Aspecte teoretice si practice privind libera circulatie a bunurilor

├Äntr-o perioad─â relativ scurt─â,┬ádreptul Uniunii Europene s-a consolidat ├«ntr-un┬ásistem coerent ┼či structurat de norme juridice. ├Än┬ácadrul reglement─ârilor unionale ├«nt├ólnim norme┬ájuridice de drept public ┼či de drept privat similar┬ádomeniilor dreptului na┼úional al statelor membre.
Dreptul unional substan┼úial cuprinde norme juridice┬árelative la politicile unionale, ├«n cadrul c─ârora┬ápoliticile economice ocup─â un loc principal. De astfel,┬ádreptul unional a fost conceput ini┼úial ca un sistem de┬ádrept cu caracter preponderent economic,┬áComunit─â┼úile Economice av├ónd un caracter┬áspecializat, cu profil economic, astfel c─â evolu┼úiile┬áulterioare, determinate de influen┼úele politice, social-economice,┬ámilitare au determinat extinderea┬ácadrului de colaborare la nivelul comunit─â┼úii, de la┬ádomeniul economic la domeniul politic, juridic,┬ámilitar, etc. Chiar ┼či ├«n contextul extinderii domeniilor┬áde competen┼ú─â, pia┼úa comun─â, ca nucleu al coeziunii┬áeconomice a reprezentat motorul ce a condus statele┬ámembre de la Comunit─â┼úile Europene la Uniunea┬áEuropean─â. Astfel, evolu┼úia de la o pia┼ú─â comun─â la o┬ápia┼ú─â intern─â a fost determinat─â de necesitatea┬ádelimit─ârii unui spa┼úiu care s─â ofere ┼čansa unei┬ácompeti┼úii concuren┼úiale libere, bazate pe principiile┬áeconomice clasice ale cererii ┼či ofertei, spa┼úiu de┬ámanifestare a libert─â┼úilor promovate la nivel unional.

1. Regimul juridic al liberei circulaţii a capitalurilor
├Än prezent, dispozi┼úii privind libera┬ácircula┼úie a capitalurilor sunt reglementate de┬áTratatul de la Lisabona, ├«n Capitolul 4 ÔÇô┬áCapitalurile ┼či pl─â┼úile, la art.63-66, completate┬áde art. 75, 215, 346 ┼či 347.┬áObserv─âm din┬ádenumirea capitolului c─â legiuitorul a respectat┬ájurispruden┼úa Cur┼úii de Justi┼úie a Uniunii┬áEuropene, care a clarificat distinc┼úia ├«ntre┬ácircula┼úia capitalurilor ┼či circula┼úia pl─â┼úilor.

Prin circulaţia capitalurilor se înţelege transferul unilateral de valori în formă de capital material (participare la o societate comercială străină) sau în formă de capital bănesc (mijloace de plată legale, credite) dintr-un stat membru într-un alt stat, care de obicei reprezintă o investiţie de capital.

Investi┼úiile imobiliare, investi┼úiile┬áefectuate ├«n scopul constituirii sau extinderii┬áactivit─â┼úii unei societ─â┼úi (sau ├«n al┼úi termeni┬áinvesti┼úiile legate de libertatea de stabilire),┬áopera┼úiunile privind achizi┼úionarea titlurilor de┬ávaloare, plasamente financiare pe termen lung┬á(constituirea unor depozite bancare ├«n┬ástr─âin─âtate), transferuri de capital ├«n interes┬ápersonal (dona┼úii, succesiuni, transferul┬áeconomiilor dintr-un stat ├«n altul) se ├«nscriu ├«n┬ácategoria circula┼úiei de capitaluri ┼či nu┬áconstituie circula┼úie de capital simplul transfer┬áde bani pentru plata unor m─ârfuri sau a unor┬áservicii.┬áCircula┼úia pl─â┼úilor este transferul peste┬áhotare de mijloace de plat─â (bancnote, bilete la┬áordin, cecuri) care sunt necesare ├«n leg─âtur─â cu┬áo anumit─â presta┼úie efectuat─â (cump─ârare de┬ám─ârfuri sau servicii).

├Än aceast─â categorie se reg─âsesc┬átransferurile ├«n leg─âtur─â cu turismul, c─âl─âtoriile┬á├«n scopul de comer┼ú, educa┼úie ori tratament┬ámedical, achitarea contravalorii profitului,┬áplata de dob├ónzi, transferurile de salarii pentru┬áactivitatea desf─â┼čurat─â ├«ntr-un stat membru┬á┼či nu intr─â ├«n categoria deplas─ârii de capitalul,┬áchiar dac─â sunt efectuate prin intermediul┬átransferului fizic de bancnote.

