Aspecte teoretice si practice privind participarea obligatorie a procurorului in procesul penal

Silviu Gabriel BARBU

conf. univ. dr., judec─âtor deta┼čat la Ministerul Afacerilor Externe

Vasile COMAN

asis. univ., judecător în cadrul Judecătoriei Pucioasa

REZUMAT: Lucrarea prive┼čte rolul ┼či participarea procurorului ├«n cadrul procesului penal, ca efect al interven┼úiei Cur┼úii Constitu┼úionale pe calea excep┼úiei de necontitu┼úionalitate, ├«n verificarea conformit─â┼úii cu dispozi┼úiile Constitu┼úiei a unor proceduri penale astfel cum au fost reglementate ├«n Legea nr. 135/2010 privind Noul Cod de procedur─â penal─â al Rom├óniei. Ca efect al deciziilor pronun┼úate recent de instan┼úa constitu┼úional─â, analizate ├«n con┼úinutul articolului, procurorul devine un participant obligatoriu la activitatea judec─âtorului de ├«nf─âptuire a actului de justi┼úie ├«n materie penal─â, ┼či trebuie s─â fac─â parte din alc─âtuirea instan┼úei, sub sanc┼úiunea nulit─â┼úii absolute a hot─âr├órii.

CUVINTE CHEIE: procuror, Curte Constituţională, instanţă, principii, proces echitabil

I. Aspecte introductive. Importanta ┼či locul Ministerului Public ├«n sistemul organelor statului a fost legiferat─â, mai ├«nt├ói, la nivel constitu┼úional ├«n art. 131 din Constitu┼úia Rom├óniei, republicat─â ca urmare a modific─ârilor aduse, ultima dat─â cu ocazia revizuirii prin Legea nr. 429/2003, care prevede c─â acesta reprezint─â interesele generale ale societ─â┼úii ┼či ap─âr─â ordinea de drept, precum ┼či drepturile ┼či libert─â┼úile cet─â┼úenilor.

De origine francez─â, institu┼úia Ministerului Public este o magistratur─â component─â a autorit─â┼úii judec─âtore┼čti, alc─âtuit─â din magistra┼úi-procurori constitui┼úi ├«n parchete arondate pe l├óng─â fiecare instan┼ú─â judec─âtoreasc─â ├«ns─â, din punct de vedere al naturii juridice, s-a apreciat c─â face parte din puterea executiv─â a statului2, fapt admis ┼či ├«n jurispruden┼úa Cur┼úii Europene de la Strasbourg, care a statuat c─â procurorii rom├óni, ac┼úion├ónd ├«n calitate de magistra┼úi ├«n cadrul Ministerului Public, nu ├«ndeplinesc condi┼úia de independen┼ú─â fa┼ú─â de executiv3.

Potrivit art. 132 alin. (1) din Constitu┼úie, preluat ├«n art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar─â, Ministerul Public ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea potrivit principiilor legalit─â┼úii, impar┼úialit─â┼úii ┼či al controlului ierarhic.

├Än activitatea judiciar─â procesual penal─â procurorul are calitatea de participant la proces, iar rolul deosebit pe care ├«l are ├«n aflarea adev─ârului ┼či asigurarea respect─ârii legii este justificat de faptul c─â legea penal─â ap─âr─â ├«mpotriva celor mai grave atingeri aduse valorilor sociale fundamentale, cum ar fi via┼úa, integritatea fizic─â sau psihic─â, libertatea, patrimoniul, autoritatea ┼či siguran┼úa statului, ┼či altele.

Odat─â cu intrarea ├«n vigoare ├«n data de 01 februarie 2014 a Legii nr. 135/2010 privind Noul Cod de procedur─â penal─â4 al Rom├óniei (├«n continuare C.proc.pen.), legiuitorul a consacrat expres ├«n art. 3 un principiu nou al procesului penal, care nu ├«┼či are corespondent ├«n vechiul Cod, respectiv principiul separ─ârii func┼úiilor judiciare. Exista totu┼či o abordare la nivel doctrinar a acestui principiu, deoarece se f─âcea distinc┼úie generic─â ├«ntre func┼úiile procesuale de acuzare, de ap─ârare ┼či de judecat─â, ├«ns─â acesta nu f─âcea o delimitare clar─â sub acest aspect, p─âstr├ónd o oarecare confuzie prin faptul c─â reglementa doar activitatea organelor de urm─ârire penal─â ┼či a instan┼úei de judecat─â5.

Principala noutate adus─â de principiul separ─ârii func┼úiilor judiciare ├«n noul Cod de procedur─â penal─â const─â ├«n aceea c─â are ├«n vedere doar organele judiciare, categorie ├«n care art. 30 lit. b) din Cod include ┼či procurorul, ca fiind unul dintre organele specializate ale statului care realizeaz─â activitatea judiciar─â, al─âturi de organele de cercetare penal─â, judec─âtorul de drepturi ┼či libert─â┼úi, judec─âtorul de camer─â preliminar─â ┼či instan┼úele judec─âtore┼čti.

├Än noul Cod de procedur─â penal─â procesul penal este structurat ├«n patru faze procesuale – urm─ârirea penal─â, camera preliminar─â, judecata propriu zis─â ┼či executarea hot─âr├órilor penale definitive. Procesul penal cunoa┼čte ├«ntodeauna faza urm─ârii penale, deoarece potrivit noul Cod instan┼úa nu mai poate proceda la extinderea procesului penal cu privire la alte fapte sau persoane, situa┼úie ├«n care se vorbea de un proces penal atipic.

II. Participarea obligatorie a procurorului la procesul penal. ├Än prima faz─â a procesului penal ÔÇô urm─ârirea penal─â, ├«n principal organele de cercetare penal─â (generale ┼či speciale) ┼či procurorul ├«┼či desf─â┼čoar─â ├«n mod obligatoriu activitatea, acesta din urm─â fiind organul care coordoneaz─â ├«ntreaga urm─ârire penal─â ┼či are competen┼úa exclusiv─â de a dispune solu┼úiile dup─â epuizarea acestei faze a procesului penal.

Urmare a necesit─â┼úii respect─ârii principiilor dezvoltate ├«n jurispruden┼úa Cur┼úii Europene a Drepturilor Omului, judec─âtorului i-au fost ├«ns─â conferite ├«nsemnate atribu┼úii ├«n leg─âtur─â cu desf─â┼čurarea urm─âririi penale. ├Än acest scop, art. 53 din C.proc.pen. reglementeaz─â ├«n premier─â institu┼úia judec─âtorului de drepturi ┼či libert─â┼úi, ca fiind judec─âtorul care, ├«n cadrul instan┼úei, potrivit competen┼úei acesteia, solu┼úioneaz─â, ├«n cursul urm─âririi penale, cererile, propunerile, pl├óngerile, contesta┼úiile sau orice alte sesiz─âri privind: a) m─âsurile preventive; b) m─âsurile asigur─âtorii; c) m─âsurile de siguran┼ú─â cu caracter provizoriu; d) actele procurorului, ├«n cazurile expres prev─âzute de lege; e) ├«ncuviin┼úarea perchezi┼úiilor, a folosirii metodelor ┼či tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; f) procedura audierii anticipate; g) alte situa┼úii expres prev─âzute de lege.

