Educatia finlandeza – 10 secrete ale celui mai performant sistem de educatie din lume

Finlanda este o ╚Ťar─â aflat─â ├«n nordul Europei, av├ónd o popula╚Ťie de┬á5.400.000 locuitori, 85% dintre ace╚Ötia locuind ├«n mediul urban.┬áDin punct de vedere politic, este o republic─â parlamentar─â, cu un guvern central aflat ├«n capitala Helsinki.

Finlanda este una dintre ╚Ť─ârile cu cea mai mare calitate a vie╚Ťii, fiind printre cele mai bogate ╚Ť─âri din lume.

├Än toate etapele sistemului educa╚Ťional, de la gr─âdini╚Ť─â la universitate, Finlanda ocup─â primul loc ├«n topul mondial pe educa╚Ťie ├«n r├óndul statelor dezvoltate.

├Än urma evalu─ârilor interna╚Ťionale (PISA 2014), elevii finlandezi s-au dovedit a fi printre cei mai inteligen╚Ťi.

De ce? Iată câteva posibile răspunsuri:

 

finland1

Sistemul ╚Öcolar este finan╚Ťat 100% de stat

Facult─â╚Ťile private nu sunt interzise, dar sunt obligate s─â nu perceap─â taxe.┬áFinlanda subven╚Ťioneaz─â puternic ├«nv─â╚Ť─âm├óntul pre╚Öcolar, 97% din copii particip├ónd la acesta de la v├órsta de 5 ani ╚Öi fiind bazat pe joc ╚Öi socializare. Finlanda asigur─â elevilor gratuit ╚Öi meniul ├«n cantina ╚Öcolii, materiale didactice, transport ╚Öcolar ╚Öi servicii de asisten╚Ť─â social─â (30% din elevi primesc ajutor suplimentar ├«n primii 9 ani de ╚Öcoal─â).

 

finland2

Profesorii sunt selecta╚Ťi din primii 10% din┬áabsolven╚Ťi

Toate cadrele didactice din Finlanda trebuie s─â aib─â o diplom─â de masterat, aceasta fiind pe deplin subven╚Ťionat─â. ├Än societatea finlandez─â, profesorii sunt foarte respecta╚Ťi, av├ónd acela╚Öi statut ca medicii ╚Öi avoca╚Ťii – profesorul are cel mai prestigios job ├«n Finlanda. Salariul mediu al unui profesor finlandez este de ~29.000$; privind comparativ, profesorii din Singapore ╚Öi┬áSUA sunt pl─âti╚Ťi de aproape dou─â ori mai mult.

Profesorii petrec doar 4 ore pe zi ├«n sala de clas─â, ├«n restul timpului pun├ónd accent pe descoperirea din timp a problemelor copiilor. Copiii ce ├«nt├ómpin─â probleme ├«n ├«n╚Ťelegerea materiilor primesc educa╚Ťie special─â. ╚ścolile au alocat un profesor pentru educa╚Ťie special─â┬áce ajut─â copiii s─â-╚Öi identifice nevoile ╚Öi s─â le asigure ajutorul necesar ├«ntr-o sal─â de clas─â separat─â, fiindu-le elaborat un plan individual de studiu. Lu├ónd aceste m─âsuri, sistemul finlandez vrea s─â garanteze echitatea, calitatea ╚Öi faptul c─â niciun elev┬ánu va r─âm├óne ├«n urm─â.

Evident┬áeste c─â oamenii sunt implica╚Ťi ├«n rezolvarea problemelor, nu ├«n argumente c├ó╚Ötig─âtoare. Conversa╚Ťiile dintre profesori se bazeaz─â pe conceptul de unitate – cum pot fi to╚Ťi ├«mpreun─â pentru a ajuta copiii. To╚Ťi ├«╚Öi asum─â c─â profesorii┬áar trebui s─â fie centrul sistemului de educa╚Ťie ╚Öi lucreaz─â pentru a se asigura c─â profesorii au ceea ce le trebuie pentru a-╚Öi ├«ndeplini scopul suprem – educarea unei na╚Ťiuni.

Profesorii au dreptul de a alege manualele și materialele de studiu potrivite pentru nevoile propriilor elevi, nefiind impuse de stat.

├Än Finlanda, se spune c─â este mai u╚Öor s─â devii medic sau avocat dec├ót profesor, la concursul de admitere fiind o concuren╚Ť─â de 10 pe un loc.

