Impactul noului pachet normativ din domeniul penal asupra sistemului de executare a pedepselor in Romania

Conf. univ. dr. Silviu Gabriel Barbu

chestor Catalin Bejan – director general ANP

Impactul noului pachet normativ din domeniul penal asupra sistemului de executare a pedepselor in Romania ÔÇô repere generale

Prezentat─â ├«n cadrul conferin╚Ťei┬áGlobalization, Intercultural Dialogue and National Identity┬áorganizat─â de┬áUniversitatea „Petru Maior”
 

Adoptarea noii legisla╚Ťii penale, ├«n ultimii doi ani, a determinat o modernizare evident─â, o actualizare ├«n special a legisla╚Ťiei na╚Ťionale ├«n materie, provoc├ónd ├«n egal─â m─âsur─â numeroase efecte subsecvente ├«n societatea rom├óneasc─â. Din perspectiv─â social-politic─â, un pachet normativ de o mare anvergur─â precum cel men╚Ťionat mai sus (dou─â coduri ╚Öi dou─â alte legi organice) determin─â preocuparea guvernan╚Ťilor pentru construirea infrastructurii necesare procesului de implementare a noului cadru normativ. Statul rom├ón este pus ├«n fa╚Ťa unei realit─â╚Ťi aspre, generate de num─ârul mare de hot─âr├óri ale Cur╚Ťii europene a Drepturilor Omului ├«ndreptate ├«mpotriva Rom├óniei pentru condi╚Ťiile precare din locurile de deten╚Ťie, condi╚Ťii care nu par s─â asigure un standard minimal impus de regulile europene ╚Öi interna╚Ťionale ├«n materie. Studiul de fa╚Ť─â face o trecere sumar─â ├«n revist─â a sistemului penitenciar rom├ónesc prin prisma mai multor criterii (o analiz─â exhaustiv─â ar cere redactarea unei ample monografii).

Atunci c├ónd abord─âm problematica execut─ârii pedepselor dispuse ├«n temeiul legisla╚Ťiei penale, trebuie s─â plec─âm ├«ntotdeauna de la scopul pentru care legiuitorul a instituit pedeapsa respectiv prevenirea s─âv├ór╚Öirii de noi infrac╚Ťiuni ╚Öi reintegrarea ├«n societate a celor care au gre╚Öit. Justi╚Ťia ├«╚Öi manifest─â ├«n acest fel rolul s─âu de vindec─âtor social prin aceea c─â acord─â ╚Öanse egale celor afla╚Ťi ├«n deten╚Ťie pentru a redeveni membri ai comunit─â╚Ťii.

Este un lucru de acum binecunoscut c─â legile sunt instrumente create pentru a reglementa prezentul, ├«ns─â fiecare act normativ trebuie g├óndit pentru viitor. Este o necesitate obiectiv─â, cu at├ót mai necesar─â dac─â ne g├óndim la influen╚Ťa pe care astfel de legi o au asupra destinelor oamenilor ├«ncarcera╚Ťi.

Este motivul pentru care la elaborarea legisla╚Ťiei execu╚Ťional penale au fost avute ├«n vedere reglement─ârile interna╚Ťionale cu privire la drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile fundamentale, practica ╚Öi jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii Europene a Drepturilor Omului, dar ╚Öi particularit─â╚Ťile contextului na╚Ťional.

Statul trebuie s─â ├«╚Öi asume aceast─â problem─â social─â, a de╚Ťinu╚Ťilor ╚Öi a minorilor interna╚Ťi, prin elaborarea unor politici publice sustenabile ╚Öi prin implementarea unor strategii realiste ╚Öi orientate spre rezultate m─âsurabile.

Cadrul normativ actual creeaz─â premisele unei abord─âri a execut─ârii pedepselor neprivative ╚Öi privative de libertate bazate pe decen╚Ť─â ╚Öi pe respectarea demnit─â╚Ťii umane, ├«ns─â f─âr─â o investi╚Ťie major─â ├«n infrastructura penitenciar─â principiile generoase reflectate ├«n textele actelor normative la care facem trimitere ├«n cuprinsul acestei lucr─âri vor r─âm├óne inaplicabile.

Pentru Administra╚Ťia Na╚Ťional─âa Penitenciarelor, acordarea efectiv─â a drepturilor prev─âzute de lege persoanelor aflate ├«n executarea unor sanc╚Ťiuni privative de libertate reprezint─â o provocare ╚Öi o responsablitate. Supraaglomerarea generat─â de subdimensionarea spa╚Ťiilor de cazare, infrastructura ├«nvechit─â ╚Öi presiunea exercitat─â de resursele insuficiente (financiare, materiale ╚Öi umane) fac din ce ├«n ce mai dificil─â implementarea dispozi╚Ťiilor noului pachet legislativ din perspectiva asigur─ârii unor condi╚Ťii de deten╚Ťie ├«n acord cu standardele europene.

Sintagma ÔÇ×condi╚Ťii de deten╚ŤieÔÇŁ presupune integrarea ├«n cadrul aceluia╚Öi concept a tuturor factorilor care concur─â la realizarea acelui climat propice dezvolt─ârii unui mediu educa╚Ťional ╚Öi suportiv pentru cei afla╚Ťi ├«n executarea unor sanc╚Ťiuni privative de libertate. ├Än ultim─â instan╚Ť─â, deten╚Ťia trebuie s─â constituie un proiect educa╚Ťional. Din aceast─â perspectiv─â, prin condi╚Ťii de deten╚Ťie ├«n╚Ťelegem asigurarea unor condi╚Ťii minime de cazare, a unui regim alimentar s─ân─âtos, a igienei personale, accesul la servicii medicale de calitate, o ofert─â educa╚Ťional─â, de asistare psihologic─â ╚Öi social─â adaptate nevoilor fiec─ârui individ, men╚Ťinerea unei leg─âturi continue cu familia ╚Öi cu comunitatea, p├órghii eficiente de reinser╚Ťie pe pia╚Ťa muncii.

Lucrarea face o trecere ├«n revist─â a c├ótorva dintre cele mai importante drepturi ale persoanelor condamnate, o prezentare a m─âsurilor concrete adoptate de c─âtre administa╚Ťia penitenciar─â pentru aplicarea acestor prevederi legale, concomitent cu expunerea solu╚Ťiilor indentificate pentru solu╚Ťionarea problemelor supraaglomer─ârii, cele ale extinderii ╚Öi moderniz─ârii infrastructurii penitenciare. De asemenea, sunt prezentate c├óteva dintre condamn─ârile Rom├óniei de c─âtre Curtea European─â a Drepturilor Omului ca o consecin╚Ť─â a ├«nc─âlc─ârii art.3 din Conven╚Ťia European─â a Drepturilor Omului1.

Una dintre legile de importanţă deosebită în materia execuţional penală, care a venit să completeze pachetul legislativ penal este Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal2, completată prin O.U.G. nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative3, care a abrogat Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal4, cu modificările și completările ulterioare.