Una dintre cele mai importante atribu┼úii ale procurorului este reglementat─â ├«n art. 63 lit. e) ┼či art. 67 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar─â6, respectiv faptul c─â acesta particip─â la ┼čedin┼úele de judecat─â, ├«n condi┼úiile legii, ┼či are rol activ ├«n aflarea adev─ârului. Acest lucru s-a considerat c─â este firesc av├ónd ├«n vedere semnifica┼úia deosebit─â a judec─â┼úii ca faz─â a procesului penal, ce rezult─â, printre altele, din caracterul indispensabil al acestei faze procesuale ├«n derularea procedurii judiciare ├«n ce prive┼čte aplicarea sanc┼úiunilor penale, deci atingerea scopului procesului penal. Pe de alt─â parte, judec─âtorul este singurul organ care are atribu┼úii de ├«nf─âptuire a justi┼úiei7, ÔÇô aspect reglementat ├«n art. 126 alin. (1) din Constitu┼úie, iar faza de judecat─â ├«┼či merit─â importan┼úa acordat─â ┼či prin aceea c─â instan┼úa verific─â ├«ntreaga activitate procesual─â desf─â┼čurat─â, at├ót anterior judec─ârii cauzei, c├ót ┼či pe parcursul cercet─ârii judec─âtore┼čti8.

├Än jurispruden┼úa Cur┼úii Constitu┼úionale, s-a ar─âtat ├«n mod constant c─â, ├«n procesul penal din Rom├ónia procurorul ac┼úioneaz─â, ├«n spiritul legalit─â┼úii9 ca reprezentant al intereselor generale ale societ─â┼úii, dar ┼či ca ap─âr─âtor al ordinii de drept, al drepturilor ┼či libert─â┼úilor cet─â┼úenilor, p─âr┼úi din proces.

Articolul 315 alin. (2) din Cod de procedur─â penal─â anterior ÔÇô Legea nr. 29/1968 republicat─â10, ├«n vigoare p├ón─â la data de 31 ianuarie 2014, men┼úiona participarea obligatorie a procurorului la toate ┼čedin┼úele de judecat─â ├«n prim─â instan┼ú─â, cu excep┼úia celor care aveau loc la Judec─âtorie, unde procurorul trebuia s─â participe numai ├«n 5 situa┼úii: a) ├«n cauzele ├«n care instan┼úa era sesizat─â prin rechizitoriu, b) ├«n cauzele ├«n care legea prevedea pentru infrac┼úiunea s─âv├ór┼čit─â pedeapsa ├«nchisorii de 3 ani sau mai mare (se avea ├«n vedere maximul special din norma de incriminare), c) ├«n cauzele ├«n care inculpatul se afla ├«n stare de deten┼úie, d) ├«n cauzele ├«n care asisten┼úa juridic─â a inculpatului era obligatorie, d) ├«n cauzele ├«n care se dispunea ├«nlocuirea amenzii cu ├«nchisoarea. La ┼čedin┼úele de judecat─â privind alte infrac┼úiuni, judec─âtorul participa c├ónd considera necesar.

Spre deosebire de vechea reglementare, art. 353 alin. (9) C.proc.pen. prevede c─â ÔÇ×Participarea procurorului la judecata cauzei este obligatorieÔÇŁ, iar norma procesual penal─â cuprins─â ├«n art. 363 alin. (1) C.proc.pen. – av├ónd denumirea marginal─â Participarea procurorului la judecat─â instituie, ├«ntr-o formulare aproape identic─â, acela┼či principiu ÔÇ×Participarea procurorului la judecat─â este obligatorieÔÇŁ. Prin Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2015 pronun┼úat─â ├«ntr-un recurs ├«n interesul legii11, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie a stabilit c─â norma art. 363 alin. (1) C.proc.pen., care consacr─â obligativitatea prezen┼úei procurorului la judecat─â, instituie o regul─â cu caracter general, incident─â ori de c├óte ori este vorba despre o activitate procesual─â de judecat─â, inclusiv ├«n materia c─âilor extraordinare de atac12.

├Än literatura de specialitate, s-a ar─âtat c─â no┼úiunea de ÔÇ×judecat─âÔÇŁ semnific─â, ├«n sens restr├óns, opera┼úiunea de logic─â practic─â ┼či juridic─â prin care un organ cu competen┼ú─â jurisdic┼úional─â solu┼úioneaz─â un conflict de drept cu care a fost ├«nvestit. Prin ÔÇ×judecat─âÔÇŁ ca faz─â a procesului penal se ├«n┼úelege acea faz─â procesual─â care se desf─â┼čoar─â ├«n fa┼úa instan┼úelor penale din momentul sesiz─ârii ini┼úiale ┼či p├ón─â la solu┼úionarea definitiv─â a cauzei penale13, ┼či care implic─â obligatoriu prezen┼úa judec─âtorului.

├Än aceast─â faz─â a procesului penal este esen┼úial s─â se asigure preeminen┼úa dreptului14, scop care poate fi atins doar dac─â sunt garantate principiile procesului echitabil ├«n materie, obiectiv la care o contribu┼úie esen┼úial─â are indiscutabil ┼či procurorul, al─âturi de judec─âtor.

Prin urmare, ├«n absen┼úa unei prevederi legale care s─â prevad─â c─â judecata se desf─â┼čoar─â f─âr─â participarea procurorului, devine automat incident principiul general stabilit de art. 363 alin. (1) C.proc.pen. Principiul este aplicabil inclusiv ├«n situa┼úia ├«n care textul nu prevede nimic ├«n acest sens, de┼či astfel de situa┼úii sunt rar ├«nt├ólnite ├«n legisla┼úie (spre exemplu, ├«n cazul etapei admiterii ├«n principiu a contesta┼úiei ├«n anulare ÔÇô art. 431 alin. (1) C.proc.pen., sau a admiterii ├«n principiu a revizuirii ÔÇô art. 459 alin. (2) C.proc.pen.15).

De┼či acesta este principiul, legiuitorul a reglementat ├«n cuprinsul noului Cod de procedur─â penal─â, separat, mai multe proceduri ├«n care judec─âtorul putea judeca f─âr─â participarea procurorului ┼či, dup─â caz, a p─âr┼úilor sau a subiec┼úilor procesuali principali. Aceste situa┼úii ├«ns─â au fost supuse analizei compatibilit─â┼úii cu dispozi┼úiile Constitu┼úiei prin intermediul excep┼úiei de neconstitu┼úionalitate ridicate de p─âr┼úi ├«n procese pendente, iar p├ón─â ├«n prezent o mare parte din acestea au fost invalidate de Curtea Constitu┼úional─â.

III. Proceduri penale în care participarea procurorului a devenit din nou obligatorie, ca efect al deciziilor Curţii Constituţionale.

Excep┼úiile de la regula particip─ârii obligatorie a procurorului prev─âzut─â de art. 363 alin. 1 C.proc. pen., existente la momentul intr─ârii sale ├«n vigoare, ├«n care se prevedea c─â judec─âtorul de drepturi ┼či libert─â┼úi, judec─âtorul de camer─â preliminar─â sau instan┼úa judecau f─âr─â participarea procurorului, au fost r├ónd pe r├ónd declarate ca fiind contrare ├«n principal dreptului la un proces echitabil stipulat ├«n art. 21 alin. (3) din Constitu┼úie, fiind expuse ├«n continuare, ├«mpreun─â cu considerentele esen┼úiale avute ├«n vedere de instan┼úa constitu┼úional─â ├«n fiecare caz.

a) procedura camerei preliminare ÔÇô art. 345 alin. (1) C.proc.pen., prevede c─â ÔÇ×Dac─â s-au formulat cereri ┼či excep┼úii ori a ridicat din oficiu excep┼úii, judec─âtorul de camer─â preliminar─â se pronun┼ú─â asupra acestora, prin ├«ncheiere motivat─â, ├«n camera de consiliu, f─âr─â participarea procurorului ┼či a inculpatului, la expirarea termenului prev─âzut la art. 344 alin. (4)ÔÇŁ, iar art. 346 alin. (1) C.proc.pen., prevede c─â ÔÇ×Judec─âtorul de camer─â preliminar─â hot─âr─â┼čte prin ├«ncheiere motivat─â, ├«n camera de consiliu, f─âr─â participarea procurorului ┼či a inculpatuluiÔÇŁ.