Dinstinc┼úia dintre mi┼čc─ârile de capital ┼či┬ápl─â┼úile curente nu este ├«ntotdeauna facil─â.┬áAstfel, plata primelor de asigurare a┬ár─âspunderii civile, are valoarea unei pl─â┼úi┬ácurente spre deosebire de plata primelor de┬áasigurare de via┼ú─â ce reprezint─â circula┼úia unui┬ácapital.

├Än literatura juridic─â s-a subliniat c─â┬álibertatea de stabilire, presupune ├«n mod┬áimperativ inclusiv dreptul investitorului┬ácomunitar de a avea p─âr┼úi sociale ├«ntr-o┬ásocietate ├«nfiin┼úat─â ├«n alt stat membru sau de a crea o filial─â. Tot astfel, libertatea de prestare a┬áserviciilor ├«n sectoarele sensibile, ca cel bancar┬ásau al asigur─ârilor, presupune liberalizarea┬ámi┼čc─ârilor pe termen scurt ┼či a transferurilor ├«n┬áexecutarea unor contracte de asigurare.

├Än ceea ce prive┼čte pl─â┼úile, Directiva┬á2007/64/CE privind serviciile de plat─â┬áconstituie fundamentul juridic pentru crearea┬áunei pie┼úe unice pentru pl─â┼úi la nivelul Uniunii┬áEuropene p├ón─â ├«n 2010. Directiva vizeaz─â┬ástabilirea unui set cuprinz─âtor de norme┬áaplicabile tuturor serviciilor de plat─â ├«n┬áUniunea European─â, astfel ├«nc├ót pl─â┼úile┬átransfrontaliere s─â devin─â la fel de simple,┬áeficiente ┼či sigure ca pl─â┼úile ÔÇ×na┼úionaleÔÇŁ┬áefectuate ├«n interiorul unui stat membru.┬áDirectiva ├«┼či propune s─â promoveze eficien┼úa ┼či┬áreducerea costurilor aferente pl─â┼úilor printr-o┬ámai mare concuren┼ú─â, deschiz├ónd pie┼úele de┬ápl─â┼úi unor noi participan┼úi. Directiva asigur─â┬ácadrul juridic necesar pentru o ini┼úiativ─â a┬ásectorului bancar european numit─â ÔÇ×zona unic─â┬áde pl─â┼úi ├«n euro (SEPA)ÔÇŁ.

2. Sancţiunile aplicabile statelor care încalcă principiul liberei circulaţii a capitalurilor

Referitor la aplicarea acestor prevederi de către statele membre, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis prin jurisprudenţa sa că dispoziţiile unionale privind libera circulaţie a capitalurilor au efect direct necondiţionat, se aplică imediat în toate statele membre, fără a fi nevoie de o transpunere la nivel naţional. În cazurile în care statele membre restricţionează nejustificat libera circulaţie a capitalurilor, se aplică procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor conform dispoziţiilor prevăzute la art. 258-260 din TFUE.

Subliniem faptul c─â, pe l├óng─â m─âsurile care constituie discriminare deschis─â (orice reglementare intern─â care este capabil─â direct/indirect sau poten┼úial/faptic s─â ├«mpiedice circula┼úia liber─â de capital ┼či de pl─â┼úi), orice m─âsur─â care, temporar sau pe lung─â durat─â, ├«mpiedic─â, limiteaz─â sau refuz─â ├«n totalitate intrarea, ie┼čirea ┼či tranzitul de capital ├«n func┼úie de cantitate sau valoare) este interzis─â.

Odat─â cu aceste prevederi, au fost reglementate ┼či restric┼úii permise: din motive de ap─ârare a interesului general (Curtea de Justi┼úie a Uniunii Europene apreciaz─â de obicei de la caz la caz dac─â restric┼úia este sau nu justificat─â) ┼či din motive de impozitare.