├Än capitolul V, intitulat ÔÇŁDrepturile persoanelor condamnateÔÇŁ sunt reglementate principalele drepturi de care beneficiaz─â persoanele aflate ├«n deten╚Ťie, multe dintre aceste drepturi fiind preluate din vechea reglementare. Astfel, reg─âsim libertatea con┼čtiin┼úei, a opiniilor ┼či libertatea credin┼úelor religioase (art. 58), dreptul la informa╚Ťie (art. 59), dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal (art. 60), asigurarea exercit─ârii dreptului la asisten╚Ť─â juridic─â (art. 62), dreptul la peti╚Ťionare ╚Öi dreptul la coresponden╚Ť─â (art. 63), dreptul la convorbiri telefonice (art. 65), dreptul la plimbare zilnic─â (art. 67), dreptul de a primi vizite ╚Öi dreptul de a fi informat cu privire la situa╚Ťii familiale deosebite (art. 68), dreptul de a primi, cump─âra ╚Öi de╚Ťine bunuri (art. 70), dreptul la asisten╚Ť─â medical─â, tratament ╚Öi ├«ngrijiri (art. 71), dreptul la asisten╚Ť─â diplomatic─â (art. 74), dreptul la ├«ncheierea unei c─âs─âtorii (art. 75), dreptul de a vota (art. 76), dreptul la odihn─â ╚Öi repaus s─âpt─âm├ónal (art. 77), dreptul la munc─â (art. 78), dreptul la ├«nv─â╚Ť─âm├ónt (art. 79). Unele drepturi au o sfer─â de reglementare mai larg─â dec├ót ├«n Legea nr. 275/2006, cum sunt dreptul la vizit─â intim─â (care este prev─âzut ca un drept distinct fa╚Ť─â de dreptul la vizit─â) ╚Öi dreptul de a fi informat cu privire la situa╚Ťii familiale deosebite (reglementat ├«n contextul dreptului la vizit─â), ├«n timp ce alte drepturi sunt reglementate pentru prima oar─â, ├«n acord cu evolu╚Ťia socio-juridic─â a societ─â╚Ťii, a╚Öa cum este dreptul la convorbiri on-line (art. 66).

├Än exercitarea drepturilor prev─âzute de art. 58 ╚Öi art.59 din Legea 254/2013, condamna╚Ťii pot asculta zilnic emisiunile radio, au acces la publica╚Ťii ╚Öi reviste, literatur─â beletristic─â ╚Öi de specialitate. Dreptul la informare este asigurat ╚Öi prin televizoarele care exist─â ├«n fiecare camer─â; unui program zilnic, pot fi vizionate ╚Ötiri, filme, emisiuni sportive ╚Öi de divertisment.

Acordarea asisten╚Ťei religioase contribuie la dezvoltarea individual─â a persoanelor aflate ├«n executarea unor sanc╚Ťiuni privative de libertate ╚Öi la reintegrarea social─â a acestora. Libertatea credin╚Ťelor religioase presupune ├«nl─âturarea oric─ârei ├«ngr─âdiri ╚Öi lipsa oric─ârei discrimin─âri ├«n ceea ce prive╚Öte opiniile ╚Öi convingerile religioase. Facilitarea asigur─ârii asisten╚Ťei religioase ├«n unit─â╚Ťile din administra╚Ťia penitenciar─â (garantat─â de art.29 din Constitu╚Ťia Rom├óniei) se realizeaz─â prin protocoalele de colaborare semnate cu majoritatea cultelor religioase recunoscute de lege. Unul dintre cele mai importante este protocolul de asigurare a asisten╚Ťei religioase ortodoxe ├«ncheiat ├«ntre Administra╚Ťia Na╚Ťional─â ╚Öi Patriarhia Bisericii Ortodoxe Rom├óne ├«n anul 2013, ├«ntruc├ót peste 80% dintre condamna╚Ťi sunt de aceast─â credin╚Ť─â.

Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal prev─âzut ├«n art. 60 din Legea 254/2013 rezid─â din nevoia de cunoa╚Ötere a evolu╚Ťiei situa╚Ťiei condamna╚Ťilor, at├ót de c─âtre ace╚Ötia, c├ót ╚Öi de c─âtre familiile acestora, situa╚Ťie de fapt ╚Öi de drept care poate influen╚Ťa via╚Ťa acestora.

Situa╚Ťia juridic─â vizeaz─â introducerea ├«n dosar a mandatelor de executare a pedepselor, ├«n cazul ├«n care sunt mai multe astfel de acte, realizarea contopirilor de mandate, stabilirea st─ârii de recidiv─â, aplicarea unei gra╚Ťieri/amnisitii, existen╚Ťa unui proces la o alt─â instan╚Ť─â na╚Ťional─â ori a unui proces la instan╚Ťele din str─âin─âtate, ├«ntreruperea execut─ârii pedepsei pe un timp limitat, suspendarea execut─ârii pedepsei, liberarea (la termen, condi╚Ťionat─â, amanarea liber─ârii), transferarea, sanc╚Ťionarea disciplinar─â ori recompensarea, acordarea de responsabilit─â╚Ťi, documentarea cu privire la zilele considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, cuantumul sumelor consemnate pe numele condamnatului, verificare situa╚Ťiei medicale, ob╚Ťinerea unor certificate de calificare, a unor diplome de studii sau de absolvire a cursurilor diferitelor ╚Öcoli.5

Unul dintre cele mai importante drepturi ╚Öi care este cel mai greu de respectat ├«l reprezint─â dreptul la hran─â, ╚Ťinut─â, cazarmament ╚Öi condi╚Ťii minime de cazare (art. 80), ╚Ťara noastr─â fiind condamnat─â ├«n repetate r├ónduri de Curtea European─â pentru Drepturile Omului de la Strasbourg (CEDO), pentru ├«nc─âlcarea acestui drept, ├«n special ├«n ceea ce prive╚Öte standardul referitor la spa╚Ťiul individual de 4 m2. La nivelul Administra┼úiei Na┼úionale a Penitenciarelor s-a elaborat un Plan de m─âsuri privind implementarea recomand─ârilor formulate de CEDO ├«n temeiul aspectelor re┼úinute ├«n grupul de cauze Bragadireanu6, pe dou─â paliere: m─âsuri de diminuare a efectelor supraaglomer─ârii prin mecanisme de monitorizare a efectivului de de┼úinu┼úi custodia┼úi ╚Öi m─âsuri care privesc persoanele cu dizabilit─â┼úi.