Prin Decizia Cur┼úii Constitu┼úionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 887 din 05 decembrie 2014, s-a admis excep┼úia de neconstitu┼úionalitate cu privire la dispozi┼úiile art. 345 alin. (1) ┼či art. 346 alin. (1) C.proc.pen. constat├óndu-se c─â, solu┼úia legislativ─â potrivit c─âreia, judec─âtorul de camer─â preliminar─â se pronun┼ú─â ÔÇ×f─âr─â participarea procurorului ┼či a inculpatuluiÔÇŁ, este neconstitu┼úional─â.

Prin aceea┼či Decizie, a fost admis─â excep┼úia de neconstitu┼úionalitate ┼či s-a constatat c─â dispozi┼úiile art. 347 alin. (3) C.proc.pen. raportat la cele ale art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1) ┼či art. 346 alin. (1) din acela┼či Cod, sunt neconstitu┼úionale.

Institu┼úie nou─â ┼či inovatoare introdus─â ├«n Codul de procedur─â penal─â cu rolul de a ├«nl─âtura durata excesiv─â a proceselor penale ├«n faza de judecat─â, camera preliminar─â este, ├«n esen┼ú─â, un filtru de legalitate ce nu antameaz─â fondul cauzei, deoarece judec─âtorul de camer─â preliminar─â nu dispune ├«n sens pozitiv sau negativ cu privire la elementele esen┼úiale ale raportului de conflict ÔÇô fapt─â, persoan─â, vinov─â┼úie. Distinct─â de faza urm─âririi penale ┼či a judec─â┼úii propriu zise, aceast─â faz─â16 a procesului este deosebit de important─â deoarece rezultatul acesteia are o influen┼ú─â direct─â asupra desf─â┼čur─ârii ┼či echit─â┼úii procedurii ulterioare, put├ónd s─â fie decisiv pentru stabilirea vinov─â┼úiei sau nevinov─â┼úiei inculpatului.

Prin decizia men┼úionat─â, Curtea a ar─âtat c─â lipsa particip─ârii efective a procurorului ├«n aceast─â faz─â procesual─â, conduce la ├«nc─âlcarea unor principii esen┼úiale ale procesului echitabil, precum contradictorialitatea, oralitatea, egalitatea de arme, garan┼úii care se aplic─â ├«n egal─â m─âsur─â ┼či ├«n fazele premerg─âtoare judec─â┼úii, chiar dac─â nu ┼úin de fondul cauzei17.

Plec├ónd de la obiectul procedurii camerei preliminare, de la importan┼úa probelor ├«n procesul penal, precum ┼či de la rolul pe care procurorul ├«n ocup─â ├«n procesul penal, Curtea a statuat c─â procurorul trebuie s─â se bucure ├«n egal─â m─âsur─â de o procedur─â oral─â, iar acest lucru nu este posibil din punct de vedere practic, ├«n condi┼úiile ├«n care procedura este eminamente scris─â. Norma legal─â trebuie s─â permit─â tuturor participan┼úilor ÔÇô procuror, p─âr┼úi ┼či subiec┼úi procesuali principali, s─â aib─â acces la toate documentele dosarului care pot influen┼úa opinia judec─âtorului ┼či s─â prevad─â posibilitatea tuturor p─âr┼úilor de a discuta efectiv observa┼úiile depuse ├«n fa┼úa acestuia.

Prin faptul c─â nu este prezent la procedur─â ├«n fa┼úa judec─âtorului, procurorul ÔÇô ca de altfel ┼či inculpatul, are o participare limitat─â ├«n aceast─â faz─â, fiind plasat ├«ntr-o zon─â inferioar─â de ac┼úiune celei enun┼úate de art. 131 din Constitu┼úie. Curtea a statuat prin Decizia nr. 190 din 26 februarie 200818, c─â dispozi┼úia art. 131 alin. (1) din Constitu┼úie privind rolul Ministerului Public, se poate concretiza prin legi organice sau ordinare, dar aceast─â concretizare nu poate s─â duc─â la restr├óngerea con┼úinutului dispozi┼úiei constitu┼úionale.

b) procedura solu┼úion─ârii pl├óngerii ├«mpotriva m─âsurilor ┼či actelor de urm─ârire penal─â ÔÇô art. 341 alin. (5) ┼či (10) C.proc.pen., prevede c─â ÔÇ×Judec─âtorul de camer─â preliminar─â se pronun┼ú─â asupra pl├óngerii prin ├«ncheiere motivat─â, ├«n camera de consiliu, f─âr─â participarea petentului, a procurorului ┼či a intima┼úilorÔÇŁ.

Prin Decizia Cur┼úii Constitu┼úionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 886 din 05 decembrie 2014, s-a admis excep┼úia de neconstitu┼úionalitate cu privire la dispozi┼úiile art. 341 alin. (5) C.proc.pen., constat├óndu-se c─â, solu┼úia legislativ─â potrivit c─âreia, judec─âtorul de camer─â preliminar─â se pronun┼ú─â asupra pl├óngerii ÔÇ×f─âr─â participarea petentului, a procurorului ┼či a intima┼úilorÔÇŁ, este neconstitu┼úional─â.

Totodat─â, prin Decizia Cur┼úii Constitu┼úionale nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, a fost admis─â excep┼úia de neconstitu┼úionalitate cu privire la dispozi┼úiile art. 341 alin. (10) C.proc.pen., constat├óndu-se c─â, solu┼úia legislativ─â potrivit c─âreia, judec─âtorul de camer─â preliminar─â se pronun┼ú─â asupra contesta┼úiei ├«mpotriva ├«ncheierii pronun┼úate ├«n cazul prev. de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) C.proc.pen., ÔÇ×f─âr─â participarea procurorului ┼či a inculpatuluiÔÇŁ, este neconstitu┼úional─â.

Solu┼úiile de neurm─ârire sau de netrimitere ├«n judecat─â, dispuse de procuror prin ordonan┼ú─â sau prin rechizitoriu, prin care se pune cap─ât conflictului de drept penal, pot fi confirmate sau infirmate ├«n urma analizei judec─âtorului de camer─â preliminar─â. Acest lucru a fost consfin┼úit tot de instan┼úa constitu┼úional─â prin Decizia nr. 486 din 2 decembrie 199719, ├«n care Curtea a statuat c─â ÔÇ×fiind vorba de acte ┼či m─âsuri luate de procuror ├«n cursul procesului penal, acestea trebuie s─â fie supuse nu numai controlului ierarhic, ├«n cadrul Ministerului Public, dar ┼či controlului din partea instan┼úelor judec─âtore┼čtiÔÇŁ.

