Lobby-ul – controversatul instrument al democra┼úiei

Activitatea de lobby poate fi definit─â ca fiind ├«nsumarea interac╚Ťiunilor dintre un grup de interes, reprezentat de persoane denumite lobby-i╚Öti, ╚Öi reprezentan╚Ťi ai corpului decizional al statului ori ai unit─â╚Ťii administrativ-teritoriale, cu scopul de a influen╚Ťa luarea unor decizii, adoptarea unor hot─âr├óri ├«n beneficiul grupului de interes.

Lobby-ul este o activitate controversat─â ├«ndeosebi prin prisma faptului c─â poate fi foarte u╚Öor confundat─â cu traficul de influen╚Ť─â. ├Än momentul ├«n care un grup de interes influen╚Ťeaz─â o persoan─â al c─ârei scop ╚Öi ├«ndatorire este ocrotirea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor cet─â╚Ťenilor (un membru al legislativului/executivului), este evident faptul c─â riscul const─â ├«n apari╚Ťia unui conflict de interese. Linia fin─â dintre infrac╚Ťiunea reglementat─â de Noul Cod penal ├«n art. 291 alin. (1) ╚Öi activitatea legal─â, dar ├«nc─â nereglementat─â ├«n Rom├ónia este neclar─â, ├«ns─â exist─â o diferen╚Ť─â deosebit de important─â: a face lobby ├«nseamn─â orice ac╚Ťiune desf─â╚Öurat─â cu scopul de a influen╚Ťa elaborarea deciziilor sau adoptarea unor hot─âr├óri ├«n favoarea unui grup de interes, iar acele ac╚Ťiuni se prezum─â a fi activit─â╚Ťi legale, de convingere ╚Öi persuasiune, dar ├«n niciun caz nu pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, adic─â trafic de influen╚Ť─â, ce se pedepse╚Öte cu ├«nchisoare de la 2 la 7 ani.

La nivelul Uniunii Europene, dezvoltarea legisla╚Ťiei privind activitatea de lobby nu este privit─â ca o prioritate. Opinia Parlamentului European este c─â lobby-ul poate reprezenta o surs─â important─â de informa╚Ťii pentru to╚Ťi deciden╚Ťii politici, astfel ├«nc├ót orice decizie ar lua, prin activit─â╚Ťile de lobby ar cunoa╚Öte inclusiv interesele anumitor grupuri din zona respectiv─â, conform Rezolu╚Ťiei Parlamentului European din 8 mai 2008 privind dezvoltarea cadrului de reglementare a activit─â╚Ťilor reprezentan╚Ťilor grupurilor de interese – persoane care desf─â╚Öoar─â activit─â╚Ťi de lobby – ├«n institu╚Ťiile europene (2007/2115(INI). Prin urmare, Parlamentul consider─â c─â este necesar un efort sus╚Ťinut ├«n direc╚Ťia „transparentiz─ârii procesului decizional”.

Este l─âsat la latitudinea fiec─ârui stat membru modalitatea de a asigura ╚Öi garanta transparen╚Ťa procesului decizional ╚Öi participarea societ─â╚Ťii civile ╚Öi a grupurilor de interese la adoptarea ╚Öi la posibilitatea de a influen╚Ťa deciziile politice. Astfel, ├«n Germania sau Fran╚Ťa, activitatea de lobby ├«╚Öi g─âse╚Öte reglementarea ├«n Regulamentele Camerelor Legislative, iar ├«n Danemarca ╚Öi Olanda, lobby-ul se desf─â╚Öoar─â conform regulilor interne ale institu╚Ťiilor guvernamentale ╚Öi legislative. De la 1 ianuarie 2013, Austria a reglementat aceast─â activitate prin „Legea Transparen╚Ťei” ce prevede ├«nregistrarea obligatorie ├«n registru a „tuturor contactelor directe, organizate ╚Öi structurate”.

Celelalte state membre ce au reglementat prin lege lobby-ul sunt Lituania, Ungaria ╚Öi Polonia unde, ├«ns─â, impactul social a fost ╚Öi este sc─âzut, ├«ntruc├ót legile respective vizau doar companiile de consultan╚Ť─â, iar ├«n prezent se dore╚Öte modificarea lor.