Peten╚Ťii se pl├óng la CEDO de tratamentul inuman ╚Öi degradant la care sunt supu╚Öi ├«n timpul deten╚Ťiei. Hotar├órea Butiuc contra Rom├óniei7 are ├«n vedere tocmai ├«nc─âlcarea prevederilor art. 3 din Conven╚Ťie. Mircea Dan Butiuc s-a pl├óns ├«n special c─â a trebuit s─â ├«mpart─â o celul─â de 35 metri p─âtra╚Ťi ├«n cadrul Penitenciarului Poarta Alb─â cu al╚Ťi 14 de╚Ťinu╚Ťi, f─âr─â o ventila╚Ťie corespunz─âtoare. ├Än plus, acesta a reclamat lipsa de igien─â ╚Öi a ├«nc─âlzirii pe timpul iernii, precum ╚Öi faptul c─â celula ├«n care tr─âia era infestat─â cu p─âduchi ╚Öi g├óndaci. Nu ├«n ultimul r├ónd, s-a pl├óns de faptul c─â, ├«n mod repetat, a fost silit s─â se dezbrace pentru a fi perchezi╚Ťionat, precum ╚Öi faptul c─â a fost supus la intimid─âri de c─âtre personalul de paz─â ╚Öi supraveghere.

O alt─â hot─âr├óre care vizeaz─â ╚Öi ├«nc─âlc─ârile art.3 din Conven╚Ťie este cea din Cauza Pavalache contra Rom├óniei.8

├Än esen╚Ťa, prin Hot─âr├órea din 18 octombrie 2011 Curtea a constatat ╚Öi ├«nc─âlcarea art. 3 din Conven╚Ťie. ├Än octombrie 2002, reclamantul Pavalache Fanel a fost arestat preventiv pentru fapte de corup╚Ťie ╚Öi apoi a fost condamnat la pedeapsa de ╚Öase ani de ├«nchisoare. Reclamantul s-a pl├óns c─â fost obligat s─â stea ├«n celule cu al╚Ťi detinu╚Ťi fum─âtori. Acesta a mai sustinut c─â, condi╚Ťiile de deten╚Ťie i-au provocat la 21 decembrie 2002 un infarct ╚Öi boli cardiovasculare ╚Öi pulmonare pentru care nu a fost ├«ngrijit ├«n mod corespunz─âtor.

Curtea European─â a Drepturilor Omului, ├«n hot─âr├órea pronun╚Ťat─â, a analizat princiipile consacrate ├«n jurispruden╚Ťa anterioar─â ╚Öi a reamintit statului c─â este obligat , ├«n ciuda problemelor logistice ╚Öi financiare, s─â ├«╚Öi organizeze sistemul penitenciar astfel ├«nc├ót s─â asigure de╚Ťinutilor respectarea demnit─â╚Ťii umane a acestora, inclusiv s─â ia m─âsurile pentru a proteja un de╚Ťinut ├«mpotriva efectelor nocive ale tabagismului pasiv ├«n cazul ├«n care, ╚Ťin├ónd seama de examenele medicale ╚Öi de recomand─ârile medicilor curan╚Ťi, starea sa de s─ân─âtate impune acest lucru. Pe de alt─â parte, sub aspectul condi╚Ťiilor materiale de deten╚Ťie Curtea a considerat c─â statul, prin intermediul organelor sale specializate, nu a depus toate eforturile necesare pentru a-i asigura reclamantului condi╚Ťii de deten╚Ťie compatibile cu respectarea demnit─â╚Ťii umane av├ónd ├«n vedere ├«n acest sens suprapopularea celulei ╚Öi neaplicarea unitar─â a Legii 349/2002 ├«mpotriva efectelor tutunului, concluzion├ónd c─â a intervenit o ├«nc─âlcare a articolului 3 din Conven╚Ťie.

Pentru evitarea supraaglomer─ârii, au fost adoptate la nivel european mai multe recomand─âri9. Documentele recomand─â statelor membre s─â ia masuri corpesunzatoare, ├«n ceea ce prive╚Öte fenomenul supraaglomer─ârii ├«n penitenciare. Printre aceste m─âsuri se num─âr─â revizuirea legisla╚Ťiei prin introducerea mai multor pedepse neprivative de libertate, deschiderea penitenciarelor spre lumea exterioar─â printr-o mai mare pondere a pedepselor privative de libertate executate ├«n regimurile semideschis ╚Öi deschis, combaterea supraaglomerarii ╚Öi reducerea popula╚Ťiei carcerale, distribuirea c├ót mai larg─â a recomand─ârii ╚Öi a raportului asupra supraaglomer─ârii ╚Öi cre╚Öterii populatiei carcerale (elaborate de Comitetul European pentru Probleme legate de Infrac╚Ťiuni10).

O situa╚Ťie special─â o reprezint─â ├«n r├óndul persoanelor custodiate de Administra╚Ťia Na╚Ťional─â a Penitenciarelor, de╚Ťinu╚Ťii cu dizabilit─â╚Ťi.

Legea nr. 254/2013 asigur─â cadrul legal care reglementeaz─â modul ┼či locul ├«n care execut─â pedeapsa astfel de persoane, statu├ónd ├«n art. 47 alin. 3 c─â Administra┼úia Na┼úional─â a Penitenciarelor dispune m─âsuri specifice pentru protec┼úia s─ân─ât─â┼úii fizice ┼či psihice a persoanelor cu dizabilit─â┼úi. Prin decizie a directorului general al Administra┼úiei Na┼úionale a Penitenciarelor se stabilesc penitenciarele sau spitalele-penitenciar ├«n care vor func┼úiona sec┼úii speciale de psihiatrie destinate de┼úinu┼úilor cu tulbur─âri psihice grave, inclusiv cele provocate de alcool sau de alte substan┼úe psihoactive (art. 73 alin. 6, 7, 8). ├Än sec┼úiile speciale de psihiatrie se asigur─â, de c─âtre personal specializat, tratamentul necesar ┼či desf─â┼čurarea programelor de interven┼úie specific─â de┼úinu┼úilor cu tulbur─âri psihice grave, pentru modificarea pozitiv─â a personalit─â┼úii ┼či a comportamentului acestora.

Totodat─â, potrivit art. 94 din lege, Administra┼úia Na┼úional─â a Penitenciarelor ┼či administra┼úia penitenciarului dispun m─âsuri specifice pentru protec┼úia s─ân─ât─â┼úii fizice ┼či psihice a persoanelor condamnate care prezint─â dizabilit─â┼úi. Persoanelor condamnate care prezint─â dizabilit─â┼úi li se asigur─â condi┼úii pentru participarea la activit─â┼úi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologic─â ┼či asisten┼ú─â social─â, moral-religioase adecvate nevoilor ┼či personalit─â┼úii lor, ├«n func┼úie de op┼úiunile ┼či aptitudinile lor. Activit─â┼úile de formare profesional─â a persoanelor condamnate care prezint─â dizabilit─â┼úi pot fi organizate de administra┼úia penitenciarului ├«n colaborare cu personalul specializat din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protec┼úiei Sociale ┼či Persoanelor V├órstnice.