Cu privire la cel de-al doilea motiv, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

  1. Statele membre au dreptul de a aplica dispozi┼úiile pertinente ale legisla┼úiei lor fiscale care stabilesc o distinc┼úie ├«ntre contribuabili ├«n func┼úie de re┼čedin┼úa lor sau locurile unde le sunt investite capitalurile ├«n acele domenii care nu intr─â sub inciden┼úa reglement─ârilor unionale;
  2. Statele membre au dreptul de a lua toate m─âsurile indispensabile pentru:
    1. a ├«mpiedica ├«nc─âlcarea legilor, a normelor de reglementare ┼či administrative, ├«n special ├«n materie fiscal─â sau ├«n materie de supraveghere a institu┼úiilor financiare;
    2. a stabili proceduri de declarare a circulaţiei capitalurilor în scopuri de informare administrativă sau statistic;
    3. a lua m─âsuri justificate de motive de ordine sau de securitate public─â.

Toate aceste m─âsuri au ca scop descoperirea, ├«nfr├óngerea ┼či pedepsirea cazurilor de evaziune fiscal─â, de sp─âlare a banilor, de trafic de droguri ┼či terorism.

3. Rela┼úia dintre libera circula┼úie a capitalurilor, fiscalitate ┼či prevenirea sp─âl─ârii banilor

Cea mai important─â problem─â ├«n acest moment la nivelul Uniunii Europene este lupta ├«mpotriva evaziunii ┼či fraudei fiscale, iar politicile sectoriale, ├«n cazul de fa┼ú─â politicile fiscale unionale constituie o preocupare a Comisiei Europene.

├Än concordan┼ú─â cu politicile Uniunii Europene, ├«n plan legislativ, Rom├ónia a realizat modific─âri la Codurile penal ┼či de procedur─â penal─â, unde sunt incriminate infrac┼úiunile fiscale precum ┼či modalit─â┼úile de sanc┼úionare, ├«n concordan┼ú─â cu cele reglementate la nivel unional.

4. Concluzii

  • Libera circula┼úie a capitalurilor reprezint─â una din cele 4 libert─â┼úi fundamentale consacrate ├«n Tratat ┼či cea mai larg─â dintre acestea, av├ónd ├«n vedere dimensiunea sa unic─â ce include ┼ú─ârile ter┼úe, este o libertate anex─â liberei circula┼úii a persoanelor, m─ârfurilor ┼či serviciilor, aflat─â ├«n str├óns─â interdependen┼ú─â cu acestea.
  • ├Äntr-o prim─â faz─â, tratatele nu prevedeau liberalizarea total─â a circula┼úiei capitalurilor, dar ├«ntruc├ót situa┼úia economic─â ┼či politic─â din Europa ┼či din lume a evoluat, Consiliul European a confirmat realizarea progresiv─â a uniunii economice ┼či monetare (UEM) ├«n 1988.
  • Instituirea libert─â┼úii depline a tranzac┼úiilor de capital, introdus─â ini┼úial printr-o directiv─â a Consiliului a fost consacrat─â ulterior ├«n Tratatul de la Maastricht, unde toate restric┼úiile privind circula┼úia capitalurilor ├«ntre statele membre ┼či ├«ntre statele membre ┼či ┼ú─ârile ter┼úe au fost eliminate.
  • Tratatul de la Lisabona, confirm─â faptul c─â liberalizarea trebuie s─â contribuie la realizarea pie┼úei unice prin completarea celorlalte libert─â┼úi privind circula┼úia persoanelor, a m─ârfurilor ┼či a serviciilor ┼či de asemenea, trebuie s─â ├«ncurajeze progresul economic, permi┼ú├ónd investirea eficient─â a capitalului ┼či promov├ónd utilizarea monedei euro ca moned─â interna┼úional─â, contribuind astfel la rolul UE ca actor mondial.
  • Libera circula┼úie a capitalurilor prezint─â pe l├óng─â o serie de beneficii ┼či numeroase probleme care sunt ├«n aten┼úia Comisiei, institu┼úie care recomand─â statelor membre adoptarea unei legisla┼úii na┼úionale agresive pentru combaterea fenomenului infrac┼úional ├«n materie fiscal─â.

__________________________________________________________________________________

Autor: Ana Daniela BOBARU

Publicatie:┬áAnalele Universit─â┼úii ÔÇťConstantin Br├óncu┼čiÔÇŁ din T├órgu Jiu, Seria ┼×tiin┼úe Juridice, Nr. 1/2016

Vezi articolul complet

 

ABC Juridic

ABC Juridic a luat na┼čtere din dorin┼úa de a construi perspective pentru viitorii speciali┼čti ├«n domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!