De aceea, legiuitorul, pe l├óng─â obliga┼úia de a oferi oric─ârei persoane posibilitatea efectiv─â de a se adresa justi┼úiei pentru ap─ârarea drepturilor, a libert─â┼úilor ┼či intereselor sale legitime, trebuie s─â imprime acestei posibilit─â┼úi un caracter echitabil care s─â confere plenitudine de exerci┼úiu prin atingerea finalit─â┼úii urm─ârite. Acest lucru se poate realiza prin instituirea unei proceduri care s─â respecte cerin┼úele de echitate instituite de art. 21 alin. (3) din Constitu┼úie, ├«n absen┼úa c─ârora este golit─â de con┼úinut orice cenzur─â a solu┼úiilor de clasare sau renun┼úare la urm─ârire penal─â20 dispuse de procuror prin ordonan┼ú─â. ├Äntruc├ót acest act pune cap─ât conflictului de drept penal, intr─â ├«n categoria actelor prin care se ├«nf─âptuie┼čte justi┼úia, a c─âror verificare de c─âtre judec─âtorul de camer─â preliminar─â trebuie s─â fie efectiv─â.

Aceast─â exigen┼ú─â este ┼či mai evident─â ├«n cazul pl├óngerilor finalizate cu ├«nceperea judec─â┼úii, c├ónd ├«n baza art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) C.proc.pen., judec─âtorul de camer─â preliminar─â desfiin┼úeaz─â solu┼úia de neurm─ârire prin ├«ncheiere, act care dob├ónde┼čte valen┼úele unui rechizitoriu, deci a unei modalit─â┼úi de aducere a unei acuza┼úii ├«n materie penal─â21 inculpatului, iar pentru a exista un standard de protec┼úie ridicat, garan┼úiile procesului echitabil trebuie s─â fie aplicabile ┼či ├«n acest caz.

Verific├ónd legalitatea procesului de administrare a probelor ┼či a actelor efectuate de c─âtre organele de urm─ârire penal─â, ┼či ┼úin├ónd cont de faptul c─â potrivit art. 341 alin. (11) C.proc.pen. probele excluse ├«n aceast─â faz─â nu mai sunt avute ├«n vedere la judecata ├«n fond a cauzei, este evident c─â, ├«n activitatea judiciar─â ├«n calitate de ap─âr─âtor al ordinii de drept, se impune citarea ┼či participarea obligatorie ┼či efectiv─â a procurorului, pentru dezbateri orale ┼či contradictorii, al─âturi de ceilal┼úi participan┼úi.

Curtea subliniaz─â din nou c─â procedura scris─â este insuficient─â22 ┼či nu confer─â plenitudine de exerci┼úiu procesului echitabil, deoarece pl├óngerea petentului, c├ót ┼či notele scrise ale procurorului ┼či ale intima┼úilor sunt susceptibile de a influen┼úa solu┼úia privind litigiul ce face obiectul acelei proceduri, determinant─â cu privire la confirmarea-infirmarea stingerii ac┼úiunii penale.

Totodat─â, procedura eminamente scris─â nu acoper─â posibilitatea participan┼úilor la proces ÔÇô mai ales a subiec┼úilor procesuali principali (suspectul ┼či persoana v─ât─âmat─â) c─ârora nu li se comunic─â aceste note, de a cunoa┼čte reciproc con┼úinutul notelor scrise, de a produce contraargumente, ┼či de a dezbate efectiv observa┼úiile depuse judec─âtorului de camer─â preliminar─â, cu toate c─â ace┼čti participan┼úi justific─â ┼či ei un interes legitim pentru aflarea adev─ârului.

c) ├«n materia administr─ârii probelor ÔÇô art. 374 alin. (7) teza a doua C.proc.pen., prevede c─â ÔÇ×Probele administrate ├«n cursul urm─âririi penale ┼či necontestate de c─âtre p─âr┼úi nu se readministreaz─â ├«n cursul cercet─ârii judec─âtore┼čti. Acestea sunt puse ├«n dezbaterea contradictorie a p─âr┼úilor ┼či sunt avute ├«n vedere de instan┼ú─â la deliberareÔÇŁ.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 76 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 174 din 13 martie 2015, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (7) teza a doua C.proc.pen., constatându-se că soluţia legislativă de excludere a procurorului de la dezbaterea contradictorie a probelor cuprinsă în art. 374 alin. (7) teza a doua C.proc.pen., este neconstituţională.

├Än considerentele acestei decizii, Curtea a reamintit mai ├«nt├ói c─â rolul esen┼úial al procurorului ├«n activitatea judiciar─â ├«n materie penal─â conferit de art. 131 din Constitu┼úie, ├«n calitatea sa de reprezentant al intereselor generale ale societ─â┼úii, expres reglementat chiar ├«n Codul de procedur─â penal─â ├«n art. 353 alin. (9) C.proc. pen. ┼či art. 363 alin. (1) C.proc.pen., care consfin┼úesc c─â participarea procurorului la judecat─â este obligatorie, respectiv ├«n art. 63 ┼či art. 67 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar─â, care prev─âd c─â procurorul particip─â la proces ┼či are rol activ ├«n aflarea adev─ârului.

Or, prin excluderea procurorului de la discutarea ┼či comentarea ├«n contradictoriu a probelor administrate ├«n cursul urm─âririi penale ┼či necontestate de c─âtre p─âr┼úi ├«n cursul cercet─ârii judec─âtore┼čti, este restr├óns─â nejustificat posibilitatea procurorului de a participa ┼či a avea rol activ la una dintre cele mai importante activit─â┼úi procesuale ÔÇô analiza temeiniciei probelor23, ce reprezint─â chintesen┼úa oric─ârui proces penal24.

Totodat─â, Curtea a constatat c─â este ├«nc─âlcat principiul contradictorialit─â┼úii ┼čedin┼úei de judecat─â consacrat ├«n art. 351 C.proc.pen., principiu care este aplicabil ┼či reprezentantului Ministerului Public astfel cum s-a hot─âr├ót ┼či ├«n jurispruden┼úa Cur┼úii E.D.O. – cauza Nider├Âst-Hubber c. Elve┼úiei, Hot─âr├órea din 18 februarie 1997, ├«n care s-a statuat c─â principiul contradictorialit─â┼úii nu prive┼čte numai p─âr┼úile ├«ntre ele, ci ┼či Ministerul Public sau chiar o alt─â jurisdic┼úie independent─â, participant─â, potrivit normelor na┼úionale, la o faz─â superioar─â a procesului, cum este cazul instan┼úei de fond.

Curtea mai arat─â c─â, ├«n calitatea sa de ap─âr─âtor al drepturilor ┼či libert─â┼úilor cet─â┼úenilor, procurorul nu se transform─â ├«ntr-un avocat al vreunei p─âr┼úi, el av├ónd numai rolul de a veghea la respectarea legii ├«n procesele care pun ├«n discu┼úie astfel de drepturi ┼či libert─â┼úi. Fiind vorba de un proces penal, este de necontestat c─â ├«n acest domeniu exist─â interese generale care trebuie ap─ârate, iar ├«n activitatea judiciar─â Constitu┼úia a stabilit acest rol de ap─âr─âtor pentru procuror a c─ârui participare nu poate avea caracter formal, ├«n condi┼úiile ├«n care este titularul ac┼úiunii penale. De aceea, este f─âr─â ├«ndoial─â c─â dezbaterea contradictorie a probelor, ├«n condi┼úiile textului legal criticat, afecteaz─â ordinea de drept instituit─â de Constitu┼úie care consacr─â rolul Ministerului Public.

d) procedura redeschiderii urm─ârii penale ÔÇô art. 335 alin. (4) C.proc.pen., prevede c─â ÔÇ×Redeschiderea urm─âririi penale este supus─â confirm─ârii judec─âtorului de camer─â preliminar─â, ├«n termen de cel mult 3 zile, sub sanc┼úiunea nulit─â┼úii. Judec─âtorul de camer─â preliminar─â hot─âr─â┼čte prin ├«ncheiere motivat─â, ├«n camera de consiliu, f─âr─â participarea procurorului ┼či a suspectului sau, dup─â caz, a inculpatului, asupra legalit─â┼úii ┼či temeiniciei ordonan┼úei prin care s-a dispus redeschiderea urm─âririi penaleÔÇŁ.

