.

├Än privin┼úa categoriei sociale a persoanelor ├«n v├órst─â (cele peste 70 de ani, potrivit Constitu┼úiei), art. 82 prevede c─â acestea au dreptul de primi ├«n mod rezonabil ├«ngrijire ╚Öi asisten╚Ť─â din partea familiilor lor ╚Öi a statului, dreptul la asisten╚Ť─â medical─â ╚Öi de s─ân─âtate din partea statului, ┼či dreptul la sprijin financiar pentr─â p─âstrarea securit─â╚Ťii ╚Öi a bun─âst─ârii sociale.

Referitor la persoanele cu dizabilit─â┼úi, ├«n art. 83 se stipuleaz─â c─â statul trebuie s─â ia m─âsuri corespunz─âtoare, ├«n limitele resurselor disponibile, pentru a se asigura c─â persoanele cu dizabilit─â╚Ťi ├«┼či realizeaz─â pe deplin poten┼úialul lor mental ╚Öi fizic, pentru a le permite s─â tr─âiasc─â ├«mpreun─â cu familiile lor ╚Öi s─â participe la via╚Ťa social─â, de crea╚Ťie sau activit─â╚Ťi recreative, dar ┼či obliga┼úia de a le proteja ├«mpotriva tuturor formelor de exploatare ╚Öi abuz. Li se recunoa┼čte totodat─â dreptul de acces la tratament medical, psihologic ╚Öi func╚Ťional ┼či la facilit─â╚Ťile speciale educa┼úionale ┼či profesionale necesare pentru educa╚Ťia lor.

Pentru veteranii care au contribuit la lupta de eliberare a statului Zimbabwe, art. 84 le recunoa┼čte dreptul la recunoa╚Öterea contribu╚Ťiei lor la acest act, precum ╚Öi la bun─âstarea adecvat─â, cum ar fi pensiile ╚Öi accesul la ├«ngrijire de baz─â ├«n materie de s─ân─âtate.

Limitarea drepturilor. Drepturi absolute ╚Öi drepturi relative. Dup─â reglementarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor, analizate anterior, similar viziunii creatorilor Conven╚Ťiei Europene a Drepturilor Omului, legiuitorul constitutuant zimbabwean recunoa╚Öte ÔÇô implicit ÔÇô ├«n art. 86-87, dihotomia drepturi absolute ╚Öi drepturi relative, ultimele put├ónd fi limitate ├«n anumite condi╚Ťii.

├Än primul r├ónd este consfin┼úit principiul c─â drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile fundamentale trebuie exercitate ├«n mod rezonabil ╚Öi cu respectarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor altor persoane. Restr├óngerea este posibil─â ├«n baza unei legi de aplicare general─â ╚Öi ├«n m─âsura ├«n care limitarea este echitabil─â, rezonabil─â, necesar─â ╚Öi justificat─â ├«ntr-o societate democratic─â bazat─â pe deschidere, justi╚Ťie, demnitate uman─â, egalitate ╚Öi libertate, lu├ónd ├«n considerare: (a) natura dreptului sau a libert─â╚Ťii ├«n cauz─â, (b) scopul limit─ârii ÔÇô ├«n special interesele ap─âr─ârii, siguran╚Ťa public─â, ordinea public─â, moralitatea public─â, s─ân─âtatea, planificarea regional─â sau urban─â sau interesul public general, (c) natura ╚Öi amploarea limit─ârii, (d) necesitatea de a se asigura c─â orice persoan─â care beneficiaz─â de drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi nu aduce atingere drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor celorlal╚Ťi, (e) rela╚Ťia dintre limitare ╚Öi scopul s─âu, ├«n special dac─â impune restric╚Ťii mai mari asupra dreptului sau libert─â╚Ťii ├«n cauz─â dec├ót este necesar pentru a-╚Öi atinge scopul, ╚Öi (f) dac─â exist─â mijloace mai pu╚Ťin restrictive de realizare a scopului ingerin┼úei.

A doua situa╚Ťia care permite limitarea drepturilor, este reprezentat─â de cazurile de urgen╚Ť─â public─â, care trebuie stabilite printr-o lege scris─â de aplicare general─â ce trebuie publicat─â ├«n Monitorul Oficial.

