Conditia bunei reputatii pentru admiterea in magistratura

├Än aceste zile ├«n care absolven╚Ťii facult─â╚Ťilor de drept se preg─âtesc s─â sus╚Ťin─â examenul de licen╚Ť─â ╚Öi ├«╚Öi pun problema parcursului lor ulterior consider c─â se impune a reaminti celor care ├«╚Öi doresc s─â ajung─â judec─âtori sau procurori c─â pe l├óng─â cuno╚Ötin╚Ťe temeinice la materiile de examen se impune ╚Öi o conduit─â moral─â irepro╚Öabil─â a candida╚Ťilor pentru a accede ├«n aceste profesii. Sunt fapte care nu ╚Ťin de cazierul penal, solicitat obligatoriu, ci depind de con╚Ötiin╚Ťa fiec─âruia. Ac╚Ťiuni aparent m─ârunte, cum ar fi copierea la un examen considerat nesemnificativ (pe motiv c─â nu se d─â la licen╚Ť─â), trecerea pe culoarea ro╚Öie a semaforului, intrarea ├«n fa╚Ť─â la ghi╚Öeu pentru depunerea unei cereri, ironizarea sau ╚Öi mai r─âu ├«njurarea profesorilor etc. pot spune multe despre persoana respectiv─â ╚Öi conduita sa moral─â.

Buna reputa╚Ťie[1] este o condi╚Ťie obligatorie la ├«nscrierea pentru admiterea ├«n magistratur─â. Buna reputa╚Ťie ╚Ťine mai mult de moral─â dec├ót de eventuale condamn─âri penale sau sanc╚Ťiuni administrative. Respectarea regulilor morale este mai atent monitorizat─â de opinia public─â ├«n cazul magistra╚Ťilor. Cei care ├«╚Öi doresc s─â accead─â la func╚Ťia de judec─âtor ╚Öi/sau procuror trebuie s─â se g├óndeasc─â nu numai la beneficiile unei astfel de profesii ci ╚Öi la munc─â foarte mult─â, priva╚Ťiuni, stres ╚Öi renun╚Ť─âri.

├Än ziua de ast─âzi morala se prezint─â mai ales ca o teorie a rela╚Ťiilor cu ceilal╚Ťi oameni, o filozofie a ÔÇ×comunic─âriiÔÇŁ (M. Buber, E. Levinas). De exemplu, a privi ├«n ochii semenului este a ├«n╚Ťelege c─â nu-i po╚Ťi face r─âu. Morala tinde ├«n prezent s─â se ├«nscrie ├«ntr-o ÔÇ×ontologieÔÇŁ, adic─â ├«ntr-o teorie a realit─â╚Ťii. Este moral─â numai acea conduit─â uman─â care este expresia unui ÔÇ×principiuÔÇŁ ra╚Ťional ╚Öi practicat voluntar.

Conduita unui magistrat trebuie s─â fie undeva deasupra standardelor. Cel care vrea s─â candideze pentru admiterea la Institutul Na╚Ťional al Magistraturii trebuie s─â se autoevalueze ╚Öi din acest punct de vedere.

Dac─â normele de procedur─â, incompatibilit─â╚Ťile, drepturile ╚Öi obliga╚Ťiile participan╚Ťilor la procese sunt reglementate de legi, normele de conduit─â moral─â (nu doar ale magistra╚Ťilor ci ╚Öi ale altor categorii profesionale ÔÇô avoca╚Ťi, medici, profesori etc.) sunt distinct prev─âzute ├«n coduri deontologice. Rolul unui cod deontologic este de a forma conduite, de a ├«nf─â╚Ťi╚Öa ce ├«nseamn─â respect ╚Öi onoare ├«ntr-o profesie. Un astfel de cod se adreseaz─â con╚Ötiin╚Ťei fiec─âruia ╚Öi fiecare persoan─â trebuie s─â consimt─â liber la respectarea acestor reguli de conduit─â moral─â. Codurile deontologice sunt concepute ├«n prezent ca adev─ârate instrumente de reglementare. Acestea trebuie s─â constituie ╚Öi veritabile instrumente de reflec╚Ťie pentru categoriile de profesioni╚Öti sau a celor care doresc s─â ajung─â ├«ntr-o anumit─â elit─â profesional─â.

Normele morale, transpuse ├«n Coduri deontologice, arat─â persoanei ce trebuie s─â fac─â ╚Öi ce nu trebuie s─â fac─â ├«n situa╚Ťii concrete de via╚Ť─â, cum trebuie s─â fie ╚Öi cum se exclude s─â fie pentru ca manifest─ârile sale s─â intre ├«n categoria celor ÔÇ×buneÔÇŁ admise ╚Öi pre╚Ťuite de semeni. Spre deosebire de normele juridice, care transmit obliga╚Ťii cet─â╚Ťene╚Öti elementare, regulile morale ofer─â modele de perfectibilitate uman─â. De╚Öi ├«n mod nemijlocit ele cer ╚Öi, ├«n acela╚Öi timp, atribuie actelor ╚Öi activit─â╚Ťilor un grad de ra╚Ťionalizare, rigoare, regularitate, direc╚Ťie ╚Öi sens, au misiunea de a contura modele umane cu tr─âs─âturi explicite ╚Öi de a formula imbolduri spre practicarea calit─â╚Ťilor prin care omul (├«n acest context magistratul) ├«╚Öi poate ├«nnobila propria sa via╚Ť─â. Trebuie subliniat c─â nu toate valorile morale sunt ╚Öi pot fi concretizate ├«n structuri normative. Un magistrat va con╚Ötientiza c─â ac╚Ťiunea direc╚Ťionat─â de valori ╚Öi norme necesit─â o anume renun╚Ťare de sine din partea sa, dep─â╚Öirea ├«nclina╚Ťiilor naturale, a sensibilit─â╚Ťii spontane ╚Öi a raporturilor de for╚Ť─â fizic─â.