Prin Decizia Cur┼úii Constitu┼úionale nr. 496 din 23 iunie 2015, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 708 din 22 septembrie 2015, adoptat─â ├«n opinie majoritar─â, s-a admis excep┼úia de neconstitu┼úionalitate cu privire la dispozi┼úiile art. 335 alin. (4) din Codul de procedur─â penal─â, constat├óndu-se c─â, solu┼úia legislativ─â potrivit c─âreia, legalitatea ┼či temeinicia ordonan┼úei prin care s-a dispus redeschiderea urm─âririi penale se solu┼úioneaz─â ÔÇ×f─âr─â participarea p─âr┼úilor ┼či a procuroruluiÔÇŁ, este neconstitu┼úional─â.

Curtea a subliniat mai întâi că, spre deosebire de art. 273 alin. (2) din vechiul Cod, unde se prevedea că reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere a acesteia era de competenţa exclusivă a procurorului care dispunea prin ordonanţă, art. 334 alin. (4) C.proc.pen. prevede că redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulităţii.

├Än acest fel, legiuitorul a ├«n┼úeles s─â pun─â de acord dispozi┼úiile Codului de procedur─â penal─â cu prevederile art. 6 ┬ž 1 din Conven┼úia E.D.O., ca urmare a considerentelor re┼úinute de Curtea de la Strasbourg ├«n cauza Stoianova ┼či Nedelcu c. Rom├óniei, Hot─âr├órea din 04 august 200525, prin care instan┼úa european─â a constatat necesitatea ca posibilitatea acordat─â parchetului de a redeschide urm─ârirea penal─â s─â fie supus─â autoriz─ârii unei instan┼úe na┼úionale care s─â fie obligat─â s─â examineze temeinicia unei astfel de cereri, ├«n sensul de a aprecia dac─â redeschiderea cazului nu este inechitabil─â sau perioada scurs─â de la ├«ncetarea anchetei nu este excesiv─â.

Procedura de confirmare de către judecătorul de cameră preliminară a redeschiderii urmăririi penale constituie, prin urmare, o garanţie procesuală a caracterului echitabil a actului de redeschidere a urmăririi penale acordată participanţilor la procesul penal, în condiţiile în care în toate cazurile de redeschidere a urmăririi penale, împotriva persoanei referitor la care este confirmată soluţia de redeschidere a urmăririi penale, va fi formulată o acuzaţie în materie penală.

├Än aceste condi┼úii, procedura scris─â necontradictorie nu confer─â plenitudine de jurisdic┼úie ┼či anuleaz─â implicit dou─â dintre garan┼úiile esen┼úiale ale procesului echitabil ÔÇô oralitatea ┼či contradictorialitatea, care presupun posibilitatea procurorului ┼či a suspectului sau, dup─â caz, inculpatului de a fi prezen┼úi efectiv ┼či activ la verificarea legalit─â┼úii ┼či temeiniciei ordonan┼úei prin care s-a dispus redeschiderea urm─âririi penale26.

Stabilirea ┼či verificarea situa┼úiilor de fapt care justific─â redeschiderea urm─âririi penale nu poate fi realizat─â de judec─âtorul de camer─â preliminar─â ├«n mod unilateral ┼či formal ├«ntr-o procedur─â necontradictorie, ci doar ├«n prezen┼úa procurorului ┼či a suspectului/ inculpatului, acesta din urm─â av├ónd interesul major de a dovedi ne├«ntrunirea condi┼úiilor privind redeschiderea urm─âririi penale ├«n privin┼úa sa.

e) procedura contesta┼úiei privind durata procesului penal ÔÇô art. 488^4 alin. (5) C.proc.pen., prevede: ÔÇ×Contesta┼úia se solu┼úioneaz─â prin ├«ncheiere, ├«n camera de consiliu, f─âr─â participarea p─âr┼úilor ┼či a procuroruluiÔÇŁ.

Prin Decizia Cur┼úii Constitu┼úionale nr. 423 din 9 iunie 2015, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015, s-a admis excep┼úia de neconstitu┼úionalitate cu privire la dispozi┼úiile art. 488^4 alin. (5) din Codul de procedur─â penal─â, constat├óndu-se c─â, solu┼úia legislativ─â potrivit c─âreia, contesta┼úia privind durata procesului penal se solu┼úioneaz─â ÔÇ×f─âr─â participarea p─âr┼úilor ┼či a procuroruluiÔÇŁ, este neconstitu┼úional─â.

Tot ca efect al unor hotărâri pronunţate de Curtea de la Strasbourg în verificarea garanţiei termenului rezonabil al procedurilor27, legiuitorul a introdus în noul Cod de procedură penală contestaţia privind durata procesului penal, ca remediu accelerator care să aibă ca efect soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

De┼či nu este o procedur─â de fond ┼či nu reprezint─â o acuza┼úie ├«n materie penal─â adus─â inculpatului, instan┼úa constitu┼úional─â a stabilit c─â procurorul ┼či ceilal┼úi participan┼úi la proces trebuie s─â beneficieze de posibilitatea de a participa la ┼čedin┼úa de judecat─â pentru a-┼či sus┼úine direct ┼či nemijlocit, ├«n fa┼úa judec─âtorului argumentele referitoare la caracterul excesiv sau nerezonabil al duratei procesului, ├«ntr-o procedur─â contradictorie ┼či oral─â.

Formularea unui punct de vedere cu privire la contesta┼úia formulat─â, de c─âtre procuror c├ónd cauza se afl─â ├«n cursul urm─âririi penale, respectiv de instan┼úa pe rolul c─âreia se afl─â cauza, sau ceilal┼úi participan┼úi prev─âzu┼úi de art. 488 ^2 alin. (1) ┼či (2) C.proc.pen., nu ofer─â participan┼úilor la proces posibilitatea de a-┼či exercita pe deplin dreptul la un proces echitabil ┼či dreptul la ap─ârare, de vreme ce dreptul de a nu fi prezen┼úi cu prilejul solu┼úion─ârii contesta┼úiei ├«i ├«mpiedic─â de la a cunoa┼čte sus┼úinerile p─âr┼úilor adverse, de a formula contraargumente ├«n ap─ârarea propriilor interese procesuale, dar ┼či a exprima opinii cu privire la eventualele ├«ntreb─âri ale judec─âtorului.