Cu toate acestea, se prevede imperativ c─â nici o lege nu poate limita ╚Öi nicio persoan─â nu poate ├«nc─âlca urm─âtoarele drepturi (drepturi intangibile): (a) dreptul la via╚Ť─â, cu excep╚Ťiile specificate ├«n art. 48, (b) dreptul la demnitate uman─â, (c) dreptul de a nu fi torturat sau supus la cruzimi, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, (d) dreptul de a nu fi plasat ├«n sclavie sau ├«n servitute, (e) dreptul la un proces echitabil, (g) dreptul de a ob╚Ťine un ordin de habeas corpus ÔÇô ├«n cazul persoanelor de╚Ťinute sau arestate.

├Än vederea alinierii la celelalte juridic╚Ťii ale statelor, ├«n forma republicat─â din 2013 a Constitu╚Ťiei, ├«n art. 243-244 este introdus─â o nou─â autoritate ÔÇô Comisia pentru Drepturile Omului din Zimbabwe, care are urm─âtoarele func╚Ťii: (a) promovare pentru con╚Ötientizarea ╚Öi respectarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor omului la toatele nivelurile societ─â╚Ťii, (b) s─â promoveze protec╚Ťia, dezvoltarea ╚Öi realizarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor omului, (c) s─â monitorizeze, s─â evalueze ╚Öi s─â verifice respectarea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor omului, (d) s─â primeasc─â ╚Öi s─â examineze pl├óngerile din partea publicului ╚Öi s─â ia astfel de m─âsuri ├«n ceea ce prive╚Öte pl├óngerile pe care le consider─â ├«ntemeiate, (e) protejarea publicului ├«mpotriva abuzului de putere ╚Öi a cazurilor de administrare defectuoas─â de c─âtre institu╚Ťiile de stat ╚Öi de c─âtre angaja┼úii acestor institu╚Ťii, (f) s─â investigheze comportamentul oric─ârei autorit─â╚Ťi sau persoane, ├«n cazul ├«n care se sus╚Ťine c─â oricare dintre drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile omului prev─âzute ├«n Declara╚Ťia Drepturilor au fost ├«nc─âlcate de autoritatea sau persoana respectiv─â, (g) s─â asigure desp─âgubirea adecvat─â, inclusiv s─â recomande ├«nceperea urm─âririi penale a infractorilor, ├«n care drepturile sau libert─â╚Ťile omului au fost ├«nc─âlcate, (h) s─â ├«ndrume pe Comisarul general al poli╚Ťiei s─â investigheze cazurile privind presupuse ├«nc─âlc─âri prin infrac╚Ťiuni ale drepturilor sau libert─â╚Ťilor omului, care are obliga╚Ťia de a raporta Comisiei cu privire la rezultatele oric─ârei astfel de investiga╚Ťii, (i) s─â recomande Parlamentului m─âsuri eficiente de promovare a drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor omului, (j) s─â desf─â╚Öoare activit─â╚Ťi de cercetare ├«n probleme legate de drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile omului ╚Öi justi╚Ťie social─â, (k) poate vizita ╚Öi inspecta ÔÇô ├«nchisorile, locurile de deten╚Ťie, taberele de refugia╚Ťi ╚Öi facilit─â╚Ťile aferente, locurile unde sunt de╚Ťinute persoane cu probleme mentale sau cu handicap intelectual ÔÇô, pentru a stabili condi╚Ťiile ├«n care sunt ╚Ťinute acolo ╚Öi modul de aplicare a legii ├«n aceste locuri. Comisia pentru drepturile omului din Zimbabwe poate, prin intermediul ministrului competent, s─â prezinte Parlamentului rapoarte privind chestiuni specifice legate de drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile omului care, ├«n opinia Comisiei, ar trebui aduse ├«n aten╚Ťia Parlamentului.

4. Aspecte privind organizarea sistemului judiciar ┼či autorit─â╚Ťile investite cu ├«nf─âptuirea justi╚Ťiei

Autoritatea judiciar─â provine de la poporul din Zimbabwe ╚Öi, conform art. 163 cuprinde urm─âtoarele autorit─â╚Ťi13:

a) Curtea Constitu╚Ťional─â. Este cea mai ├«nalt─â instan╚Ť─â ├«n toate problemele constitu╚Ťionale ╚Öi deciziile sale cu privire la acestea chestiuni oblig─â toate celelalte instan╚Ťe. Cu toate acestea, art. 175 alin. 1 din Constitu╚Ťie prevede c─â ╚Öi o alt─â instan╚Ť─â poate pronun╚Ťa o ordonan╚Ť─â de invalidare constitu╚Ťional─â a oric─ârei legi sau orice comportament al Pre╚Öedintelui sau al Parlamentului care sunt ├«n neconcordan╚Ť─â cu Constitu╚Ťia, dar ordinul nu are for╚Ť─â dec├ót dac─â este confirmat de Curtea Constitu╚Ťional─â, moment p├ón─â la care procedura de judecat─â este supendat─â.

