Contractul de achiziţie publică – Reguli generale de negociere şi încheiere (Partea a III-a)

ATRIBUIREA CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ

 

Modalitățile de atribuire[31] a contractului de achiziție publică sunt tradiționale și speciale.

Modalitățile de atribuire tradiționale se împart în proceduri de atribuire – licitația deschisă, licitația restrânsă, dialogul competitiv, negocierea cu anunț prealabil de participare, negocierea fără anunț prealabil de participare, cererea de oferte – concursul de soluții și achiziția directă, iar modalitățile speciale se împart în acordul-cadru, sistemul de achiziție dinamic și licitația electronică.

Procedurile de atribuire se finalizează fie prin atribuirea contractului de achiziție publică sau încheierea acordului cadru, fie, în cazuri excepționale, prin anularea procedurii.

Produsele, lucrările sau serviciile a căror valoare estimată conform regulilor de estimare prevăzute de OUG 34/2006 nu depășește echivalentul în lei a 15.000 Euro fără TVA, pot fi achiziționate direct.

                                     

III.1. LICITAȚIA DESCHISĂ

 

Licitația deschisă[32] reprezintă procedura de atribuire a contractului de achiziție publică la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune ofertă.

Licitația deschisă se aplică atunci când valoarea estimată a contractului de achiziție publică, fără TVA, este mai mare decât echivalentul în lei a pragurilor:

  • Pentru contracte de furnizare – 75.000 Euro
  • Pentru contractul de servicii – 75.000 Euro
  • Pentru contractul de lucrări – 500.000 Euro

Licitația deschisă se inițiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de oferte, desfășurându-se într-o singură etapă. Aceasta se poate finaliza printr-o etapă suplimentară de licitație electronică și este recomandat a fi aplicată atunci când oferta pe piață nu este excedentară.[33]

Licitația deschisă se poate organiza în totalitate electronic. În cazul în care aceasta se realizează electronic, acest lucru trebuie specificat în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

În cazul în care se primesc numai oferte ce depășesc valoarea estimată, se poate lua decizia de anulare a procedurii de licitație urmată de inițierea negocierii cu publicare în temeiul art 110 lit a) din OUG 34/2006.

În derularea procedurii de licitație deschisă există anumite etape, și anume: publicarea anunțului de participare și a documentației de atribuire; notificarea UCVAP despre organizarea procedurii; transmiterea documentației de atribuire către operatorii economici (dacă nu a fost atașată în SEAP); transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificare a documentației; desemnarea comisiei de evaluare; primirea și înregistrarea ofertelor; deschiderea ofertelor; evaluarea ofertelor; comunicarea rezultatului procedurii; încheierea contractului; publicarea anunțului de atribuire sau, după caz, a anunțului erată de anulare a procedurii; definitivarea dosarului achiziției.

 

III.2. LICITAȚIA RESTRÂNSĂ

 

Licitația restrânsă[34] reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune ofertă.

Ca și în cazul licitației deschise, licitația restrânsă se aplică atunci când valoarea estimată a contractului de achiziție publică, fără TVA, este mai mare decât echivalentul în lei a pragurilor:[35]

  • Pentru contracte de furnizare – 75.000 Euro
  • Pentru contractul de servicii – 75.000 Euro
  • Pentru contractul de lucrări – 500.000 Euro

Licitația restrânsă se desfășoară, de regulă, în două etape, și anume etapa de selectare a candidaților și etapa de evaluare a ofertelor depuse de către candidații selectați.

Această modalitate se inițiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi. De asemenea, licitația restrânsă se poate finaliza printr-o etapă suplimentară de licitație electronică.

Licitația restrânsă este recomandat a fi aplicată atunci când oferta pe piață este excedentară.

În cazul în care autoritatea contractantă dorește finalizarea licitației restrânse prin licitație electronică, atunci acest lucru trebuie specificat în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

În anunțul de participare se precizează numărul minim de candidați pe care autoritatea contractantă intenționează să îi selecteze sau, după caz, numărul maxim. Numărul minim indicat nu poate fi mai mic de 5. Candidații vor fi selectați prin aplicarea criteriilor de selecție stabilite prin acest anunț.[36]

În cazul în care numărul candidaților selectați este mai mic decât cel indicat în anunțul de participare, deoarece nu au fost depuse suficiente candidaturi și o parte din candidați nu au îndeplinit criterii de selecție, autoritatea contractantă poate anula procedura sau continua procedura prin trecerea în etapa a doua, dacă există cel puțin un candidat care a îndeplinit criteriile de selecție.