Prin Hot─âr├órea nr. 328 din 24.08.2005[2] Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Codul deontologic al judec─âtorilor ┼či procurorilor structurat ├«n ┼čapte capitole. Codul deontologic al magistra┼úilor stabile╚Öte standardele de conduit─â a acestora, conforme cu onoarea ┼či demnitatea profesiei. Respectarea normelor cuprinse ├«n acest cod constituie un criteriu pentru evaluarea eficien┼úei calit─â╚Ťii activit─â╚Ťii ╚Öi integrit─â┼úii judec─âtorilor ╚Öi procurorilor. La ele trebuie s─â se raporteze ╚Öi candida╚Ťii la admiterea ├«n magistratur─â. Subliniez totu╚Öi c─â dispozi╚Ťiile codului deontologic reiau prevederi din alte norme legale (legi de organizare judec─âtoreasc─â, coduri, reglement─âri referitoare la incompatibilit─â╚Ťi etc.), exist├ónd de multe ori repeti┼úii ┼či contradic┼úii ├«ntre textele acestor norme.

Apreciez c─â ├«nainte de luarea unei decizii ├«n sensul exprim─ârii voin╚Ťei de a urma o carier─â de judec─âtor sau procuror persoana trebuie s─â citeasc─â cu aten╚Ťie acest cod, s─â fac─â o analiz─â atent─â a obliga╚Ťiilor pe care urmeaz─â s─â ╚Öi le asume, a limit─ârilor la care trebuie s─â se supun─â.

Buna reputa╚Ťie trebuie s─â existe la admiterea ├«n magistratur─â, iar aceast─â condi╚Ťie se impune a fi respectat─â pe toat─â durata exercit─ârii acestei profesii. Prevederile codului deontologic sunt relativ rigide ╚Öi nu acoper─â toate situa╚Ťiile cu care un judec─âtor sau procuror s-ar putea confrunta. A╚Ö sublinia doar c─â un magistrat trebuie s─â fie ├«n permanen╚Ť─â un exemplu de moralitate, s─â se autocontroleze ┬áindiferent de locul ╚Öi situa╚Ťia ├«n care se afl─â, at├ót ├«n desf─â╚Öurarea activit─â╚Ťii profesionale c├ót ╚Öi ├«n rela╚Ťiile de familie, de colegialitate, prietenie, vecin─âtate etc.

Fa╚Ť─â de standardele de conduit─â impuse unui magistrat datoria acestuia de respect pentru legea moral─â este mult mai riguroas─â, iar sanc╚Ťiunea din partea colectivit─â╚Ťii mult mai aspr─â. El trebuie s─â-╚Öi refuze agrementul prezent, pl─âcerea de moment, comoditatea sufleteasc─â ├«n schimbul a ceva nesigur ÔÇô respectul ╚Öi aprecierea societ─â╚Ťii ├«n care tr─âie╚Öte ╚Öi profeseaz─â ╚Öi un succes moralice╚Öte pozitiv justificat.

├Än concluzie, cei care doresc s─â ajung─â judec─âtori sau procurori trebuie s─â se g├óndeasc─â bine la plusurile ╚Öi minusurile unei astfel de profesii. S─â ├«n╚Ťeleag─â c─â raportat la beneficiile unei cariere ├«n domeniu, renun╚Ť─ârile sunt mult mai numeroase. Doar o normare interioar─â, surs─â de autoconstr├óngeri, astfel ├«nc├ót con┼úinuturile sale s─â devin─â mobiluri personale de ac┼úiune poate conduce la succes. Fiecare se poate autoevalua ├«n acest sens. Normele recomand─â, prescriu, interzic, permit, sanc┼úioneaz─â, previn, anticipeaz─â ┼či apreciaz─â gesturi, conduite, atitudini, fapte ale unui subiect real sau posibil. Persoana se poate conforma lor de team─â sau din convingere. Un magistrat este dator s─â se ab┼úin─â de la orice acte sau fapte de natur─â s─â compromit─â demnitatea lui ├«n func┼úie ┼či ├«n societate ╚Öi a╚Ö ad─âuga eu conformarea inclusiv la norma moral─â trebuie s─â se fac─â din convingere.

 


 

[1] M. Com╚Öa ÔÇô Despre buna reputa╚Ťie a judec─âtorilor ╚Öi procurorilor, publicat pe wwwjuridice.ro ├«n data de 13 iunie 2012

[2] Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 815 din  8 septembrie 2005

Comsa Marcela

Dr. Macela Comsa este judecator detasat la Ministerul Justitiei.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!