Curtea de la Strasbourg consideră procedurile penale ca pe un întreg, caracterul echitabil al procesului fiind apreciat în ansamblul cauzei. Pe de altă parte, anumite garanţii impuse de art. 6 din Convenţie, precum termenul rezonabil sau dreptul la apărare, pot de asemenea relevante în acest stadiu al procedurii, în măsura în care echitatea procesului poate fi grav încălcată prin nerespectarea iniţială a condiţiilor impuse28.

f) procedura de confiscare sau desfiin┼úare a unui ├«nscris ├«n cazul clas─ârii ÔÇô art. 549^1 alin. (2), (3) ┼či (5) din C.proc.pen., prev─âd c─â ÔÇ×(2) Judec─âtorul de camer─â preliminar─â comunic─â persoanelor, ale c─âror drepturi ┼či interese legitime pot fi afectate, o copie a ordonan┼úei, pun├óndu-le ├«n vedere c─â ├«n termen de 10 zile de la primirea comunic─ârii pot depune note scriseÔÇŁ, ÔÇ×(3) Dup─â expirarea termenului prev─âzut de alin. (2), judec─âtorul de camer─â preliminar─â se pronun┼ú─â asupra cererii prin ├«ncheiere motivat─â, ├«n camera de consiliu, f─âr─â participarea procurorului ┼či a persoanelor prev─âzute la alin. (2) put├ónd dispune una dintre urm─âtoarele solu┼úii ÔÇŽÔÇŁ, ÔÇ×(5) Contesta┼úia se solu┼úioneaz─â de c─âtre instan┼úa ierarhic superioar─â celei sesizate ori, c├ónd instan┼úa sesizat─â este ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, de c─âtre completul competent potrivit legii, care se pronun┼ú─â prin ├«ncheiere motivat─â, f─âr─â participarea procurorului ┼či a persoanelor prev─âzute la alin. (2), put├ónd dispune una dintre urm─âtoarele solu┼úii ÔÇŽ ÔÇŁ.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 166 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015, în opinie majoritară, s-a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală, sunt neconstituţionale.

Prin aceea┼či Decizie, a fost admis─â excep┼úia de neconstitu┼úionalitate ┼či cu privire la dispozi┼úiile art. 549^1 alin. (3) ┼či (5) din Codul de procedur─â penal─â, constat├óndu-se c─â, solu┼úia legislativ─â potrivit c─âreia, judec─âtorul de camer─â preliminar─â, respectiv instan┼úa ierarhic superioar─â ori completul competent se pronun┼ú─â ÔÇ×├«n camera de consiliu, f─âr─â participarea procurorului ori a persoanelor prev─âzute la alin. (2)ÔÇŁ, este neconstitu┼úional─â.

Articolul 249 alin. (2) cu raportare la art. 245 alin. (1) lit. c) ^1 C.proc.pen. 1968, stabilea c─â prin ordonan┼úele de ├«ncetare a urm─âririi penale sau scoatere de sub urm─ârire penal─â procurorul dispune ┼či asupra sesiz─ârii instan┼úei civile competente cu privire la desfiin┼úarea total─â sau par┼úial─â a unui ├«nscris. ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2011 dat─â ├«ntr-un recurs ├«n interesul legii, a stabilit c─â aceast─â reglementare este un ÔÇ×un caz expres prev─âzut de legeÔÇŁ ├«n sensul art. 45 alin. (1) teza final─â din Codul de procedur─â civil─â anterior, ├«n care procurorului i se recuno┼čtea legitimarea procesual─â pentru a formula ac┼úiunea civil─â. ├Äntruc├ót ├«n aceste situa┼úii, ac┼úiunea penal─â se stingea ├«n faza urm─âririi penale, nefiind deci sesizat─â instan┼úa penal─â cu solu┼úionarea ac┼úiunii penale, prin Decizia nr. XV din 21 noiembrie 2005 dat─â ├«ntr-un alt recurs ├«n interesul legii, instan┼úa suprem─â a stabilit c─â revine instan┼úei civile competen┼úa desfiin┼ú─ârii totale sau par┼úiale a unui ├«nscris.

Odat─â cu intrarea ├«n vigoare a noului Cod de procedur─â penal─â, procedura desfiin┼ú─ârii unui ├«nscris devine o procedur─â special─â, reglementat─â ├«n art. 549 ind. 1 C.proc.pen, ┼či este atribuit─â instan┼úei penale, respectiv ├«n competen┼úa derivat─â a judec─âtorului de camer─â preliminar─â.

Curtea a ar─âtat c─â procedura special─â vizeaz─â o atribu┼úie a judec─âtorului de camer─â preliminar─â ├«n care acesta decide asupra fondului cauzei, respectiv dispune cu privire la desfiin┼úarea unui ├«nscris sau cu privire la confiscarea unor bunuri. Aceasta, ├«n condi┼úiile ├«n care nici ordonan┼úa procurorului de clasare sau renun┼úare la urm─ârire penal─â ┼či nici ├«ncheierea judec─âtorului de camer─â preliminar─â prin care se solu┼úioneaz─â pl├óngerea ├«mpotriva acestor solu┼úii ale procurorului, ├«n baza art. 341 C.proc.pen., nu au autoritate de lucru judecat ├«n fa┼úa judec─âtorului de camer─â preliminar─â care urmeaz─â a se pronun┼úa ├«n conformitate cu prevederile art. 549 ind. 1 C.proc.pen.

Fiind vorba de o procedur─â ce vizeaz─â rezolvarea unor probleme de fond, procedura sumar─â prin intermediul notelor scrise nu este suficient─â, ci trebuie aplicate garan┼úiile procesului echitabil evocate anterior ÔÇô principiul oralit─â┼úii ┼či al contradictorialit─â┼úii. Acesta implic─â ├«ns─â prezen┼úa obligatorie a procurorului ├«n fa┼úa judec─âtorului, respectiv acordarea acestei posibilit─â┼úii de a participa ┼či celorlalte persoane interesate, pentru ca acestea s─â poat─â solicita administrarea unor mijloace de prob─â, de a folosi ┼či discuta aceste mijloace de prob─â, precum ┼či de a invoca excep┼úii pentru a-┼či argumenta pozi┼úia procesual─â.

├Än plus, ├«n ┼či decizia analizat─â Curtea constat─â ├«nfr├óngerea unei alte garan┼úii explicite a procesului echitabil – principiul publicit─â┼úii procesului, ├«ntruc├ót at├ót fondul cauzei, c├ót ┼či contesta┼úia ├«mpotriva solu┼úiei pronun┼úate conform art. 549 ind. 1 alin. (3) ┼či (5) C.proc.pen., se solu┼úioneaz─â ├«n ┼čedin┼ú─â nepublic─â, f─âr─â s─â existe o ra┼úiune excep┼úional─â care s─â justifice absen┼úa publicit─â┼úii ┼čedin┼úei de judecat─â ├«n aceast─â procedur─â, garan┼úie prev─âzut─â expres ├«n art. 127 din Constitu┼úie ┼či preluat─â ├«n art. 352 alin. (1) C.proc.pen.

IV. Concluzie. Sub aspectul aplic─ârii regulii ÔÇ×pentru viitorÔÇŁ, ├«n cazul excep┼úiilor de neconstitu┼úionalitate, Legea nr. 47/1992 privind organizarea ┼či func┼úionarea Cur┼úii Constitu┼úionale29 prevede c─â dosarul ├«n care a fost ridicat─â ┼či, ulterior, admis─â excep┼úia de neconstitu┼úionalitate, se solu┼úioneaz─â f─âr─â s─â se mai ┼úin─â cont de norma juridic─â declarat─â neconstitu┼úional─â, ├«n acest caz a┼čadar cu participarea obligatorie a procurorului, sub sanc┼úiunea expres─â a nulit─â┼úii absolute instituite de art. 281 alin. (1) lit. d) C.proc.pen.