Direc┼úia medical─â din cadrul Administra┼úiei Na┼úionale a Penitenciarelor este cea c─âreia ├«i revine sarcina monitoriz─ârii persoanelor cu dizabilit─â┼úi custodiate de sistemul penitenciar, activitate ce presupune urm─ârirea situa╚Ťiei medicale ┼či a celorlalte condi╚Ťii de deten╚Ťie, pentru a preveni evolu┼úii negative. ├Än caz de deteriorare brusc─â a s─ân─ât─â╚Ťii mintale a reclaman╚Ťilor (criza), medicul penitenciarului poate face apel imediat la un medic psihiatru din re┼úeaua public─â a Ministerului S─ân─ât─â╚Ťii.

├Än ceea ce prive╚Öte condi╚Ťiile de deten╚Ťie specifice acestui tip de persoane, la nivelul Administra╚Ťiei Na╚Ťionale a Penitenciarelor s-a dispus ca ├«n fiecare unitate s─â fie amenajat─â o camer─â destinat─â caz─ârii persoanelor cu dizabilit─â┼úi.

Administra╚Ťia Na╚Ťional─â a Penitenciarelor a f─âcut eforturi deosebite pentru solu╚Ťionarea problemei supraaglomer─ârii existente ├«n locurile de de╚Ťinere, iar m─âsurile pe termen scurt luate ├«n perioada 2012 – 2014 s-au axat ├«n primul r├ónd pe extinderea capacit─â┼úii de cazare.

Condi╚Ťiile de cazare sunt stabilite prin ordin al ministrului justi╚Ťiei.11 Se statueaz─â c─â spatiile destinate caz─ârii persoanelor trebuie s─â respecte demnitatea umana ╚Öi s─â ├«ntruneasc─â standardele minime sanitare ╚Öi de igien─â, ╚Ťin├óndu-se cont de condi╚Ťiile climatice ╚Öi, ├«n special, de suprafa╚Ťa de locuit, volumul de aer, iluminare, sursele de ├«nc─âlzire ╚Öi de ventila╚Ťie.

├Än cazul camerelor de cazare din penitenciare este necesar s─â se asigure cel pu╚Ťin 4 metri p─âtra╚Ťi pentru fiecare persoan─â privat─â de libertate ├«ncadrat─â ├«n regimul ├«nchis sau de maxim─â siguran╚Ť─â ╚Öi de cel pu╚Ťin 6 metri cubi pentru fiecare persoan─â privat─â de libertate ├«ncadrat─â ├«n regimul semideschis sau deschis.12

Noul Cod Penal al Rom├óniei intrat ├«n vigoare la 1 februarie 2014 aduce reglement─âri noi ├«n privin╚Ťa pedepselor neprivative de libertate, adic─â prestarea muncii neremunerate ├«n folosul comunit─â╚Ťii ╚Öi zilele ÔÇô amend─â. ├Än ceea ce prive╚Öte modalit─â╚Ťile de executare a pedepselor privative de libertate, institu╚Ťii juridice precum liberarea condi╚Ťionat─â ╚Öi supendarea execut─ârii pedepsei sub supraveghere contribuie la ├«ndeplinirea recomand─ârilor din acest document, dar ╚Öi la efectele secundare cum ar fi supraaglomerarea penitenciarelor. Noua legisla╚Ťie penal─â este de natur─â s─â aduc─â un suflu nou ├«n contextul ├«ncerc─ârii respect─ârii ├«n totalitate a drepturilor condamna╚Ťilor.

├Än ceea ce prive╚Öte m─âsurile de diminuare a efectelor supraaglomer─ârii, ├«n cursul anului 2012, la nivelul sistemului penitenciar, ├«n baza Deciziei directorului general al Administra┼úiei Na┼úionale a Penitenciarelor nr. 540/2012, a fost constituit─â comisia pentru dezvoltarea ┼či implementarea m─âsurilor destinate extinderii capacit─â┼úii de cazare a sistemului penitenciar, care a identificat spa┼úii care prin lucr─âri de repara┼úii curente puteau fi transformate ├«n spa┼úii de cazare.

Astfel, prin lucr─âri de investi┼úii sau de repara┼úii capitale ┼či repara┼úii curente au fost date ├«n folosin┼ú─â, locuri noi de cazare: ├«n anul 2012 un num─âr total de 1.201 noi locuri de cazare (Penitenciarul Ia┼či ÔÇô 200 locuri, Penitenciarul de Minori ┼či Tineri Tichile┼čti ÔÇô 312 locuri, Penitenciarul Vaslui ÔÇô 259 locuri, Penitenciarul G─âe┼čti ÔÇô 370 locuri, Penitenciarul de Minori ┼či Tineri Craiova ÔÇô 60 locuri), iar ├«n anul 2013, 1421 locuri de cazare ob┼úinute prin lucr─âri de repara┼úii curente (210 de locuri la Penitenciarul G─âe┼čti, 60 de locuri la Penitenciarul Boto┼čani, 28 de locuri la Penitenciarul Bistri┼úa, 60 de locuri la Penitenciarul Craiova, 46 locuri la Penitenciarul T├órg┼čor, 90 de locuri la Penitenciarul Poarta Alb─â, 25 de locuri la Penitenciarul Miercurea Ciuc, 247 de locuri la Penitenciarul Pelendava, 53 de locuri la Penitenciarul Slobozia, 100 de locuri la Penitenciarul Timi┼čoara, 60 de locuri PMT Craiova, 96 de locuri la Penitenciarul Tulcea) ╚Öi 346 de locuri la Penitenciarul Vaslui.

├Än anul 2014 au demarat lucr─ârile de transformare a unui pavilion ┼čcoal─â ├«n pavilion deten┼úie la Penitenciarul G─âe┼čti ╚Öi modernizarea unui pavilion deten┼úie la Penitenciarul M─ârgineni, s-au continuat lucr─ârile la Penitenciarul Codlea, continuarea lucr─ârilor la cur┼úilor plimbare de la Penitenciarul Ia┼či, Penitenciarul Br─âila ╚Öi Sec┼úia Valu lui Traian a Penitenciarului Poarta Alb─â, s-au realizat proiecte tehnice pentru transformarea a 2 pavilioane administrative auxiliare ├«n spa┼úii de deten┼úie la Penitenciarul Giurgiu (200 de locuri de cazare) ╚Öi transformarea unui atelier de produc┼úie ├«n spa┼úii de cazare la Penitenciarul Satu Mare (60 de locuri noi de cazare). Anul acesta prin proiecte finan╚Ťate din fonduri norvegiene nerambursabile va fi modernizat─â sec┼úia de tineri din cadrul Penitenciarului Bac─âu ╚Öi va fi inaugurat un centru terapeutic pentru femei ├«n cadrul Penitenciarului Gherla (tot din 2015)

Tot ├«n anul 2015 sunt ├«n curs de amenajare noi locuri de deten┼úie prin lucr─âri de investi┼úii, la Penitenciarul Satu Mare ÔÇô 60 locuri, la Penitenciarul Giurgiu ÔÇô 200 locuri, la Penitenciarul Craiova ÔÇô 24 locuri, la Penitenciarul Deva ÔÇô 200 locuri, fiind de asemenea ├«n plan modernizarea spa┼úiilor de deten┼úie existente, prin lucr─âri de repara╚Ťii capitale, la penitenciarele Codlea, M─ârgineni, G─âe┼čti.