 

finland3

To╚Ťi copiii, inteligen╚Ťi sau nu, ├«nva╚Ť─â ├«n┬áacelea╚Öi clase

Elevii cu dizabilit─â╚Ťi sau cei cu probleme speciale ├«nva╚Ť─â ├«n acelea╚Öi clase cu ceilal╚Ťi, neexist├ónd diferen╚Ťe de niciun fel (etnie, sex, posibilit─â╚Ťi materiale etc.).

├Än total, elevii din USA primesc 100 de milioane de teste standardizate pe an. ├Än schimb, elevii din Finlanda au un singur test standardizat pe care ├«l dau atunci c├ónd ace╚Ötia ├«mplinesc 16 ani. Profesorii sunt ├«ntr-o colaborare creativ─â cu elevii, nu ├«ntr-o evaluare continu─â; orele sunt scurte (45 min) ╚Öi, mai ales, foarte participative, stimul├óndu-se astfel ra╚Ťionamentul critic ├«naintea memoriz─ârii mecanice.┬áClasele de ╚Ötiin╚Ť─â sunt formate din 16 elevi, ace╚Ötia f─âc├ónd foarte des experimente practice.┬áElevii finlandezi au 75 de minute pauz─â pe zi, comparativ cu 27 de minute ├«n America.

├Än perioada adolescen╚Ťei, foarte rar elevii trebuie s─â fac─â teme pentru acas─â.

Cei┬áce locuiesc la o distan╚Ť─â de┬ápeste┬á5 km de ╚Öcoal─â beneficiaz─â de transport gratuit.

Un lucru interesant┬áeste acela c─â elevii nu sunt evalua╚Ťi deloc ├«n primii 6 ani de studiu.

Sistemul finlandez sus╚Ťine foarte mult acei elevi care au dificult─â╚Ťi de ├«nv─â╚Ťare, dar acord─â mai mult─â aten╚Ťie, de asemenea, elevilor care sunt foarte talenta╚Ťi.

 

finland8

Sistem legislativ stabil

├Änc─â din anii ’70, Ministerul Educa╚Ťiei a fost condus numai de tehnocra╚Ťi ╚Öi niciun ministru nu avea voie s─â schimbe ce a f─âcut predecesorul s─âu, ci doar s─â completeze.

Sistemul educa╚Ťional este descentralizat, neexist├ónd nici m─âcar inspectori ╚Öcolari.

 

finland10

╚ścoli profesionale

43% din elevi aplic─â la ╚Öcolile profesionale. La v├órsta de 16 ani, elevii pot decide dac─â doresc s─â participe la ├«nv─â╚Ť─âm├óntul profesional, acesta fiind echivalentul liceului finlandez. Dup─â terminarea ╚Öcolii profesionale, elevii se pot ├«nscrie la universit─â╚Ťi, cu condi╚Ťia ca ace╚Ötia s─â aib─â un rezultat bun la examenul de ├«nmatriculare.

 

finland5

├Änv─â╚Ťare multilanguage

Limba finlandez─â este ├«nv─â╚Ťat─â din prima zi de ╚Öcoal─â. ├Äncep├ónd cu v├órsta de 9 ani, elevii ├«ncep s─â ├«nve╚Ťe suedeza (a doua limb─â oficial─â a Finlandei), iar la 11 ani, ei ├«ncep s─â ├«nve╚Ťe a treia limb─â, de obicei, engleza. Mul╚Ťi elevi ├«nva╚Ť─â chiar ╚Öi a patra limb─â ├«n jurul v├órstei de 13 ani.

 

Valori morale înalte

Statisticile arat─â c─â adul╚Ťii finlandezi prefer─â s─â dea bani pe un program de educa╚Ťie continu─â, ├«n loc s─â-╚Öi cumpere ultimul telefon ap─ârut pe pia╚Ť─â. Acest sistem de valori este format ├«nc─â din familie, consolidat ╚Öi direc╚Ťionat ├«n ╚Öcoal─â ╚Öi pus apoi ├«n slujba ╚Ť─ârii.

 

finland7

Respect pentru copii 

Testele nu ├«i ierarhizeaz─â deloc pe copii, nu exist─â liste publice cu notele primite la evalu─ârile na╚Ťionale, cu admi╚Öi ╚Öi respin╚Öi. Nu exist─â eticheta elevului picat, copilul de nota 2 ╚Öi cel de nota 10, ╚Öi nu exist─â ╚Öcoli slabe sau elitiste. P─ârin╚Ťii ╚Ötiu c─â la orice ╚Öcoal─â ╚Öi-ar da copilul, el va beneficia de aceea╚Öi calitate a educa╚Ťiei.