├Än egal─â m─âsur─â, art. 147 alin. (4) din Constitu┼úie ┼či art. 11 alin. 4 teza a-2-a din Legea nr. 47/1992 prev─âd c─â de la data public─ârii ├«n Monitorul Oficial al Rom├óniei deciziile Cur┼úii Constitu┼úionale sunt general obligatorii, impun├óndu-se deci tuturor subiec╚Ťilor de drept (efect erga omnes), nu numai inter partes litigantes, rezult├ónd concluzia logic─â potrivit c─âreia acestea se aplic─â tuturor cauzelor similare aflate pe rolul instan┼úelor ┼či ├«n care excep┼úia de neconstitu┼úionalitate este incident─â, ca urmare a aplic─ârii principiului tempus regit actum, precum ┼či o nuan┼ú─â a principiului egalit─â┼úii ├«n fa┼úa legii consacrat ├«n art. 16 alin. (1) din Constitu┼úie.

Bibliografie:

Muraru, E.S. T─ân─âsescu, Constitu┼úia Rom├óniei, Editura C.H. Beck, Bucure┼čti, 2008.

Silviu Gabriel Barbu, Dimensiunea constitu┼úional─â a libert─â┼úii individuale, Editura Hamangiu, Bucure┼čti, 2011.

Corneliu B├órsan, Conven┼úia European─â a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole, Vol I. Drepturi ┼či libert─â┼úi, Editura All Beck, Bucure┼čti, 2005.

Cosmin Flavius Costa┼č, Dreptul la solu┼úionarea cauzelor ├«ntr-un termen rezonabil, Editura Universul Juridic, Bucure┼čti, 2014.

Gheorghi┼ú─â Mateu┼ú, Tratat de procedur─â penal─â. Partea General─â, Vol II., Editura C.H. Beck, Bucure┼čti, 2012.

Grigore Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Edi┼úia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucure┼čti, 2008.

Nicolae Volociu ┼č.a., Noul Cod de procedur─â penal─â, Edi┼úia a-2-a, rev─âzut─â ┼či ad─âugit─â, Editura Hamangiu, Bucure┼čti, 2015.

G. Antoniu, Adina Vl─â┼čceanu, Alina Barbu, Codul de procedur─â penal─â. Texte. Jurispruden┼ú─â. Hot─âr├óri C.E.D.O., Edi┼úia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucure┼čti, 2008.

Magdalena Iordache, Judecata ├«n prim─â instan┼ú─â ├«n noul Cod de procedur─â penal─â, Editura Universul Juridic, Bucure┼čti, 2014.

Ion Neagu, Tratat de procedur─â penal─â. Partea Special─â, Editura Universul Juridic, Bucure┼čti, 2009.

Mihail Udroiu, Procedur─â penal─â. Partea special─â. Noul Cod de procedur─â penal─â, Edi┼úia a 2-a, -rev─âzut─â ┼či ad─âugit─â-, Editura C.H. Beck, Bucure┼čti, 2015.

Hot─âr├órile CEDO ├«n cauzele ├«mpotriva Rom├óniei 1994-2009, Vol. IV, Editura Universitar─â, Bucure┼čti, 2010.

www.echr.coe.int. (Curtea European─â a Drepturilor Omului).

1 PUBLICARE: ├«n revista bianual─â Valahia University Law Study, nr. 1/2016, Editura Bibliotheca, T├órgovi╚Öte, 2016 (confirmat ÔÇô p├ón─â ├«n prezent nu am primit un exemplar al revistei)

2* Conferen┼úiar universitar dr. ├«n cadrul Universit─â┼úii Transilvania din Bra┼čov, judec─âtor deta┼čat la Ministerul Afacerilor Externe.

** judecător în cadrul Judecătoriei Pucioasa.

 A se vedea, I. Muraru, E.S. T─ân─âsescu, Constitu┼úia Rom├óniei, Editura C.H. Beck, Bucure┼čti, 2008, pp. 1254-1255.

3 Cauza Vasilescu c. Rom├óniei, Hot─âr├órea din 22 mai 1998; cauza Pantea c. Rom├óniei, Hot─âr├órea din 03 iunie 2003; cauza Dumitru Popescu c. Rom├ónia, Hot─âr├órea din 26 aprilie 2007; toate ├«n Hot─âr├órile CEDO ├«n cauzele ├«mpotriva Rom├óniei 1994-2009, Vol. IV, Editura Universitar─â, Bucure┼čti, 2010, pp. 1344-1353, 1426-1433.

4 Publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, ┼či aprobat─â prin Legea nr. 255/2013 de punere ├«n aplicare a Noului Cod de procedur─â penal─â, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013.

5 Pe larg, a se vedea Nicolae Volociu ┼č.a., Noul Cod de procedur─â penal─â, Edi┼úia a-2-a, rev─âzut─â ┼či ad─âugit─â, Editura Hamangiu, Bucure┼čti, 2015, pp. 9-10.

6 Varianta republicată, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005.

7 ├Än acela┼či sens, a statuat Curtea Constitu┼úional─â ┼či ├«n Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016, parag. 23, unde a reamintit c─â numai judec─âtorul dispune de jurisdictio ┼či imperium, adic─â de puterea de a ÔÇ×spuneÔÇŁ dreptul ┼či de a impune executarea for┼úat─â a hot─âr├órilor/ a da hot─âr├óri cu putere de executare silit─â.

8 A se vedea, Magdalena Iordache, Judecata ├«n prim─â instan┼ú─â ├«n noul Cod de procedur─â penal─â, Editura Universul Juridic, Bucure┼čti, 2014, p. 9.

9 A se vedea, Decizia nr. 983 din 8 iulie 2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 551 din 5 august 2010; Decizia nr. 1503 din 18 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2011; Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014.

10 Publicat─â ├«n Buletinul Oficial nr. 145 ÔÇô 146 bis din 12 noiembrie 1968.

11 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.150 din 2 martie 2015.

12 ├Än acest sens, s-a pronun┼úat recent ┼či Curtea Constitu┼úional─â ├«n Decizia nr. 542 din 14 iulie 2015, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015; Decizia nr. 506 din 30 iunie 2015, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015.

13 A se vedea Ion Neagu, Tratat de procedur─â penal─â. Partea Special─â, Editura Universul Juridic, Bucure┼čti, 2009, p. 172.

14 ├Än acest sens, a se vedea Silviu Gabriel Barbu, Dimensiunea constitu┼úional─â a libert─â┼úii individuale, Editura Hamangiu, Bucure┼čti, 2011, pp. 57-58.

15 ├Än ambele cazuri, prin Decizia nr. 3 din 19 ianuarie 2015, men┼úionat─â mai sus, ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie a stabilit c─â participarea procurorului este obligatorie ├«n temeiul normelor de aplicare general─â prev─âzute de art. 363 alin. 1 C.proc.pen., iar ├«n cazul contesta┼úiei ├«n anulare ┼či prin prisma faptul c─â art. 430 C.proc.pen. prevede c─â suspendarea execut─ârii hot─âr├órii atacate, se poate dispune de instan┼úa sesizat─â ÔÇ×lu├ónd concluziile procuroruluiÔÇŁ. Instan┼úa decide asupra suspend─ârii fie mai ├«nainte, fie cel mai t├órziu odat─â cu admisibilitatea ├«n principiu a contesta┼úiei ├«n anulare, iar aspectele analizate sunt similare, dac─â nu chiar identice, cu cele verificate cu ocazia admisibilit─â┼úii ├«n principiu. Aceast─â interpretare a fost validat─â de Curtea Constitu┼úional─â ├«n Decizia nr. 506 din 30 iunie 2015, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, ┼či ├«n Decizia nr. 542 din 14 iunie 2015, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, pronun┼úate ├«n solu┼úionarea unor excep┼úii de neconstitu┼úionalitate viz├ónd calea de atac a revizuirii, respectiv a contesta┼úiei ├«n anulare.