Judec─âtorii Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale sunt numi╚Ťi pentru un mandat nere├«nnoibil de cel mult cincisprezece ani, dar ei trebuie s─â se pensioneze mai devreme dac─â ajung la v├órsta de ╚Öaptezeci de ani ÔÇô v├órsta obligatorie de pensionare pentru judec─âtori. Dup─â ├«ncheierea mandatului lor, pot fi numi╚Ťi ├«n calitate de judec─âtori la Curtea Suprem─â sau ├Änalta Curte, la alegerea lor, dac─â ├«ndeplinesc condi╚Ťiile de eligibilitate.

b) Curtea Suprem─â. Curtea Suprem─â este ultima instan┼ú─â de apel ├«n Zimbabwe, cu excep╚Ťia cazurilor ├«n care este vorba despre chestiuni de competen╚Ťa Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale.

c) ├Änalta Curte. ├Änalta Curte este instan╚Ť─â superioar─â de fond, cu competen╚Ťa de judecat─â original─â asupra tuturor problemelor civile ╚Öi penale pe ├«ntreg teritoriul Zimbabwe, put├ónd fi instan╚Ť─â de apel numai dac─â aceast─â competen╚Ť─â ├«i este conferit─â printr-un act al Parlamentului. Are competen╚Ťa de a supraveghea instan╚Ťele magistra╚Ťilor ╚Öi celelalte instan╚Ťe din subordine ╚Öi s─â le revizuiasc─â deciziile. Totodat─â, poate decide ├«n probleme constitu╚Ťionale, cu excep╚Ťia acelora ├«n privin╚Ťa c─ârora numai Curtea Constitu╚Ťional─â poate decide. ├Än structura ierarhic─â, exist─â ╚Öi o Curte pentru litigii de munc─â ╚Öi angaj─âri, dar ┼či o Curte pentru litigii de drept administrativ.

d) Instan╚Ťele magistra╚Ťilor. Au competen╚Ťa de a se pronun╚Ťa asupra cauzelor civile ╚Öi penale. ├Än privin╚Ťa competen╚Ťei de judecat─â a cauzelor penale, conform art. 193 din Constitu╚Ťie, aceasta revine doar Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale, Cur╚Ťii Supreme, ├Änaltei Cur╚Ťi ╚Öi Instan╚Ťele magistra╚Ťilor.

e) Instan╚Ťele judec─âtore╚Öti obi╚Önuite, ale c─âror competen╚Ťe const─â ├«n principal ├«n aplicarea legisla╚Ťiei cutumiare.

f) Alte instan╚Ťe ├«nfiin╚Ťate de sau ├«n temeiul unui act al Parlamentului.

g) Procurorul General al Republicii.

Conduc─âtorul sistemului judiciar este un judec─âtor, care este responsabil de respectarea Constitu╚Ťiei ╚Öi func┼úionarea Cur┼úii Supreme de justi┼úie.

Plec├ónd de la premisa expres─â c─â rolul instan╚Ťelor este extrem de important ├«n ap─ârarea drepturilor, a libert─â╚Ťilor omului dar ╚Öi a statului de drept, legiuitorul constituant reglementeaz─â o serie de principii de organizare judiciar─â ╚Öi a activit─â╚Ťii judec─âtorilor, ├«ntre care cele mai importante sunt:

  1. Justi╚Ťia trebuie aplicat─â persoanelor, indiferent de statutul social;

  2. Justi╚Ťia nu trebuie am├ónat─â ╚Öi, ├«n acest scop, membrii sistemului judiciar trebuie s─â ├«╚Öi ├«ndeplineasc─â sarcinile judiciare ├«n mod eficient ╚Öi cu promptitudine rezonabil─â;

  3. Membrii sistemului judiciar, individual ╚Öi colectiv, trebuie s─â respecte ╚Öi s─â onoreze func╚Ťia lor judiciar─â ca ├«ncredere public─â acordat─â ╚Öi trebuie s─â se str─âduiasc─â s─â-╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťeasc─â independen╚Ťa pentru a men╚Ťine ├«ncrederea public─â ├«n sistemul judiciar;

  4. Atunci c├ónd ia o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â, orice membru al sistemului judiciar trebuie s─â o fac─â liber ╚Öi f─âr─â interferen╚Ťe sau influen╚Ťe nejustificate.