În etapa a doua este interzisă invitarea unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de selecție. În această a doua etapă a lictitației restrânse, candidații selectați nu au dreptul de a se asocia în scopul depunerii de oferte comune.

                                                   

III.3. DIALOGUL COMPETITIV

Dialogul competitiv[37] reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluțiilor identificate, candidații selectați să elaboreze oferta finală.[38]

Dialogul competitiv se aplică doar atunci când sunt îndeplinite cumulativ două condiții, și anume contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită și aplicarea procedurii de licitație deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziție publică în cauză.

Contractul de achiziție publică cu o complexitate deosebită este considerat a fi acel contract de achiziție publică pentru care autoritatea contractantă nu este , în mod obiectiv, în măsură să definească specificațiile tehnice capabile să îi satisfacă necesitățile și exigențele și să stabilească montajul financiar și cadrul juridic de implementare a proiectului.

În ceea ce privește complexitatea tehnică, aceasta se referă la situațiile în care fie autoritatea contractantă nu este în măsură să definească mijloacele tehnice ce trebuie să fie utilizate pentru a realiza o soluție prestabilită, fie autoritatea contractantă nu este în măsură să stabilească care dintre soluțiile posibile satisface cel mai bine nevoile sale.

Contractul de achiziție publică cu o complexitate financiară și/sau juridică se referă la situațiile în care autoritatea contractantă nu este în măsură să stabilească montajul financiar necesar pentru implementarea proiectului sau autoritatea contractantă nu este în măsură să stabilească de la început natura juridică a viitorului contract.

Pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, procedura privind dialogul competitiv poate fi utilizată numai de către autoritățile contractante din sectorul clasic, și anume autoritățile definite la art.8, lit. a-c din OUG 34/2006.[39]

Dialogul competitiv se desfășoară în trei etape:[40]

  • Etapa de preselecție a candidaților
  • Etapa de dialog cu candidații admiși în urma preselecției, pentru identificarea soluțiilor apte să răspundă necesităților autorității contractante și în baza cărora candidații vor elabora și depune oferta finală
  • Etapa de evaluare a ofertelor finale depuse

Inițierea dialogului competitiv se face prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.

Etapa de preselecție a candidaților presupune publicarea anunțului de participare și a documentației de atribuire, notificarea UCVAP despre organizarea procedurii, numirea comisiei de evaluare, transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificare referitoare la criteriile de calificare și selecție, primirea și înregistrarea candidaturilor, deschiderea și verificarea candidaturilor, preselecția candidaților și comunicarea rezultatului etapei de preselecție.

Etapa a doua a dialogului competitiv, și anume dialogul, presupune transmiterea invitației de participare la etapa a doua de dialog competitiv și după caz, a documentației de atribuire către candidatul ori candidații preselectați, transmiterea răspunsurilor la solicitările de clarificare a documentației, derularea rundei ori rundelor de dialog și comunicarea rezultatelor evaluării soluțiilor.

În legislația privind achizițiile publice nu sunt impuse termene minime între data transmiterii invitației la dialog și data desfășurării acestuia. Autoritatea contractantă, în funcție de gradul de complexitate al contractului, trebuie să stabilească un termen rezonabil între acestea.

Etapa de dialog presupune desfășurarea la data, ora și locul stabilite în invitația de participare a unor întâlniri cu fiecare candidat preselectat în parte. În cadrul acestor întâlniri, părțile poartă discuții asupra modului în care soluția preliminară răspunde necesităților, obiectivelor și constrângerilor autorității contractante, asupra aspectelor tehnice, finanicare și juridice în vederea identificării soluțiilor și de asemnea, asupra datei, locului și orei de desfășurare a eventualelor faze intermediare ale dialogului.[41]

În ceea ce privește aceste faze intermediare ale dialogului, comisia de evaluare în scopul reducerii soluțiilor, le poate organiza, însă numai dacă a prevăzut această posibilitate în documentația descriptivă și în anunțul de participare, precizând și factorii de evaluare și modul concret de aplicare a acestora și numai dacă numărul de participanți este suficient de mare pentru a nu afecta concurența reală.