 

finland4

Masă bine echilibrată și gratuită

Obiectivul este de a men╚Ťine ╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťi s─ân─âtatea elevilor, a bun─âst─ârii ╚Öi┬áde a┬ále da energie pentru activitatea ╚Öcolar─â. Cateringul ╚Öcolar este asigurat ├«n conformitate cu liniile directoare dietetice emise de Consiliul Na╚Ťional de Nutri╚Ťie. Orice meniu trebuie s─â fie gustos, colorat ╚Öi bine echilibrat.

De curiozitate, privi╚Ťi┬ádin ce este compus─â masa de pr├ónz a elevului finlandez:

  • 1/2 din platou este compus din legume;
  • 1/4 din platou are cartofi, orez ╚Öi paste;
  • 1/4 din platou┬ácarne sau pe╚Öte (fasole ╚Öi┬ávarz─â pentru vegetarieni);
  • lapte degresat sau ap─â;
  • p├óine cu margarin─â vegetal─â;
  • fructe.

Elevii pot chiar s─â lucreze ├«n cantina ╚Öcolii ╚Öi s─â ├«nve╚Ťe┬ábeneficiile alegerilor s─ân─âtoase.

 

finland9

R─âbdare

S─â nu uit─âm c─â reformele au ├«nceput ├«nc─â din anii ’70.

De remarcat este că cei responsabili de aplicarea acestor măsuri au o gândire inovativă:

Exist─â ╚Öcoli care predau ├«n modul tradi╚Ťional, ceea ce era ├«n beneficiul societ─â╚Ťii la ├«nceputul anilor 1900, acum avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul XXI.[1]

Asta este ceea ce facem ├«n fiecare zi – preg─âtim copii pentru via╚Ť─â.[2]

Trebuie s─â schimb─âm mentalit─â╚Ťi. Tinerii folosesc computere avansate. ├Än trecut, b─âncile aveau o suit─â de func╚Ťionari care calculau, acum lucrurile s-au schimbat. Astfel, trebuie s─â facem schimb─ârile educa╚Ťionale necesare pentru industria ╚Öi societatea modern─â.[3]

 

finland55

Rezultate

93% dintre finlandezi sunt absolven╚Ťi de liceu

 66% merg la facultate

PISA 2014┬á–┬áelevii finlandezi s-au dovedit a fi printre cei mai inteligen╚Ťi

Succesul sistemului este creat pe ideea „less can be more”. Se pune accent pe un sistem educa╚Ťional relaxat, liber de reglement─âri imperative. Prin intermediul acestei combina╚Ťii, cred ei, copiii sunt convin╚Öi s─â evolueze ╚Öi s─â nu fie l─âsa╚Ťi ├«n urm─â.

Evident, nic─âieri nu putem g─âsi perfec╚Ťiunea, ├«ns─â o putem crea pentru noi ├«n╚Öine. Jim Rohn, un puternic influencer american, spunea c─â „Educa╚Ťia formal─â i╚Ťi va asigura existen╚Ťa. Autoeduca╚Ťia ├«╚Ťi va asigura o avere.”; nimic nu ne opre╚Öte s─â ne concepem un „sistem de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt individual”.

Sper ca aceste idei┬ás─â ne ajute┬ás─â evit─âm riscul despre care vorbea Stephen Hawking – „Cel mai mare du╚Öman al educa╚Ťiei nu este ignoran╚Ťa, ci iluzia c─â e╚Öti educat”.

Ce idee de mai sus ╚Ťi┬ás-a p─ârut cea mai remarcabil─â?

________________________________________________________

Bibliografie:

School meals in Finland – Finnish National Board of Education
26 Amazing Facts About Finland’s Unorthodox Education System
FinlandÔÇÖs Education System
Average Teacher Salary Around The World
Cum func╚Ťioneaz─â cel mai performant sistem de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt din lume
Secretul succesului în educaţia finlandeză
 
Citate:
[1] Liisa Pohjolainen, responsabilul pentru educatie in Helsinki in The Independent
[2] Kari Louhivuori, un profesor finlandez
[3] Pasi Silander, managerul de dezvoltare al orasului Helsinki
 
Lucian Ungureanu

Lucian este co-fondator al proiectului "ABC Juridic" si student al Facultatii de Drept - Universitatea din Bucuresti.

Related articles