  5. (incompatibilit─â╚Ťi) Membrii sistemului judiciar nu trebuie s─â se angajeze ├«n activit─â╚Ťi politice, s─â de╚Ťin─â func╚Ťii sau s─â fie membri ai oric─ârei organiza╚Ťii politice, s─â solicite fonduri sau s─â contribuie la orice organiza╚Ťie politic─â, ori s─â participe la ├«nt├ólniri politice.

  6. Membrii sistemului judiciar nu trebuie s─â solicite sau s─â accepte niciun cadou, ├«mprumut sau favoare care ar putea influen╚Ťa comportamentul lor judiciar sau ar crea aparen╚Ťa c─â se poate produce o nedreptate judiciar─â;

  7. Membrii sistemului judiciar trebuie s─â acorde prioritate activit─â╚Ťii lor fa╚Ť─â de toate celelalte activit─â╚Ťi ╚Öi nu trebuie s─â se angajeze ├«n activit─â╚Ťi care interfereaz─â cu sau pot compromite ├«ndatoririle lor juridice.

  8. Membrii sistemului judiciar trebuie s─â ia m─âsuri rezonabile pentru a-╚Öi men╚Ťine ╚Öi consolida cuno╚Ötin╚Ťele profesionale, abilit─â╚Ťile ╚Öi calit─â╚Ťile personale, ├«n special trebuie s─â se ╚Ťin─â pasul cu evolu╚Ťiile din dreptul intern ╚Öi interna╚Ťional.

Judec─âtorii au dreptul la salariile, indemniza╚Ťiile ╚Öi alte presta╚Ťii stabilite ╚Öi rev─âzute periodic de c─âtre Comisia Serviciului Judiciar (versiunea Consiliului Superior al Magistraturii, din dreptul constitu╚Ťional rom├ónesc), cu aprobarea Pre╚Öedintelui, dup─â consultarea ministrului justi╚Ťiei ╚Öi cu avizul (recomandarea) ministrului de finan╚Ťe. Comisia Serviciului Judiciar poate oferi consultan╚Ť─â Guvernului cu privire la orice aspecte materie de justi╚Ťie sau de administrare a justi╚Ťiei, ╚Öi Guvernul trebuie s─â acorde aten╚Ťia cuvenit─â oric─âror astfel de recomand─âri. De asemenea, Comisia Serviciului Judiciar trebuie s─â promoveze ╚Öi s─â faciliteze independen╚Ťa ╚Öi responsabilitatea sistemului judiciar ╚Öi eficien╚Ťa, eficacitatea ╚Öi transparen╚Ťa administr─ârii justi╚Ťiei ├«n Zimbabwe ╚Öi are toate competen╚Ťele necesare ├«n aceasta scop.

├Än privin╚Ťa situa╚Ťiilor ├«n care func╚Ťia de judec─âtor poate ├«nceta, acestea sunt enumerate limitativ de art. 187 din Constitu╚Ťie: (a) incapacitatea de a ├«ndeplini func╚Ťiile biroului s─âu, din cauza unor probleme psihice fizice; (b) incompeten╚Ť─â grosier─â; (c) abaterea grav─â. Verificarea acestor situa╚Ťii se face de un Consiliu judiciar format din trei membrii numi╚Ťi de Pre╚Öedinte, dup─â anumite criterii prev─âzute expres de lege.

5. Concluzii. Versiunea actual─â a Constitu╚Ťiei Zimbabwe, republicat─â ├«n anul 2013, se raliaz─â ├«n mare m─âsur─â practicii comune a majorit─â╚Ťii statelor democratice ├«n demersul atingerii unuia dintre cele mai importante obiective ale oric─ârui stat de drept ÔÇô promovarea ╚Öi protejarea continu─â a drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor fundamentale ale omului, obiectiv recunoscut ├«n toate instrumentele regionale ╚Öi interna╚Ťionale ├«n materie.

