Dreptul Interna╚Ťional Penal

Un rom├ón, ├«n persoana lui Vespasian V. Pella (1897-1952) este cel care a pus bazele acestei ramuri a dreptului interna╚Ťional, fiind de asemenea principalul promotor al unei jurisdic╚Ťii penale interna╚Ťionale care s─â aib─â un caracter permanent. Acestor lucruri li se adaug─â o activitate diplomatic─â ne├«ncetat─â ca reprezentant al Rom├óniei, fiind delegat ├«n cadrul Societ─â╚Ťii Na╚Ťiunilor ├«n perioada interbelic─â, lucr├ónd cot la cot cu mult mai celebrul Nicolae Titulescu. C├óteva decenii mai t├órziu, eforturile sale au fost materializate prin adoptarea unui ÔÇťCod al Crimelor contra P─âcii ╚Öi Securit─â╚Ťii UmanitatiiÔÇŁ(1996) ╚Öi prin ├«nfiin╚Ťarea unei Cur╚Ťi Penale Interna╚Ťionale Permanente (1998).

Sistemul de norme juridice, at├ót conven╚Ťionale c├ót ╚Öi cutumiare, recunoscute ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale de c─âtre state, care are rolul de a proteja anumite valori sociale fundamentale ale comunit─â╚Ťii globale, prin ├«ncriminarea faptelor ce aduc atingere acestor valori, reprezint─â dreptul interna╚Ťional public. Printre principile de baz─â ale acestei ramuri de drept se num─âra:

  • Principiul legalit─â╚Ťii incrimin─ârii
  • Principiul represiunii universale – posibilatea oric─ârui stat de a lua m─âsuri ├«mpotriv─â f─âptuitorului indiferent de na╚Ťionalitatea acestuia sau de statul lezat, cu respectarea unor prevederi interna╚Ťionale
  • Principiul r─âspunderii penale individuale
  • Principiul imprescriptibilit─âtii crimelor ├«mpotriva umanit─âtii ╚Öi a crimelor de r─âzboi
  • Ordinul superiorului ierarhic nu ├«nl─âtur─â r─âspunderea penal─â┬â- poate fi ├«ns─â considerat un motiv de diminuare a pedepsei

Infrac╚Ťiunile, cele ├«ncriminate de dreptul interna╚Ťional, sunt destul de numeroase la num─âr fiind statuate ├«n diverse pacte ╚Öi tratate interna╚Ťionale. Vom men╚Ťiona c├óteva dintre cele mai importante, consacrate de Codul Crimelor contra P─âcii ╚Öi Securit─â╚Ťii Umanit─â╚Ťii, ce fac parte ╚Öi din jurisdic╚Ťia Cur╚Ťii Penale Interna╚Ťionale.

├Än primul r├ónd, este vorba despre crima de genocid (ÔÇťcrima de barbarieÔÇŁ, a╚Öa cum o denumea Vespasian Pella), const├ónd ├«n ac╚Ťiunea comis─â cu inten╚Ťia de a extermina ├«n ├«ntregime sau par╚Ťial un grup na╚Ťional, etnic, social sau religios.

Crimele ├«mpotriv─â umanit─â╚Ťii presupun comiterea de o manier─â sistematic─â sau pe scar─â larg─â a unuia dintre actele de omor, tortur─â, aducerea ├«n sclavie, deportarea for╚Ťat─â, deten╚Ťia arbitrar─â etc.

┬á┬á Crimele de r─âzboi sunt o alt─â categorie ce curpind o serie de fapte printre care asasinatul, relele tratamente ┬ási deportarea pentru munc─â for╚Ťat─â sau ├«n alt scop a popilatiei civile, asasinarea prizonierilor de r─âzboi etc.

Crima de agresiune ce const─â ├«n folosirea for╚Ťei armate de c─âtre un stat ├«mpotriv─â suveranit─â╚Ťii sau independen╚Ťei politice a unui alt stat.

Exist─â la nivel interna╚Ťional o serie de tribunale penale ad-hoc, sub a c─âror jurisdic╚Ťie cad doar faptele petrecute ├«ntr-o anumit─â zon─â de pe glob. Amintim Tribunalul interna╚Ťional pentru Iugoslavia, Tribunalul Interna╚Ťional pentru Ruanda, Curtea Special─â pentru Sierra Leone, Tribunalul Penal pentru Cambogia. Acestea au de obicei o componen╚Ťa mixt─â fiind formate din judec─âtori locali ╚Öi interna╚Ťionali, care au judecat p├ón─â ├«n prezent numeroase cauze, multe din ele finaliz├óndu-se cu condamn─âri.

Cel mai important organism este ├«ns─â Curtea Penal─â Interna╚Ťional─â Permanent─â al c─ârei statut a fost adoptat ├«n 1998, intr├ónd ├«n vigoare ├«n 2012, ca urmare a ob╚Ťinerii celor 60 de ratific─âri necesare, Rom├ónia ├«nscriindu-se ╚Öi ea pe aceast─â lista. Jurisdic╚Ťia Cur╚Ťii poart─â┬ťÔÇŁasupra celor mai grave crime ce privesc comunitatea interna╚Ťional─â ├«n ansamblul sauÔÇŁ fiind ÔÇŁcomplementara jurisdic╚Ťiilor nationaleÔÇŁ (art 1. din St─âtut). Curtea judec─â crime comise doar dup─â intrarea ├«n vigoare a statutului sau.

Structura este urm─âtoarea: Sec╚Ťia preliminar─â, Sec╚Ťia de prima instan╚Ť─â, Sec╚Ťia de Apeluri, Biroul Procurorului ╚Öi Grefa, judec─âtorii fiind ├«n num─âr de 18, av├ónd un mandat ce dureaz─â 9 ani. Pedepsele pe care le poate pronun╚Ťa Curtea constau ├«n deten╚Ťie de maximum 30 de ani, deten╚Ťie pe via╚Ť─â, amenzi ╚Öi confiscarea bunurilor rezultate direct sau indirect din crim─â respectiv─â. Obliga╚Ťia general─â pentru statele p─âr╚Ťi este de a coopera ╚Öi de a acord─â asistent─â judiciar─â.

Statele care au apelat p├ón─â acum la Curtea Penal─â Interna╚Ťional─â sunt ├«n num─âr de 4, ├«n alte cazuri desf─â╚Öur├óndu-se analize preliminare. Ceea ce a ├«nceput ├«n urm─â cu aproape un secol, a devenit ast─âzi realitate, consolid├ónd ╚Öi mai puternic rela╚Ťiile dintre state, continu├ónd drumul de realizare a p─âcii.

 


 

A.N─âstase, B.Aurescu, Drept Interna╚Ťional Public– edi╚Ťia 7, ed. C.H.Beck, Bucuresti, 2012, p 381-403 passim┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á

Related articles