Au animalele personalitate juridic─â? Pot fi ele subiecte de drept?

A┼ča cum am v─âzut ├«ntr-un articol ce poate fi g─âsit aici, toate persoanele dob├óndesc la na┼čtere capacitate de folosin┼ú─â ( art. 34 Cod civil) ┼či nu pot renun┼úa la ea, aceasta ├«ncet├ónd odat─â cu moartea persoanei respective (art 35 Cod civil). Articolul 37 din Codul civil prezint─â capacitatea de exerci┼úiu, aceasta semnific─â aptitudinea unei persoane de a ├«ncheia singur─â acte juridice ┼či se dob├ónde┼čte pe parcursul vie┼úii. Sub acest aspect, se ├«nt├ólnesc trei categorii de persoane:
– persoane cu capacitate de exerci┼úiu deplin─â ( capacitatea de exerci┼úiu deplin─â se dob├ónde┼čte la majorat).
– persoane cu capacitate de exerci┼úiu restr├óns─â( este cea pe care o au minorii ├«ntre 14 ┼či 18 ani).
– persoane lipsite de capacitate de exerci┼úiu ( persoanele care nu au ├«ndeplinit v├órsta de 14 ani ┼či persoanele puse sub interdic┼úie judec─âtoreasc─â).

Av├ónd ├«n vedere aceste considerente legate de fiin┼úa uman─â, se pune problema dac─â animalele au ┼či ele personalitate juridic─â sau dac─â practic─â ├«ntre ele un anumit drept. Exist─â o diferen┼ú─â enorm─â ├«ntre om ┼či animal, grecii considerau c─â persoana este superioar─â fa┼ú─â de celelalte fiin┼úe prin demnitatea pe care o are, prin reflec┼úie ┼či ra┼úiune ( pe vertical─â). Iar demnitatea pe orizontal─â arat─â c─â nu to┼úi oamenii sunt egali ├«n demnitate. Animalul nu are personalitate juridic─â ┼či nu este subiect de drept, dar, cu toate acestea, s-a observat un comportament cultural al animalelor, acestea folosind numeroase mijloace pentru a-┼či procura hrana. Cazul macacilor care spal─â cartofii ├«nainte s─â-i m─ân├ónce sau faptul c─â arunc─â gr├óul cu nisip ├«n ap─â ca s─â le separeu.

O carte a Legii per┼čilor, Codul c├óinelui ciob─ânesc, recunoa┼čte patrupedului dreptul de a omor├« o oaie ┼či de a se hr─âni din ea dac─â st─âp├ónul nu l-a hr─ânit timp de patru zile. O alt─â lege precizeaz─â c─â ├«n situa┼úia ├«n care patrupedul omoar─â o oaie i se taie prima dat─â urechea st├óng─â, a doua oar─â cea dreapt─â, a treia oar─â piciorul st├óng, a patra oar─â piciorul drept, a cincea oar─â coada. Din aceste practici se poate observa un veritabil drept penal al animalelor. Un rege al Sco┼úiei care a tr─âit ├«n secolul al II-lea ├«. Hr. edicta c─â scroafa care ├«┼či m─ân├ónc─â unul dintre micu┼úi era pedepsit─â prin lapidare ┼či ├«ngropare. ├Än Evul mediu au existat procese ├«mpotriva unor insecte distrug─âtoare, put├óndu-se observa c─â erau tratate ca adev─ârate subiecte de drept, fiind citate prin port─ârei, numindu-li-se ap─âr─âtori din oficiu.
S-a pus ├«ntrebarea dac─â nu cumva edictarea unor legi privind protec┼úia animalelor ar acorda acestora o deplin─â capacitate juridic─â, transform├óndu-le ├«n subiecte de drept. R─âspunsul este evident negativ, elaborarea unor astfel de legi are ca ├«nceput caracterul compasional al omului ┼či ├«ndatorirea pe care omul o are fa┼ú─â de natur─â ┼či implicit fa┼ú─â de animale. De asemenea, potrivit O.U.G nr. 55/2002 privind regimul de de┼úinere a c├óinilor periculo┼či sau agresivi, neluarea m─âsurilor de prevenire a atacului canin sau organizarea de lupte ├«ntre c├óini se pedepse┼čte cu ├«nchisoarea.

├Än concluzie, ├«n dreptul modern doar oamenii sunt subiecte de drept prin faptul c─â dob├óndesc capacitate de folosin┼ú─â ┼či capacitate de exerci┼úiu. ├Än Roma antic─â, existau ├«ns─â persoane c─ârora nu le era recunoscut statutul de subiect de drept ( sclavii), ace┼čtia fiind obiecte care se aflau ├«n circuitul civil ┼či puteau fi v├óndu┼úi.

Titus Gîrbea

Titus- Constantin G├«rbea este co-fondator al proiectului "ABC Juridic" ┼či student al Facult─â┼úii de Drept, Universitatea din Bucure┼čti.

Related articles