Toate acestea măsuri se reflectă în reducerea deficitului de locuri de cazare din ultimii 3 ani de zile, respectiv de la 14.000 la 11.000 de locuri.

Pe aceea╚Öi linie, aceea a diminu─ârii efectelor supraaglomer─ârii se ├«nscrie ┼či H.G. nr. 196/2015 destinat─â finan┼ú─ârii studiilor de prefezabilitate pentru 2 noi penitenciare, pentru care este prev─âzut─â suma de 1.000 mii lei. Dup─â realizarea studiilor de prefazabilitate, va fi ini┼úiat un proiect de hot─âr├óre de guvern prin care se vor aproba indicatorii tehnico-economici, trec├óndu-se la construirea efectiv─â a celor 2 penitenciare.

De asemenea, o alt─â atribu┼úie stabilit─â ├«n sarcina comisiei pentru dezvoltarea ┼či implementarea m─âsurilor destinate extinderii capacit─â┼úii de cazare a sistemului penitenciar a fost verificarea posibilit─â╚Ťii prelu─ârii de imobile de la Ministerul Ap─âr─ârii Na╚Ťionale sau alte institu┼úii publice, ├«n vederea transform─ârii acestora ├«n locuri de de┼úinere. S-a constatat ├«ns─â c─â aceast─â abordare nu reprezint─â o solu┼úie viabil─â f─âr─â finan┼úarea lucr─ârilor de amenajare a acestora ├«n spa┼úii de cazare pentru de┼úinu┼úi.

A fost analizat─â ┼či posibilitatea ├«ncheierii de parteneriate public-privat pentru construirea de noi penitenciare. Administra┼úia Na┼úional─â a Penitenciarelor a beneficiat de mai multe oferte de colaborare, propuneri care au fost dezb─âtute cu poten┼úiali investitori din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Spania ┼či Olanda, dar Legea nr. 178/2010 privind parteneriatul public-privat nu reglementeaz─â dezvoltarea de proiecte de infrastructur─â penitenciar─â.

Modernizarea sistemului penitenciar reprezint─â o preocupare constant─â a institu╚Ťiilor abilitate, a Administra╚Ťiei Na╚Ťionale a Penitenciarelor, dar ╚Öi a Guvernului Rom├óniei. Astfel, prin H.G. nr. 1155/2014 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015 ÔÇô 2020, s-a prev─âzut ├«mbun─ât─â┼úirea condi┼úiilor de deten┼úie ┼či cre┼čterea ┼čanselor de reintegrare social─â a persoanelor private de libertate, av├ónd ca rezultat condi┼úii de deten┼úie conforme cu standardele interna┼úionale; persoane condamnate preg─âtite pentru reintegrarea socioprofesional─â/pentru preluarea acestora ├«ntr-un circuit de asisten┼ú─â postdeten┼úie, realiz├óndu-se prin:

a) consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor internaţionale în materie;

b) dezvoltarea programelor educa┼úionale, de asisten┼ú─â psihologic─â ┼či asisten┼ú─â social─â din

perioada deten┼úiei ┼či informarea opiniei publice;

c) dezvoltarea capacit─â┼úii institu┼úionale ┼či interinstitu┼úionale ├«n domeniul reintegr─ârii

sociale a persoanelor private de libertate;

d) dezvoltarea capacit─â┼úii institu┼úionale ┼či interinstitu┼úionale prin introducerea unor

instrumente informatice integrate, de raportare, analiz─â, m─âsurare, planificare,

previzionare ┼či managementul performan┼úei;

e) asigurarea resurselor umane necesare desf─â┼čur─ârii activit─â┼úilor specifice ┼či formarea

profesională a acestora la nivelul standardelor în materie.

├Än Planul de ac┼úiune al strategiei men┼úionate s-a propus modernizarea ┼či dezvoltarea infra-structurii sistemului penitenciar prin repara┼úii curente, capitale ┼či de investi┼úii, ┼úinta de atins p├ón─â ├«n anul 2020 fiind de 3.000 de locuri de cazare amenajate ┼či modernizate ┼či demararea construirii a 4 penitenciare.

Pentru atingerea dezideratului de a oferi locuri de cazare conforme standardelor interna╚Ťionale, astfel cum sunt acestea recunoscute de CEDO, se impune ca ╚Öi pe viitor s─â fie continuate demersurile pentru darea ├«n folosin┼ú─â a noi locuri de cazare; evaluarea s─âpt─âm├ónal─â privind evolu┼úia num─ârului de persoane private de libertate raportat la capacitatea legal─â, astfel ├«nc├ót prin transferarea de┼úinu┼úilor s─â se ob┼úin─â o echilibrare a efectivelor de de┼úinu┼úi (74.471 de┼úinu┼úi transfera┼úi ├«n 2013 ┼či 68.482 ├«n 2014); eliminarea unor deficien┼úe pe linia asigur─ârii unor condi┼úii de via┼ú─â decente; monitorizarea cauzelor ├«n care Rom├ónia este parte la CEDO (semestrial se ├«ntocme┼čte o situa┼úie statistic─â, se elaboreaz─â note de informare c─âtre unit─â┼úi cu aceste cazuri pentru a fi avute ├«n vedere ├«n aplicarea normelor regimului penitenciar ┼či se formuleaz─â recomand─âri), monitorizarea rapoartelor ├«ntocmite de institu┼úii ale statului ┼či de ONG-uri ca urmare a vizitelor efectuate ├«n penitenciare (semestrial se ├«ntocme┼čte o situa┼úie statistic─â, se elaboreaz─â note de informare c─âtre unit─â┼úi cu aceste cazuri pentru a fi avute ├«n vedere ├«n aplicarea normelor regimului penitenciar ┼či se formuleaz─â recomand─âri), precum ┼či a ├«ncheierilor judec─âtorilor delega┼úi ┼či a hot─âr├órilor instan┼úelor judec─âtore┼čti referitoare la condi┼úiile de deten╚Ťie, majorarea timpului petrecut ├«n afara camerei de de┼úinere prin cre┼čterea ofertei de activit─â┼úi socio-educative, culturale, sportive, de ocupare a timpului liber, oferite persoanelor private de libertate.