├Än egala m─âsur─â, trebuie observat c─â Zimbabwe a devenit una dintre primele ╚Ť─âri din Africa, care ╚Öi-a luat angajamentul de a rezolva o alt─â problem─â curent─â cu implica╚Ťii pentru ├«n sectorul respect─ârii drepturilor omului, respectiv situa╚Ťia invit─â ├«n cursul anului 2013 c├ónd milioane de persoane au fost nevoite s─â ├«╚Öi abandoneze casele ╚Öi s─â plece spre sudul ╚Ť─ârii din cauze unor dezastre, cum ar fi inunda╚Ťiile, seceta ╚Öi furtuni, lipsa serviciilor de baz─â (precum educa╚Ťia ╚Öi s─ân─âtatea) ╚Öi mijloacele de trai, dar ╚Öi din considerente de dezvoltare14. Guvernul din Zimbabwe a recunoscut existen╚Ťa acestui fenomen de deplasare intern─â ├«n Zmbabwe, prin semnarea ├«n iulie 2013 ╚Öi adoptarea Conven╚Ťiei pentru protec╚Ťie ╚Öi asisten╚Ť─â pentru persoanele str─âmutate intern („Conven╚Ťia Kampala”), aprobat─â de Uniunea African─â ├«n octombrie 2009.

Conven╚Ťia reprezint─â o piatr─â de hotar ├«n legisla╚Ťia african─â, ce urm─âre╚Öte protec╚Ťia ╚Öi consolidarea drepturilor omului ├«n zon─â, fiind primul tratat cu caracter juridic obligatoriu care ├«ncearc─â s─â creeze un cadru unitar ├«n materie pentru ├«ntreg continentul african.

In urma inlaturarii regimului Mugabe in noiembrie 2017, situatia constitutionalizarii dreptului in Zimbabwe are un trend pozitiv, inclusiv si politica de respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale fiind imbunatatita.

__________________________________________________________________________________

BIBILIOGRAFIE:

  • Constitu╚Ťia Zimbabwe, forma republicat─â ├«n urma revizuirii ├«n 2013, www.constituteproject.org, material furnizat de avocat Andrew Maconi ÔÇô membru in Baroul Na┼úional din Zimbabwe ┼či ├«n American Bar Asociation, ┼či totodat─â membru activ ├«n Asocia┼úia Avoca┼úilor pentru Drepturile Omului din Zimbabwe.;

  • Madhuku Lovemore, An introduction to Zimbabwean Law, Weaver Press, Harare, 2010;

  • Madhuku Lovemore, Labour Law in Zimbabwe, Weaver Press, Harare, 2015;

  • G. Feltoe, A guide to the Zimbabwean Law of Delict, Edi╚Ťia a 3-a, Harare, 2006;

  • Julie E. Stewart, In the Shadow of the Law: Women and Justice Delivery in Zimbabwe, Ed. Women and Law in Southern Africa, 2000;

  • Zimbabwe Businees Law Handbook. Vol I Strategic information and Basic Laws, 2013, lucrare editat─â de Global Investments and Business Center, USA;

  • Onias Mafa, Enna S., Norman M., Ephraim H.M., John Mpofu, Gender, Politics and Land Use in Zimbabwe 1980-2012, CODESRIA (Council for the Development of Social Science Research in Africa), 2015;

  • Ben Chigara ÔÇô The Humwe principle: a social ordering grundnorm for Zimbabwe and Africa ?, ├«n lucrarea Essays in African Land Law, Ed. Robert Home, Pretoria University Law Press, 2011;

  • Assessment of Support to Media on Electoral Matters in Zimbabwe (raport publicat ├«n februarie 2017), de Andrea Malnati – expert desemnat ├«n cadrul Programului European pentru Zimbabwe, pe sectorul mass-media din regiunea Africa de Sud, I.B.F. International Consulting;

  • A review of the legal framework in Zimbabwe relating to the protection of IDPs in the context of the Kampala Convention and other supranational normative frameworks, publicat de The Internal Displacement Monitoring Centre Norwegian Refugee Council, 2014;

  • Otto Saki and Tatenda Chiware ÔÇô The Law in Zimbabwe, pe http://www.nyulawglobal.org/globalex/Zimbabwe.html;

  • An Analysis of the COPAC Final Draft Constitution of 1 February 2013, lucrare realizat─â de Zimbabwe Lawyers for Human Rights (February 2013), pe www.archive.kubatana.net.;

  • Bulletin of Zimbabwean law, Harare, Legal Resources Foundation;

1 A se vedea, Otto Saki and Tatenda Chiware ÔÇô The Law in Zimbabwe, p. 3, pe http://www.nyulawglobal.org/globalex/Zimbabwe.html

2 Pentru un comentariu al elementelor de noutate ├«n Constitu╚Ťia republicat─â ├«n 2013, a se vedea An Analysis of the COPAC Final Draft Constitution of 1 February 2013, lucrare realizat─â de Zimbabwe Lawyers for Human Rights (February 2013), pe www.archive.kubatana.net.