Ultima etapă a dialogului competitiv, etapa evaluării ofertelor finale, presupune transmiterea invitației de depunere a ofertelor finale, depunerea ofertelor finale, deschiderea ofertelor, evaluarea acestora, comunicarea rezultatului procedurii, încheierea contractului și acordarea primelor după caz, publicarea anunțului de atribuire sau, după caz, a anunțului erată de anulare a procedurii și definitivarea dosarului achiziției.[42]

Pe parcursul etapei de evaluare comisia are dreptul să solicite clarificări, detalieri și nuanțări ale ofertei. Acestea nu trebuie să conducă la modificări ale caracteristicilor de bază ale ofertei sau ale soluțiilor care au stat la baza lansării invitației de depunere a ofertelor finale.

Evaluarea ofertelor se realizează pe baza criteriilor prevăzute în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

În cazul dialogului competitiv, criteriul pentru atribuirea contractului de achiziție publică poate fi numai oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

 

III.4. CEREREA DE OFERTE

Cererea de oferte[43] reprezintă procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici.

Aceasta se poate utiliza numai dacă valoarea estimată a contractului de achiziție publică este mai mică sau egală cu echivalentul in lei, fără TVA, a:

  • 100.000 Euro pentru contractul de furnizare
  • 100.000 Euro pentru contractul de servicii
  • 750.000 Euro pentru contractul de lucrări

Cererea de oferte se inițiază prin publicarea în SEAP a unei invitații de participare la procedura de atribuire și se desfășoară într-o singură etapă.

Înainte de lansarea cererii de oferte, trebuiesc îndepliniți anumiți pași de către autoritatea contractantă și anume: verificarea existenței referatului de necesitate, estimarea valorii ontractușlui și întocmirea și aprobarea documentației de atribuire – Caietul de sarcini, Fișa de date, Proiectul de contract.

Derularea procedurii de cerere de ofertă se desfășoară urmând anumiți pași de către autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă va publica invitația de participare și documentația de atribuire, va transmite documentația de atribuire către operatorii economici, a răspunsurilor la solicitările de clarificare a documentației, va numi comisia de evaluare a ofertelor, va primi și înregistra ofertele și va declara deschiderea ofertelor.

Autoritatea contractantă va evalua ofertele depuse prin verificarea acestora, va stabili operatorii economici calificați, va stabili propunerile tehnice neconforme și a celor admise, va verifica propunerile financiare, va stabili ofertele admisibile și va atribui oferta câștigătoare. Autoritatea contractantă va comunica rezultatul procedurii, va încheia contractul de achiziție publică și va publica anunțul de atribuire sau, după caz, de anulare a procedurii.

 

III.5. CONCURSUL DE SOLUȚII

Concursul de soluții[44] reprezintă procedura prin care se achiziționează, în special în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordare de premii.

Această procedură poate fi organizată ca o procedură independentă, în care concurenții pot obține premii și prime de participare sau poate fi organizată ca parte a unei alte proceduri ce conduce la atribuirea unui contract de servicii.

Concursul de soluții se inițiază prin publiicarea unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de proiecte. Pentru depunerea ofertelor se acordă o perioadă de cel puțin 52 de zile de la data transmiterii spre publicare a anunțului de participare.

Concursul de soluții se poate desfășura într-o singură etapă, de evaluare a proiectelor, atunci când autoritatea contractantă nu optează pentru selecția preliminară a concurenților sau se poate desfățura în două etape, și anume selecția preliminară a concurenților și etapa de evaluare a proectelor depuse de către concurenții selectați.

În cazul în care procedura se va desfășura în două etape, în anunțul de participare se va anunța numărul minim de concurenți ce vor fi selectați sau, după caz, numărul maxim, iar concurenții se vor selecta prin aplicarea criteriilor de selecție stabilite în anunțul de participare. Invitațiile de participare la a doua etapă se transmit în același timp tuturor concurenților selectați.