Men┼úinerea st─ârii de s─ân─âtate a de┼úinu┼úilor este o problem─â mereu ├«n actualitate care impune respectarea, aplicarea ┼či supravegherea permanent─â a m─âsurilor igienico-sanitare individuale ┼či colective ├«n mod unitar la nivelul tuturor unit─â┼úilor penitenciare, aspecte care au fost semnalate si de organismele care au efectuat verific─âri in unit─â┼úile penitenciare (CPT, organiza┼úii neguvernamentale etc.)

Pentru evitarea oric─âror aspecte negative ce vizeaz─â acordarea drepturilor prev─âzute de lege pentru de┼úinu┼úi, inclusiv materiale ┼či articole igienico-sanitare precum ┼či asigurarea unei st─âri de ordine ┼či cur─â┼úenie corespunz─âtoare ├«n camerele de deten┼úie, izolatoare, grupuri sanitare etc. ┼či alte spa┼úii conexe sunt necesare, ├«n regim de urgen┼ú─â, luarea unor m─âsuri de natur─â financiar─â.

Tot ├«n atingerea dezideratului oferirii unor condi╚Ťii de deten╚Ťie c├ót mai bune, ├«ncep├ónd cu data de 01.03.2015, femeile condamnate ┼či persoanele internate din Penitenciarele T├órg┼čor, Gherla, Bac─âu, Arad, Craiova, Poarta Alb─â ┼či Coliba┼či, precum ┼či ├«n Centrul Educativ T├órgu Ocna, Centrul Educativ Buzia┼č ┼či Centrul de Deten┼úie Tichile┼čti beneficiaz─â de ap─â cald─â, ├«n fiecare zi, pentru ├«mb─âiere, conform deciziei directorul general al Administra┼úiei Na┼úionale a Penitenciarelor. Se urm─âre┼čte ca m─âsura s─â fie extins─â la nivelul ├«ntregului sistem penitenciar ├«ntr-o perioad─â de 2 ani, sub rezerva aloc─ârii fondurilor bugetare disponibile.

Hrana se prepara zilnic numai din produse agro-alimentare proaspete care au certificat de garan┼úie ┼či certificat sanitar veterinar, iar calitatea hranei preparat─â este verificat─â zilnic din punct de vedere organoleptic (gust, compozi┼úie, miros) direct la blocul alimentar ├«nainte de a fi distribuit─â, de c─âtre directorul adjunct economico-administrativ ┼či un cadru medical, consemn├ónd ├«n registru concluziile verific─ârilor efectuate. Din fiecare fel de m├óncare este prelevat─â o proba alimentar─â care se p─âstreaz─â ├«n condi┼úii corespunz─âtoare o perioada de 48 de ore, pentru a putea fi verificat─â de organele competente ├«n cazul apari┼úiei unei eventuale toxiinfec┼úii alimentare.

La prepararea, distribuirea ┼či servirea hranei se ┼úine seama de v├órst─â, starea de s─ân─âtate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de c─âtre persoana condamnat─â printr-o declara┼úie pe propria r─âspundere.

├Än anul 2014 (pentru prima dat─â de la aprobare) Administra╚Ťia Na╚Ťional─â a Penitenciarelor a ├«naintat Ministerului justi┼úiei un proiect de act normativ pentru modificare OG nr.26/1994 privind drepturile de hran─â, ├«n timp de pace, ale personalului din sectorul de ap─ârare na┼úional─â, ordine public─â ┼či siguran┼ú─â na┼úional─â, urmare consult─ârii, conform legii si a Societatea de nutri┼úie romana in sensul p─âstr─ârii actualelor baremuri calorice pentru de┼úinu┼úi ca fiind maximale si instituirea unor baremuri minime.

Dup─â aprobarea acestor modific─âri se va elabora o noua structura a normelor de hrana in care se vor introduce produse alimentare noi (gen fructe, pateu de ficat, br├ónz─â topit─â, etc.) si se va suplimenta ra┼úia de legume ┼či fructe, astfel ├«nc├ót sa se respecte baremurile calorice noi aprobate.

Introducerea unor noi categorii de alimente cu valoare mare si aport caloric redus, precum si suplimentarea cantitativa a altor produse va impune o recalculare a valorii financiare a normelor de hrană care în prezent este de 4,66 lei/zi (inclusiv TVA).

├Än ceea ce prive┼čte locul ├«n care se serve┼čte masa, sunt 22 de unit─â┼úi care nu au s─âli de mese, hrana fiind servit─â ├«n camerele de de┼úinere.

Tot legat de locurile de de╚Ťinere, se remarc─â re┼úeaua sanitar─â a Administra┼úiei Na┼úionale a Penitenciarelor, care are ca principal─â misiune protejarea ┼či promovarea s─ân─ât─â┼úii persoanelor private de libertate. Dreptul la asisten┼ú─â medical─â al persoanelor private de libertate este un drept garantat, ace┼čtia av├ónd acces la servicii medicale preventive, curative ┼či de recuperare necesare men┼úinerii st─ârii de s─ân─âtate. In cursul detentiei, orice detiniut ar trebui sa poata avea acces, in orice moment, la un medic sau la un asistent medical/infirmier calificat, fara o intarziere exagerata13. De asemenea, persoanele private de libertate, au acces la serviciile de s─ân─âtate din re┼úeaua na┼úional─â, f─âr─â discriminare ├«n ceea ce prive┼čte situa┼úia lor judiciar─â. Serviciile medicale din penitenciare caut─â s─â depisteze, s─â trateze orice afec┼úiune fizic─â sau psihic─â, precum ┼či deficien┼úele care pot cauza suferin┼úe de┼úinu┼úilor. ├Än acest scop, fiecare de┼úinut beneficiaz─â de asisten┼ú─â de tip medical ┼či chirurgical, inclusiv de cea existent─â ├«n comunitate.

Av├ónd ├«n vedere Recomandarea nr. R (98)7 a Comitetului de Mini╚Ötri c─âtre statele membre referitoare la aspectele etice ╚Öi de organizare ale asisten╚Ťei medicale ├«n mediul penitenicar, serviciile de s─ân─âtate din penitenciar ar trebui s─â dispun─â de o structur─â susceptibil─â s─â asigure servicii medicale ambulatorii ╚Öi ├«ngrijiri medicale ├«n regim de urgen╚Ť─â. ├Än aceast─â privin╚Ť─â, fiecare a╚Öez─âm├ónt penitenciar ar trebui s─â dispun─â ├«n permanen╚Ť─â de o persoan─â format─â ╚Öi capabil─â s─â dea acorde ├«ngrijiri medicale ╚Öi un medic ar trebui s─â poat─â fi chemat ├«n orice moment ├«n afara orelor de consulta╚Ťie14.

