Ce reprezint─â dreptul?

Defini┼úii ale dreptului au ├«nceput s─â fie formulate ├«nc─â din cele mai vechi timpuri, dar, cu toate acestea, no┼úiunea de drept are multiple ├«n┼úelesuri ┼či reprezint─â un domeniu at├ót de vast ┼či greu de caracterizat printr-o singur─â tr─âs─âtur─â, ├«nc├ót nu s-a putut ajunge la o definire exact─â a termenului.

Dreptul este o ramur─â a ┼čtiin┼úei sociale, av├ónd o multitudine de raporturi ┼či cu celelalte ┼čtiin┼úe sociale, precum filozofia, religia, istoria, sociologia etc, astfel ├«nc├ót adesea auzim c─â dreptul este ÔÇťo matematic─â a ┼čtiin┼úelor socialeÔÇŁ. G├óndindu-ne la societate ca la un corp uman, am putea spune c─â dreptul reprezint─â s├óngele care pune ├«n mi┼čcare organele interne pentru o armonioas─â func┼úionare ┼či dezvoltare. Astfel se poate considera c─â dreptul are un rol primordial ┼či totodat─â vital ├«ntr-o societate, el fiind cel care prin norme juridice delimiteaz─â interesele fiec─âruia, precum ┼či ale tuturor, sub amenin┼úarea constr├óngerii, pentru a face posibil─â via┼úa social─â.
Scopul urm─ârit de c─âtre drept este asigurarea p─âcii, iar modul de realizare ├«l reprezint─â lupta. Cum injusti┼úia va fi mereu prezent─â, dreptul nu va fi niciodat─â scutit de lupt─â. Marile victorii precum desfiin┼úarea sclaviei, a exploat─ârii persoanei, libertatea propriet─â┼úii, a industriei, a credin┼úelor au putut fi c├ó┼čtigate cu pre┼úul unor lupte. Drumul pe care a mers dreptul a fost marcat de drepturi c─âlcate ├«n picioare.
A┼ča cum sus┼úinea R. von Jhering: ÔÇť Dreptul este asemenea lui Saturn devor├óndu-┼či copiii. El nu-┼či recap─ât─â tinere┼úea dec├ót f─âc├ónd tabula rasa ├«ntregul lui trecutÔÇŁ. Cum am v─âzut, normele juridice conduc activitatea uman─â, fix├ónd conduita oamenilor, dar trebuie men┼úionat c─â aceste norme sunt relative. O norm─â care este considerat─â bun─â ├«n acest moment, ea va putea fi considerat─â dep─â┼čit─â peste 10 sau 50 de ani. Relativitatea normelor este dat─â de faptul c─â via┼úa este ├«n continu─â schimbarea. Afirma┼úia lui R. von Jhering trebuie ├«n┼úeleas─â astfel: de fiecare dat─â c├ónd o norm─â juridic─â nu-┼či mai g─âse┼čte suportul practic, devine inaplicabil─â, cade ├«n desuetudine ┼či este ├«nlocuit─â cu alta de actualitate, prin acest proces dreptul se revitalizeaz─â. Sociologii l-au numit ÔÇťdrept viuÔÇŁ( Eugen Erlich).
De multe ori, fie dreptul o ia înaintea societăţii prin impunerea unor norme pentru care aceasta nu e încă pregătită( încercarea de legalizare a prostituţiei sau a căsătoriilor homosexuale), fie dreptul rămâne în urma societăţii, căzând în desuetudine. Dreptul, fiind o creaţie a societăţii, are nevoie de permanentă adaptare.

Titus Gîrbea

Titus- Constantin G├«rbea este co-fondator al proiectului "ABC Juridic" ┼či student al Facult─â┼úii de Drept, Universitatea din Bucure┼čti.

Related articles