Ca și în cazul altor proceduri de atribuire a unui contract de achiziție publică, este interzisă invitarea la etapa a doua a concursului de soluții a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de selecție.

 

III.6. ACHIZIȚIA DIRECTĂ

Procedura achiziției direct reprezintă o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări de valoare mică. Aceasta se aplică în cazul în care se achiziționează produse, servicii sau lucrări a căror valoare, fără TVA, cumulată pe parcursul unui an, nu depășește echivalentul în lei a 15.000 Euro.

Achiziția directă[45] se realizează pe bază de document justificativ – factura fiscală. De asemenea, dacă autoritatea contractantă consideră că este necesar, se poate folosi ca document justificativ și contractul de achiziție publică.

Autoritatea contractantă are obligația de a asigura obținerea și păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea achiziției directe.[46]

Această procedură se poate realiza și prin utilizarea catalogului electronic de produse, servicii sau lucrări, existent în SEAP. La inițierea cumpărării unui produs selectat din catalogul electronic, cantitatea ce se dorește a fi achiziționată de către autoritatea contractantă se va exprima în unitatea de măsură definită de ofertant, prețul de pornire reprezentând prețul unitar de produs.

 

III.7. ACORDUL-CADRU

Acordul-cadru reprezintă înțelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor și condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.

Valoarea estimată a acordului – cadru reprezintă valoarea estimată maximă a tuturor contractelor subsecvente preconizate a fi atribuite într-o perioadă stabilită. Atunci când acordul – cadru urmează să fie încheiat de un număr de autorități contractante asociate, valoarea estimată a acordului reprezintă valoarea însumată a tuturor contractelor subsecvente preconizate a fi atribuite într-o perioadă stabilită de către toate autoritățile membre.[47]

La estimarea valorii acordului – cadru, autoritatea contractantă va lua în considerare ritmicitatea atribuirii contractelor subsecvente, cantitățile minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru și cantitățile minime și maxime care ar putea fi olicitate pe durata întregului acord – cadru.

În anunțul de participare și în documentația de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a preciza informațiile cu privire la cantitățile minime și maxime ale acordului cadru și ale contractelor subsecvente. Autoritatea contractană are dreptul de a impune condiții minime de calificare raportate cel mult la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se anticipează că va fi atribuit pe durata acordului – cadru.

Acordul – cadru[48] a cărui durată este mai mare de un an, nu presupune atribuirea unui contract subsecvent anual, care, la rândul lui să cuprindă cantități estimate minime și maxime de produse, servicii sau lucrări.

Acordul – cadru se încheie, de regulă, prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă. Acesta poate fi încheiat atât cu un singur operator economic, cât și cu mai mulți operatori economici. În ceea ce privește incheierea acestuia cu mai mulți operatori economici, se poate face cu sau fără reluarea competiției.

La reluarea competiției, autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza licitația electronică, cu condiția ca acest lucru să fi fost menționat în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

În ceea ce privește avantajele acordului – cadru, acestea sunt legate de atribuirea rapidă și flexibilă a contractelor subsecvente, reducerea costurilor administrative necesare pentru organizarea unei noi proceduri de achiziție, satisfacerea într-un timp optim a necesităților autorității contractante și crearea unor relații pe termen lung între autoritatea contractantă și operatorii economici.

Această modalitate de atribuire a contractului de achiziție publică nu reprezintă baza legală în ceea ce privește angajarea fondurilor publice. Contractele subsecvente atribuite în baza acordului – cadru constituie temei legal pentru plată.

Acordul – cadru nu poate fi utilizat în scopul de a acoperi toate tipurile de produse, servicii sau lucrări necesare unei autorități contractante, de asemenea, neputând fi utilizat abuziv sau impropriu de către autoritatea contractantă, încât să împiedice sau să distorsioneze concurența.[49]

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul – cadru. De asemenea, nu are dreptul de a încheia acorduri-cadru cu o durată mai mare de 4 ani decît în cazuri excepționale și pe care le poate justifica doar prin obiectul specific al contractelor subsecvente ce urmează să fie atribuite în baza acordului-cadru respectiv.[50]

De asemenea, autoritatea contractantă nu are dreptul de a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul sau operatorii economici semnatari ai acordului-cadru și numai pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord și nici dreptul de a atribui contracte subsecvente pentru o altă autoritate contractantă care nu este parte în acordul-cadru respectiv decât în cazul în care are calitatea de unitate de achiziții centralizate.