3 A se vedea pe larg, Madhuku Lovemore, An introduction to Zimbabwean Law, Weaver Press, Harare, 2010, p. 13 -33.

4 Pentru o analiz─â a legii penale codificate, a se vedea, G. Feltoe, A guide to the Zimbabwean Law of Delict, Edi╚Ťia a 3-a, Harare, 2006.

5 A se vedea Constitu╚Ťia Zimbabwe, forma republicat─â ├«n urma reviuirii din 2013, www.constituteproject.org., material furnizat de avocat Andrew Maconi ÔÇô membru in Baroul Na┼úional din Zimbabwe ┼či ├«n American Bar Asociation, ┼či totodat─â membru activ ├«n Asocia┼úia Avoca┼úilor pentru Drepturile Omului din Zimbabwe.

6 Faptul c─â enumerarea nu este una limitativ─â rezult─â din art. 48 care prevede c─â, capitolul nu exclude existen╚Ťa altor drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi care pot s─â fie recunoscute sau conferite prin lege, ├«n m─âsura ├«n care acestea sunt ├«n concordan╚Ť─â cu Constitu┼úia.

7 A se vedea, Tawanda Hondora, Media laws in Zimbabwe: a constitutional and comparative analysis of Zimbabwean laws that infringe media freedom, Konrad Adenauer Foundation, 2015.

8 Pentru a analiz─â realist─â a situa╚Ťiei actuale a mass-mediei ├«n Zimbabwe ╚Öi a dificult─â╚Ťilor practice de adaptare a legisla╚Ťiei secundare cu prevederile Constitu╚Ťiei republicate, a se vedea Assessment of Support to Media on Electoral Matters in Zimbabwe, de Andrea Malnati – expert desemnat ├«n cadrul Programului European pentru Zimbabwe, pe sectorul mass-media din regiunea Africa de Sud, raport publicat ├«n februarie 2017 la I.B.F. International Consulting.

9 Pe larg asupra originii și a izvolarelor dreptului muncii în Zimbabwe, a se vedea, Madhuku Lovemore, Labour Law in Zimbabwe, Weaver Press, Harare, 2015, pp. 3-24.

10 A se vedea studiul, Ben Chigara ÔÇô The Humwe principle: a social ordering grundnorm for Zimbabwe and Africa ?, ├«n lucrarea Essays in African Land Law, Ed. Robert Home, Pretoria University Law Press, 2011, pp. 113-133. Asem─ân─âtor, a se vedea ╚Öi Ben Chigara ÔÇô Southern African Development Community Land Issues: towards a new sustainable land relations policy, New York, 2012.

11 Pentru o analiz─â bine documentat─â asupra evolu╚Ťiei reformelor agrare ╚Öi a legisla╚Ťiei ├«n materie ├«n acest stat, ├«ncep├ónd cu era colonial─â, a se vedea Onias Mafa, Enna S., Norman M., Ephraim H.M., John Mpofu ÔÇô Gender, Politics and Land Use in Zimbabwe 1980-2012, publicat de CODESRIA (Council for the Development of Social Science Research in Africa), 2015.

12 Pentru o analiz─â a drepturilor femeii ├«n Zimbabwe f─âcut─â ├«n lumina jurispruden╚Ťei instan╚Ťelor na╚Ťionale, a se vedea Julie E. Stewart, In the Shadow of the Law: Women and Justice Delivery in Zimbabwe, Ed. Women and Law in Southern Africa, 2000.

13 Referitor la organizarea sistemului judiciar în Zimbabwe, a se vedea Zimbabwe Businees Law Handbook. Vol I Strategic information and Basic Laws, 2013, p. 43.

14 Pe larg asupra acestui fenomen, a se vedea un studiu dedicat acestuia, A review of the legal framework in Zimbabwe relating to the protection of IDPs in the context of the Kampala Convention and other supranational normative frameworks, publicat de The Internal Displacement Monitoring Centre Norwegian Refugee Council, 2014.

ABC Juridic

ABC Juridic a luat na┼čtere din dorin┼úa de a construi perspective pentru viitorii speciali┼čti ├«n domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!