Sistemul penitenciar se confrunt─â ├«ns─â cu un deficit semnificativ de personal medical – gradul de ocupare cu personal medical al re┼úelei sanitare penitenciare, pentru medici fiind de 40,45% – 8 unit─â┼úi penitenciare nu au nici un medic angajat, iar alte 9 unit─â┼úi doar un singur medic angajat, 18 unit─â┼úi nu au medic dentist angajat, iar asigurarea prin contracte de prest─âri servicii este frac┼úionat─â, exist├ónd de asemenea ╚Öi un deficit mare de speciali┼čti ÔÇô psihiatri, interni┼čti, cardiologi etc.

Se remarc─â de asemenea c─â mijloacele de transport sanitar sunt insuficiente (12 unit─â┼úi f─âr─â autosanitare), iar cele existen┼úe au dotare insuficienta ┼či ├«nvechit─â, infrastructurile tip infirmerii nu sunt dotate, o camer─â de infirmerie este doar o alt─â camer─â de deten┼úie care are un singur r├ónd de paturi, num─ârul mare de consulta┼úii fa┼ú─â de re┼úeaua sanitar─â public─â ÔÇô ├«n medie 80 consulta┼úii/medic fa┼ú─â de 20 consulta┼úii/medic realizate ├«n re┼úeaua sanitar─â public─â.

Totodat─â, fondurile existente sunt insuficiente pentru realizarea dezinfec┼úiei, dezinsec┼úiei ┼či deratiz─ârii, pentru ├«ncheierea de contracte de service aparatura medical─â, incinerare de┼čeuri medicale, efectuarea analizelor obligatorii pentru de┼úinu┼úii care ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea in sectoare cu risc epidemiologic (bloc alimentar, sp─âl─âtorie, distribu┼úie hran─â, centrala termica, sta┼úii de aprovizionare cu apa etc.), pentru achizi┼úia de medicamente uzuale tip necompensat (aspirin─â, paracetamol, etc.), materiale sanitare ┼či stomatologice (medica┼úia necesar─â aparatelor de urgen┼ú─â este achizi┼úionat─â din fondurile ob┼úinute de la CASAOPSNAJ), pentru finan╚Ťarea penitenciarelor spital – obligativitatea acestor unit─â┼úi de a respecta pe l├óng─â legisla┼úia sistemului penitenciar pe cea a re┼úelei sanitare publice care intr─â de multe ori ├«n contradic┼úie cu legisla┼úia de executare a pedepselor.

├Ämbun─ât─â╚Ťiri importante s-au realizat ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte vizita ╚Öi plimbarea de╚Ťinu╚Ťilor. Astfel, ├«n anul 2010 a fost introdus─â planificarea prealabil─â ├«n baza c─âreia se realizeaz─â vizita de┼úinu┼úilor, ceea ce a condus la diminuarea reclama┼úiilor ce vizau timpii de a┼čteptare ┼či durata efectiv─â a vizitei. ├Än majoritatea unit─â┼úilor durata vizitei este de 120 de minute, conform legii (180 minute pentru minori), iar timpul de a┼čteptare ├«n care sunt incluse m─âsurile organizatorice (identificare, control etc.) este de 30 ÔÇô 60 minute.

├Än ceea ce prive╚Öte timpul de plimbare de╚Ťinu╚Ťilor, la nivelul tuturor unit─â┼úilor penitenciare sunt ├«ntocmite programe zilnice ce includ intervalele de timp dedicate plimb─ârii. ├Än func┼úie de regimul de executare, durata plimb─ârii este de 1 or─â – de┼úinu┼úii din regimurile de maxim─â siguran┼ú─â ┼či ├«nchis care desf─â┼čoar─â activit─â┼úi, 2 ore – de┼úinu┼úii din maxim─â siguran┼ú─â care nu desf─â┼čoar─â activit─â┼úi, 3 ore de┼úinu┼úi din regimul ├«nchis care nu desf─â┼čoar─â activit─â┼úi.

├Än cazul de┼úinu┼úilor din regimul semideschis ┼či deschis nu este stabilit─â o durat─â a plimb─ârii, ├«ntruc├ót camerele de cazare sunt deschise pe timpul zilei ┼či li se ofer─â posibilitatea de a se deplasa ne├«nso┼úite ├«n zone din interiorul locului de de┼úinere stabilite prin regulamentul de ordine interioar─â ┼či de a-┼či organiza timpul liber avut la dispozi┼úie.

Administra┼úia Na┼úional─â a Penitenciarelor ┼či-a propus ca ├«n func┼úie de aloc─ârile bugetare, ├«ntr-un timp foarte scurt s─â amenajeze cur┼úile de plimbare astfel ├«nc├ót aceast─â activitate s─â se desf─â┼čoare ┼či atunci c├ónd condi┼úiile climaterice nu permit (copertine) ┼či s─â fie dotate cu ap─â curent─â ┼či grupuri sanitare.

Un aspect important de subliniat ├«n reducerea num─ârului de de╚Ťinu╚Ťi este cel privind intrarea ├«n vigoare, la data de 01.02.2014, a noului Cod penal ╚Öi noului Cod de procedur─â penal─â, care au introdus ├«n legisla╚Ťia noastr─â procesul-penal─â o serie de institu╚Ťii noi, printre care ╚Öi modalit─â╚Ťi de executare a pedepsei sau m─âsuri preventive alternative deten╚Ťiei, respectiv arest─ârii preventive. Intrarea ├«n vigoare a acestor dispozi╚Ťii, corelativ cu reducerea limitelor speciale ale unor infrac╚Ťiuni prev─âzute ├«n Codul penal, au condus la punerea ├«n libertate a unor persoane de╚Ťinute, aflate ├«n executarea pedepselor privative de libertate, dar ╚Öi la mai pu╚Ťini inculpa╚Ťi condamna╚Ťi la pedeapsa ├«nchisorii cu executare efectiv─â sau aresta╚Ťi preventiv.

Astfel, ├«n luna decembrie 2013 erau ├«nregistra╚Ťi ├«n sistemul penitenciar un num─âr de 33.434 de╚Ťinu╚Ťi, din care 3.447 persoane erau arestate preventiv sau condamnate ├«n prim─â instan╚Ť─â, ├«n timp ce ├«n decembrie 2014, erau un num─âr de 30.156, din care 2.514 persoane erau arestate preventiv sau condamnate ├«n prim─â instan╚Ť─â.

Dacă în perioada 01.02.2013-01.02.2014 au intrat în sistemul penitenciar un număr de 15.536 persoane, în anul următor, după intrarea în vigoare a noilor coduri, 01.02.2014-01.02.2015, numărul acestora s-a redus la 12.415 persoane.

├Än perioada imediat urm─âtoare intr─ârii ├«n vigoare a noului Cod penal, ca urmare a aplic─ârii legii penale mai favorabile ÔÇô mitior lex au fost ├«nregistrate 123 puneri ├«n libertate ╚Öi 176 ├«nlocuiri ale pedepsei ├«nchisorii cu m─âsura intern─ârii ├«ntr-un centru de deten┼úie sau centru educativ.