 

III.8. LICITAȚIA ELECTRONICĂ

Licitația electronică[51] este procesul repetitiv, în întregime electronic, ce se realizează după o primă evaluare completă a ofertelor prin care ofertanții au posibilitatea de a reduce prețurile prezentate și/sau de a îmbunătăți alte elemente ale ofertei.

Aceasta se aplică utilizând facilități tehnice puse la dispoziție de către SEAP prin completarea formularelor specifice disponbile în sistemul informatic.

Licitația electronică se folosește ca etapă finală a licitației deschise, a licitației restrânse, a cererii de oferte, a negocierii cu publicare prealabilă a anunțului de participare, la reluarea competiției dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru și cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică prin utilizarea unui sistem de achiziție dinamic.

Prin utilizarea licitației electronice, autoritatea contractantă nu are dreptul să împiedice, să restrângă sau să restricționeze concurența sau să modifice obiectul contractului de achiziție publică. Decizia de utilizare a licitației electronice trebuie precizată în anunțul de participare și în documentația de atribuire.

Atribuirea contractelor de achiziție publică având ca obiect prestații intelectuale precum consultanța, proiectarea și altele asemenea, nu pot face obiectul licitației electronice.

Sistemul informatic nu va dezvălui identitatea participanților pe parcursul licitației electronice. Pentru a participa la etapa finală suplimentară de licitație electronică ofertanții trebuie să fie înregistrați în SEAP.[52]

 

CONCLUZII

Achizițiile publice reprezintă un factor determinant în devzoltarea economiei și de asemenea, o componentă importantă a managementului instituţiilor publice. Ele vizează acea latură care răspunde funcţiei de administrare, cu referire la dimensiunile materială şi financiară ale managementului public.

Într-un astfel de concept, activitatea de achiziţii publice trebuie să depăşească limitele stricte ale procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri, servicii sau lucrări, de concesiuni ale serviciilor sau lucrărilor, interferându-se şi intercondiţionându-se cu lucrările de planificare şi în final de urmărire a derulării contractelor atribuite. Acestea presupun planificarea judicioasă a achiziţiilor publice, contribuind benefic la angajarea eficientă a banului public, dar în acelaşi timp şi la realizarea eficienţei economice şi sociale ca urmare a derulării contractului atribuit.

Scopul general al contractelor de achiziţii publice este dedicat satisfacerii interesului public, respectiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de viaţă al comunităţii.  Achizițiile publice reprezintă una dintre activitățile cele mai sensibile ce se desfășoară la nivelul administrației publice, ca și al instituțiilor și întreprinderilor care functioneză în sectorul public, și aceasta din cel puțin trei puncte de vedere: se cheltuiesc “bani publici”, a caror alocare presupune respectarea anumitor cerințe –  transparenta, tratamentul egal, proporţionalitatea;  decizia aparține unor “decidenți aleși” care in mod permanent sunt supuși unei duble presiuni -din partea alegatorilor și din partea profesioniștilor;  aparent principiile de eficiență și eficacitate capătă sensuri aparte dacă avem în vedere faptul că “proprietatea publică” nu stimulează eficiența ci “câștigul”.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, contractile de achiziţii publice joacă un rol important în performanţa economică globală a acesteia. Autorităţile publice europene cheltuiesc în jur de 18 % din PIB pentru achiziţionarea de bunuri, lucrări şi servicii. Generaţia actuală de directive privind achiziţiile publice, şi anume Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE, reprezintă produsul unui îndelungat proces de evoluţie început în 1971 odată cu adoptarea Directivei 71/305/CEE. Prin faptul că garantează proceduri transparente şi nediscriminatorii, aceste directive au ca principal obiectiv ca operatorii economici să beneficieze pe deplin de libertăţile fundamentale atunci când concurează pentru contracte de achiziţii publice.