16 ├Än acela┼či sens, a se vedea Mihail Udroiu, Procedur─â penal─â. Partea special─â. Noul Cod de procedur─â penal─â, Edi┼úia a 2-a, – rev─âzut─â ┼či ad─âugit─â, Editura C.H. Beck, Bucure┼čti, 2015, p. 120. Autorul arat─â c─â, ├«n sensul caracterului de faz─â procesual─â a procedurii camerei preliminare este ┼či Hot─âr├órea nr. 18/2014 a Colegiului de Conducere al ├Änaltei Cur┼úi de Casa┼úie ┼či Justi┼úie, prin care a fost sesizat─â instan┼úa suprem─â cu un recurs ├«n interesul legii (dosarul nr. 6/2014), ├«n care s-au re┼úinut urm─âtoarele: ÔÇ×(ÔÇŽ) suspendarea ├«nceperii judec─â┼úii prin exercitarea c─âii de atac a contesta┼úiei genereaz─â drept consecin┼ú─â prelungirea fazei procesuale a camerei preliminare p├ón─â la momentul solu┼úion─ârii contesta┼úiei prev─âzute de art. 347 C.proc.pen. ┼či al r─âm├ónerii definitive a ├«ncheierii atacate pe calea contesta┼úieiÔÇŁ.

17 Acest principiu a fost consacrat ┼či ├«n jurispruden┼úa anterioar─â a Cur┼úii, ├«n Decizia nr. 1086 din 20 noiembrie 2007, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 866 din 18 decembrie 2007.

18 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008.

19 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1997.

20 Dispozi┼úiile privind renun┼úarea la urm─ârire penal─â prev─âzut─â de art. 318 C.proc.pen., au fost recent declarate neconstitu┼úionale prin Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 240 din 31 martie 2016, statu├óndu-se c─â renun┼úarea la urm─ârire penal─â de c─âtre procuror ├«ncalc─â principiul separa┼úiei func┼úiilor judiciare, deoarece nu este supus─â ├«ncuviin┼ú─ârii instan┼úei de judecat─â, echival├ónd astfel cu exercitarea de c─âtre procuror a unor atribu┼úii ce apar┼úin sferei competen┼úelor instan┼úelor judec─âtore┼čti, reglementat─â de art. 126 alin. (1) din Constitu┼úie. De asemenea, Curtea a constatat c─â textul criticat nu ├«ndepline┼čte standardele de claritate, precizie ┼či previzibilitate ale legii, ├«nc─âlc├ónd principiul legalit─â┼úii procesului penal, reglementat de art. 2 C.proc.pen. ┼či, prin urmare, prevederile art. 1 alin. (5) din Constitu┼úie.

21 Conceptul de ÔÇ×acuza┼úie ├«n materie penal─âÔÇŁ este expres folosit ├«n art. 6 din Conven┼úia E.D.O., ├«ns─â a fost definit ulterior ├«n jurispruden┼úa Cur┼úii de la Strasbourg, drept ÔÇ×notificarea oficial─â, ce eman─â de la o autoritate competent─â, a faptului c─â unei persoane i se imput─â s─âv├ór┼čirea unei fapte penale, ceea ce ├«nseamn─â producerea unor repercusiuni importante cu privire la situa┼úia persoanei astfel suspectat─â. A se vedea exemplificativ ├«n acest scop, cauza Engel ┼či al┼úii c. Olandei, Hot─âr├órea din 08 iunie 1976; Deweer c. Belgiei, Hot─âr├órea din 27 februarie 1980; cauza Eckle c. Germaniei, Hot─âr├órea din 15 iulie 1982, ├«n Corneliu B├órsan, Conven┼úia European─â a Drepturilor Omului. Comentariu pe articole, Vol I. Drepturi ┼či libert─â┼úi, Editura All Beck, Bucure┼čti, 2005, pp. 443-450.

22 Aceste aspect este confirmat ┼či de Curtea European─â, ├«n cauza Koottummel c. Austriei, Hot─âr├órea din 10 decembrie 2009, ├«n care este subliniat─â importan┼úa dreptului la o procedur─â oral─â ┼či la o audiere public─â, mai ales ├«n prim─â instan┼ú─â.

23 Cu privire la sensul etimologic ┼či ├«ncadrarea juridic─â a no┼úiunii de ÔÇ×prob─âÔÇŁ ├«n procesul penal, a se vedea Gheorghi┼ú─â Mateu┼ú, Tratat de procedur─â penal─â. Partea General─â, Vol II., Editura C.H. Beck, Bucure┼čti, 2012, pp. 3-5; Grigore Theodoru, Tratat de drept procesual penal, Edi┼úia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucure┼čti, 2008, pp. 345-346.

24 Curtea Constitu┼úional─â a statuat ├«n jurispruden┼úa sa c─â prerogativele ├«ncredin┼úate procurorului de c─âtre legiuitor privind administrarea ┼či aprecierea probelor, mai ales ├«n cursul urm─âririi penale, reprezint─â o expresie a rolului Ministerului Public, stabilit de prevederile art. 131 din Constitu┼úie. A se vedea, Decizia nr. 1503 din 18 noiembrie 2010, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 8 din 5 ianuarie 2011.

25 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 562 din 16 august 2007.

26 ├Än cauza Brandsetter c. Austriei, Hot─âr├órea din 28 august 1991, Curtea de la Strasbourg a statuat c─â procedura trebuie s─â garanteze ca partea adevers─â s─â fie la curent cu depunerea observa┼úiilor ┼či s─â aib─â posibilitatea veritabil─â de a le comenta.

27 Probabil cea mai complet─â radiografie a legiuitorului rom├ón sub aspectul m─âsurilor concrete care s─â conduc─â la accelerarea procedurilor dup─â hot─âr├órea dat─â ├«n cauza Pantea c. Rom├óniei, a oferit-o Curtea European─â ├«n cauza Vlad ┼či al┼úii c. Rom├óniei, Hot─âr├órea din 26 noiembrie 2013, prin care a ├«ncurajat statul rom├ón fie s─â modifice setul de c─âi de recurs interne existente, fie s─â introduc─â noi c─âi de recurs interne, pentru a preveni viitoare ├«nc─âlc─âri ale dreptului de a beneficia de un proces care s─â se desf─â┼čoare ├«ntr-un termen rezonabil. Pentru analiza pe larg a acestei hot─âr├óri, a se vedea Cosmin Flavius Costa┼č, Dreptul la solu┼úionarea cauzelor ├«ntr-un termen rezonabil, Editura Universul Juridic, Bucure┼čti, 2014, pp. 305-305.

28 A se vedea, cauza Imbrioscia c. Elve┼úiei, Hot─âr├órea din 24 noiembrie 1993, parag. 36, analizat─â ├«n G. Antoniu, Adina Vl─â┼čceanu, Alina Barbu, Codul de procedur─â penal─â. Texte. Jurispruden┼ú─â. Hot─âr├óri C.E.D.O., Edi┼úia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucure┼čti, 2008, p. 46.

29 Republicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, ├«n temeiul art. V din Legea nr. 177/2010 pentru completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ┼či func┼úionarea Cur┼úii Constitu┼úionale ┼či a altor acte normative, publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, d├óndu-se textelor o nou─â numerotare.

ABC Juridic

ABC Juridic a luat na┼čtere din dorin┼úa de a construi perspective pentru viitorii speciali┼čti ├«n domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!