Analiză juridică a constituționalității legii privind autonomia Ținutului Secuiesc

          Camera Deputaților adoptă tacit o lege care privește acordarea autonomiei Ținutului Secuiesc. Această lege a fost inițiată de către doi deputați UDMR, anume Biro Zsolt Isvan și Kulcsar – Terza Jozsef – Gyorgy, proiectul fiind depus la prima cameră pe data de 23 decembrie 2019. Proiectul, așa cum a fost adoptat de Camera Deputaților se poate găsi aici.

          Trecerea tacită a unui proiect de lege a survenit în urma nerespectării termenului de 45 de zile de la data în care camera competentă a fost sesizată, termen în care deputații trebuiau să dezbată și să se pronunțe asupra proiectului de lege în cauză. Adpătarea tacită a acestui proiect de lege a stârnit controverse de natură politică și chiar și juridică, deoarece legea conținte elemente care încalcă flagrant dispozițiile constituționale.

          Proiectul de lege tranșează liniile diriguitoare ale modului în care ar urma să se ofere autonomie si personalitate juridică Ținutului Secuiesc. În Capitolul 1, art. 2 se prevede că  Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. La literele b) si c) ale aceluiași articol, proiectul statuează că: Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competenţe naţionale. În art. 4 este prevăzut teritoriul regiunii autonome, care cuprinde județele Covasna și Harghita, precum și scaunul ( scaunele reprezintă teritorii tradiționale Secuiești ) istoric Mureș. Limitele  teritoriale sunt definite în anexa proiectului de lege. De asemenea, conform legii, autonomia regională urma să fi fost exercitată de Consiliul de Autoadministrare, care are rol de autoritate publică regională aleasă prin vot. Tototdată, și Președintele Ținutului Secuiesc urma să fie ales tot prin vot.

          Discuția importantă cu privire la acest proiect de lege se leagă de constituționalitatea acestuia ( sau mai bine zis de neconstituționalitatea sa ), legea prezentănd aspecte care sunt profund neconstituționale.

          În primul rând, prin art. 2 al Constituției se prevede că suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele repreznetative și că nici un grup și nici o persoană nu poate exercita suveranitatea în nume propriu. În consecință, delimitarea unui teritoriu în care prerogativele de putere publică sa fie exercitate de către un organ distinct de cele reprezentative pentru statul român ( precum Consiliul de Autoadministrare ) in regim similar Parlamentului sau executivului este vădit neconstituțională.

          Art. 3 al Constituției consacră inalinabilitatea teritoriului României, precum și faptul că acesta este organizat sub aspect administrativ in comune, orașe și județe. În consecință, formarea unei noi organizări teritoriale sub forma regimului de scaun, așa cum este reglementat în proiectul de lege nu este posibilă. Organizarea teritoriului sub forma unui ținut ar fi de neconceput în orice situație deoarece integritatea teritoriului nu poate forma obiectul revizuirii Constituției ( art. 152 ). Prin proiectul de lege au fost făcute împărțirile în teritoriu, prevazându-se că Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş. După cum am arătat mai sus, o asemenea delimitare si împărțire a teritoriului încalcă în mod vădit normele Constituției.

          Dupa cum am arătat deja, prin proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc, se reglementeaza și modul în care autoritățile publice vor fi constituite, având ca organ central Consiliul de Autoadministrare. Conform art. 121 din Constituție Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală sunt consiliile locale și primarii aleși. În comparație cu acest text, legea privind autonomia Ținutului Secuiesc, care prevede că Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta (art. 5 alin. (1) ) și Atribuţiile Consiliului de Autoadministrare sunt stabilite de prezentul Statut de autonomie şi de locuitorii Ţinutului Secuiesc, iar cadrul exercitării acestora este stabilit de către Consiliul de Autoadministrare, în conformitate cu prevederile prezentului statut respectiv legislaţia internă si internaţională. ( art. 7 alin. (2) ), descrie o ipostază imposibilă de organizare administrativă și de exercitare a atribuțiilor administrative de către organele stabilite prin norma Constituantă.  Regimul ( descris in proiectul de lege )  în care ar funcționa Consiliul de Autoadministrare este acela de putere publică, ceea ce presupune o ierarhizare a sa bazată pe principiile descentralizării si deconcentrării servicilor publice, lucru nerealizabil în condițiile reglementate în legea vizată.

          În Decizia Curții Constituționale a României nr. 80/2014, curtea prevede urmatoarele: potrivit art. 1 alin. (1) din Constituție, România este stat unitar, iar de esența statului unitar este existența unui ansamblu unic de instituții cu putere de decizie politică și juridică (un singur organ legiuitor, o singură autoritate executivă, o singură autoritate judecătorească). Or, o autoritate precum Consiliul de Autoadministrare nu se poate considera integrat într-un ansamblu unic de instituții si organe ce exercită prerogative de putere publică.

          Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi. România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială ( art. 4 Constituție ). În raport cu acest text legal, unitatea poporului român și mai ales indivizibilitatea patriei nu se pot respecta în condițiile propuse de proiectul de lege în cauză.

          Senatul a respins în regim de urgență acest proiect de lege, ceea ce nu poate decât să ne bucure, având în vedere cele enunțate mai sus. Un astfel de proiect de lege nu ar fi trecut testul constituționalității chiar și dacă ne-am imagina că ar fi trecut de Senat.

Acest articol a fost realizat de Oprean Marian Sergiu, student in anul al II-lea la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti.

ABC Juridic

ABC Juridic a luat naştere din dorinţa de a construi perspective pentru viitorii specialişti în domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!