Atribuirea contractelor de achiziţii publice încheiate în statele membre trebuie să respecte principiile liberei circulaţii a mărfurilor, libertăţii de stabilire şi libertăţii de a presta servicii. Cu toate acestea, în cazul în care contractele de achiziţii publice depăşesc o anumită sumă, este necesară o coordonare la nivelul UE a procedurilor naţionale de atribuire a acestor contracte pentru a garanta concurenţă maximă şi deplina utilizare a beneficiilor care decurg din piaţa internă.

În ceea ce privește definitivarea procesului privind achizițiile publice, principalul interes al investitorilor care doresc să încheie contracte de achiziţie publică rezidă în soluţionarea rapidă a contestaţiilor. Pentru realizarea acestui deziderat, cea mai bună cale rămâne calea administrativ-jurisdicţională. Calea contenciosului administrativ este utilă în condiţiile în care fie din diferite motive nu sunt respectate termenele prevăzute de lege pentru depunerea contestaţiilor la CNSC, fie investitorul nu urmăreşte neapărat câştigarea procedurii, ci obţinerea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a actelor nelegale ale autorităţii emitente.

 

Pentru prima parte a acestei lucrări, click aici.

 

Pentru a doua parte a acestei lucrări, click aici.

 

BIBLIOGRAFIE

  • OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
  • HG 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG 34/2006
  • Codul Civil
  • http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/businesses/public_procurement/index_ro.htm
  • Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010
  • Ghid Fiat Lux pentru ONG si presa, Asociaţia Specialiştilor în Achiziţii Publice din România, ASAPRO
  • Ghid pentru efectuarea achizițiilor publice în vederea achizițiilor publice în vederea atribuiriicontractelor de servicii/furnizare/lucrări de către beneficiarii proiectelor finanțate prin POSDRU – AMPOSDRU
  • Ghid pentru achiziții publice – Ministerul Finațelor Publice, Uniunea Europeană – Program finanțat PHARE

 

[31]  Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, p.156

[32] Ibidem, p.162

[33] Ghid pentru efectuarea achizițiilor publice în vederea achizițiilor publice în vederea atribuirii contractelor de servicii/furnizare/lucrări de către beneficiarii proiectelor finanțate prin POSDRU  – AMPOSDRU

[34] Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, p. 170

[35] Ghid pentru efectuarea achizițiilor publice în vederea atribuirii contractelor  de servicii/furnizare/lucrări de către beneficiarii proectelor finanțate prin POSDRU – AMPOSDRU

[36] Ghid Fiat Lux pentru ONG si presa, Asociaţia Specialiştilor în Achiziţii Publice din România, ASAPRO

[37] Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, p 182

[38] Ghid pentru efectuarea achizițiilor publice în vederea atribuirii contractelor  de servicii/furnizare/lucrări de către beneficiarii proectelor finanțate prin POSDRU – AMPOSDRU

[39] Este autoritate contractantă în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă:

a) oricare organism al statului – autoritate publică sau instituţie publică – care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local;

b) oricare organism, altul decât unul dintre cele prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una dintre următoarele situaţii:

– este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;

– se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante, astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt organism de drept public;

– în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;

c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a), b), d) sau e);

[40] Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, p.183

[41] Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, p. 184

[42] Ghid Fiat Lux pentru ONG si presa, Asociaţia Specialiştilor în Achiziţii Publice din România, ASAPRO

[43] Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, p 229

[44] Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, p 235

[45] Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, p 242

[46] Ghid Fiat Lux pentru ONG si presa, Asociaţia Specialiştilor în Achiziţii Publice din România, ASAPRO

[47] Ghid pentru achiziții publice – Ministerul Finațelor Publice, Uniunea Europeană – Program finanțat PHARE

[48] Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, 243

[49] Ibidem

[50] Ghid pentru achiziții publice – Ministerul Finațelor Publice, Uniunea Europeană – Program finanțat PHARE

[51] Cristina Trăilă, Manual Operațional pentru Atribuirea Contractelor de Achiziție publică, volumul I, București, 2010, p 251

[52] Ghid pentru achiziții publice – Ministerul Finațelor Publice, Uniunea Europeană – Program finanțat PHARE

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!