La peste un an de la momentul intr─ârii ├«n vigoare a noului Cod penal ╚Öi a noului Cod de procedur─â penal─â se observ─â c─â instan┼úele de judecat─â apeleaz─â ├«ntr-o mai mic─â m─âsur─â la arestarea preventiv─â ├«n cursul judec─â┼úii. De la intrarea ├«n vigoarea a Noilor Coduri num─ârul aresta┼úilor preventiv a sc─âzut de la 3.055 la 2.472, ├«n procente cu aproximativ 20%; num─ârul de┼úinu┼úilor a sc─âzut de la 33.009 la 29.902, cu aproximativ 3.100 de de┼úinu┼úi, ceea ce reprezint─â 10% ceea ce poate ├«nsemna c─â: timpul stat ├«n penitenciar de c─âtre un de┼úinut a sc─âzut – eficien┼úa regimul sanc┼úionator mai bl├ónd prev─âzut de Noul Cod penal; instan┼úele de judecat─â au apelat la sanc┼úiuni neprivative de libertate.

Cu toate acestea impactul punerii ├«n aplicare a noilor Coduri asupra sistemului penitenciarelor din Rom├ónia nu poate fi ├«nc─â cuantificat ┼či ├«n mod cert nu garanteaz─â, pe termen mediu ┼či lung, sc─âderea efectivelor de de┼úinu┼úi din urm─âtoarele motive:

1. Inexisten┼úa unor date statistice relevante, av├ónd ├«n vedere caracterul de noutate al elementelor de impact (introducerea unor noi institu┼úii juridice ┼či a unor noi fapte incriminate).

Teoretic ├«ns─â, includerea unor noi fapte ├«n sfera penal─â poate conduce la o cre┼čtere a num─ârului de condamn─âri la pedepse privative de libertate, cu impact asupra gradului de ocupare ├«n cadrul penitenciarelor.

2. Sporirea num─ârului infrac┼úiunilor sanc┼úionate cu amenda ca pedeaps─â unic─â ori ca pedeaps─â alternativ─â la pedeapsa ├«nchisorii, ├«n condi┼úiile noul Cod penal, se poate anticipa c─â va avea un efect pozitiv asupra sistemului execu┼úional din Rom├ónia. Totu┼či, individualizarea pedepsei ├«n fiecare caz concret este ┼či r─âm├óne o prerogativ─â suveran─â a instan┼úei de judecat─â, care este chemat─â s─â aleag─â, ├«n func┼úie de toate criteriile ┼či circumstan┼úele faptei ┼či ale f─âptuitorului, sanc┼úiunea penal─â adecvat─â realiz─ârii scopului procesului penal.

3. ├Äntruc├ót noul Cod penal prevede un regim sanc┼úionator ├«n ansamblu mai bl├ónd fa┼ú─â de actualul sistem ├«n vigoare cu privire la un num─âr semnificativ de infrac┼úiuni, intrarea ├«n vigoare a noilor Coduri va crea premisele formul─ârii ┼či solu┼úion─ârii de contesta┼úii la executare ├«n temeiul aplic─ârii obligatorii a legii penale mai favorabile. Astfel, poate avea loc o sc─âdere a num─ârului de de┼úinu┼úi ├«n cadrul penitenciarelor ┼či implicit o diminuare a gradului de ocupare a acestora, ├«ns─â ┼či ├«n acest caz impactul este necuantificabil.

4. Pe termen lung, situa┼úia va trebui monitorizat─â ├«ntruc├ót timpul executat de c─âtre un de┼úinut va putea cre┼čte, fapt ce va genera ca dup─â o perioad─â de sc─âdere a num─ârului de de┼úinu┼úi va urma o perioad─â de cre┼čtere din urm─âtoarele motive:

  • Schimbarea regulilor de stabilire a pedepsei ├«n caz de concurs de infrac┼úiuni (c├ónd s-au stabilit numai pedepse cu ├«nchisoare, se aplic─â pedeapsa cea mai grea, la care se adaug─â un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite) ┼či recidiv─â. Preciz─âm c─â la finele lunii februarie 2015 sistemul penitenciar custodia 12.710 recidivi┼čti.

  • Aplicarea liber─ârii condi┼úionate doar ├«n cazul de┼úinu┼úilor din regimul semideschis ┼či deschis.

├Än concluzie, este greu de apreciat ├«n acest moment dac─â noile m─âsuri legislative vor conduce la o reducere semnificativ─â a popula╚Ťiei carcerale. Rom├ónia se confrunt─â cu o supraaglomerare ├«ngrijor─âtoare, ceea ce face presant─â nevoia de modernizare a infrastructurii penitenciare. Investi╚Ťiile ├«n construirea de noi penitenciare nu reprezint─â doar nevoia de extindere a capacit─â╚Ťii de cazare din perspectiva respect─ârii drepturilor fundamnetale ale omului, ci ╚Öi respectarea angajamentelor pe care ╚Ťara noastr─â ╚Öi le-a asumat prin adoptarea conven╚Ťiilor ╚Öi acordurilor interna╚Ťionale

_________________________________________________________

1┬áÔÇ×Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.ÔÇŁ

2 Publicată în Monitorul Oficial nr. 514/14 august 2013

3 Publicată în Monitorul Oficial nr. 98 din 7 februarie 2014

4 Publicată în Monitorul Oficial nr. 627 din 20 iulie 2008

5 Ioan Chi╚Ö ÔÇô ÔÇ×Drept execu╚Ťional penalÔÇŁ, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2009, p.283

6 Publicată în Monitorul Oficial nr.369 din 04 iunie 2010

7 Hotnews.ro

8 www.hotararicedo.ro

9 Recomandarea R(99) adoptată la 30 septembrie 1999 de către Comitetul Miniștrilor al Consiliulului Europei la Strasbourg.

10 Silviu Gabriel Barbu ÔÇô ÔÇťRecomand─âri Europene ├«n domeniul aplic─ârii sanc╚Ťiunilor penaleÔÇŁ, ed. Sitech, Craiova, 2012, p.66

11 Ordinul 433/2010 pentru aprobarea Normelor minime obligatorii privind condi╚Ťiile de cazare a persoanelor private de libertate publicat ├«n Monitorul Oficial nr. 103 din 5 februarie 2010.

12 Art. 1 alin.2 și 3 din Ordinul 433/2010.

13 Ioan Chis ÔÇô ÔÇťInstrumente international de drept executional penalÔÇŁ, ed. A.N.I., Bucuresti, p.330-340.

14 Silviu Gabriel Barbu ÔÇô ÔÇťRecomandari Europene in domeniul aplicarii
sanctiunilor penaleÔÇŁ, ed. Sitech, Craiova, 2012, p.49
 
Conf. univ. dr. Silviu-Gabriel Barbu

Conf. univ. dr. Silviu-Gabriel Barbu este coordonatorul ╚Ötiin╚Ťific al Proiectului ABC Juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!