├Än ceea ce prive╚Öte Rom├ónia, aceasta nu se afl─â printre ╚Ť─ârile ├«n care lobby-ul este reglementat expres, ├«ns─â exist─â norme care asigur─â transparentizarea procesului decizional ╚Öi prin care se dore╚Öte ╚Öi implicarea societ─â╚Ťii civile ├«n acest proces prin reprezentarea ╚Öi sus╚Ťinerea intereselor acestora, at├ót la nivelul legislativ, c├ót ╚Öi la nivelul executiv. Concret, ├«ntregul proces legislativ este transparent ╚Öi accesibil oric─ârei persoane interesate. ╚śedin╚Ťele ambelor Camere sunt publice, orice persoan─â av├ónd dreptul de a asista la acestea, iar pe site-urile Camerei Deputa╚Ťilor ╚Öi Camerei Senatorilor sunt publicate toate detaliile: forma ini╚Ťiatorului, documenta╚Ťia aferent─â, diferite avize ╚Öi rapoarte ale comisiilor etc. Influen╚Ťarea deciziilor este prev─âzut─â ╚Öi garantat─â ├«n special de art. 51 din Constitu╚Ťie, ce prevede dreptul de peti╚Ťionare, dar ╚Öi de regulamentele celor dou─â Camere ale Parlamentului, regulamente ce stabilesc ╚Öi mecanismele prin care cei interesa╚Ťi ├«╚Öi pot asigura exercitarea acestui drept.

La nivelul administra╚Ťiei centrale ╚Öi locale, transparen╚Ťa actului decizional este garantat─â de anumite legi precum Legea 52/2003 privind transparen╚Ťa decizional─â ├«n administra╚Ťia public─â, Legea 544/2003 privind liberul acces la informa╚Ťiile de interes public ╚Öi ┬áLegea 62/2011 privind dialogul social. Acestea asigur─â dreptul fiec─ârei persoane interesate de a avea acces la informa╚Ťiile cu caracter public ╚Öi instituie, totodat─â, mecanismele prin care acest drept poate fi exercitat, iar ├«n cazul ├«nc─âlc─ârii sau nerespect─ârii acestuia, cet─â╚Ťeanul ├«l poate ap─âra ╚Öi valorifica pe cale judec─âtoreasc─â. Cel mai important aspect al transparen╚Ťei decizionale este obliga╚Ťia autorit─â╚Ťilor de a face public─â orice inten╚Ťie de a reglementa un anumit domeniu, c├ót ╚Öi modul ├«n care dore╚Öte s─â o fac─â.

Transparen╚Ťa decizional─â reprezint─â doar o condi╚Ťie pentru implicarea societ─â╚Ťii civile ├«n procesul decizional la nivelul autorit─â╚Ťilor publice, ├«ns─â aceast─â implicare este ├«mpiedicat─â de lipsa de interes sau de cunoa╚Ötere a acestui drept de c─âtre cet─â╚Ťeni ╚Öi func╚Ťionarii publici, ceea ce duce la un caracter pur formal al consult─ârilor ╚Öi reticen╚Ťa adopt─ârii unor decizii influen╚Ťate de societatea civil─â tocmai din cauza temerii de a nu se interpreta drept trafic de influen╚Ť─â.

Desf─â╚Öurarea activit─â╚Ťii de lobby este, ├«ns─â, recunoscut─â formal ├«n Rom├ónia at├ót printr-o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â ce a aprobat constituirea ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea unei asocia╚Ťii a societ─â╚Ťilor ╚Öi profesioni╚Ötilor ├«n lobby, denumit─â Asocia╚Ťia Registrul Rom├ón de Lobby, c├ót ╚Öi prin Ordinul 1832/2011 prin care se aprob─â Clasificarea Ocupa╚Ťiilor din Rom├ónia, unde apare la pozi╚Ťia 243220 ca fiind recunoscut─â legal activitatea de ÔÇ×specialist ├«n activitatea de lobbyÔÇŁ.

Nevoia unei reglement─âri legale concrete a acestei activit─â╚Ťi izvor─â╚Öte din faptul c─â prin aceasta, procesul decizional la nivelul tuturor autorit─â╚Ťilor rom├óne ar putea fi influen╚Ťat de c─âtre societatea civil─â ├«n mod eficient ╚Öi legal, f─âr─â a se interpreta a fi trafic de influen╚Ť─â, iar astfel s-ar ajunge la o comunicare mult mai fructuoas─â ├«ntre cet─â╚Ťeni, grupuri de interese ╚Öi organele decizionale ale administra╚Ťiei. Aceast─â activitate, recunoa╚Öterea ╚Öi reglementarea legal─â a acesteia ├«n Rom├ónia este deocamdat─â la ├«nceput, deoarece democra╚Ťia ├«n Rom├ónia este t├ón─âr─â, iar lobby-ul este un instrument al democra╚Ťiilor consacrate, precum cea a Statelor Unite ale Americii.

├Än S.U.A., lobby-ul este reglementat legal ├«ncep├ónd cu anul 1930, drept r─âspuns la adresa scandalurilor legate de conflicte de interes, ├«ns─â legea a fost considerat─â deficitar─â ╚Öi ineficient─â, astfel ├«nc├ót ├«n anul 1946 se adopt─â o lege la nivel federal ce urma s─â clarifice unele deficien╚Ťe ale legii anterioare. Abia ├«n anul 1995 a ap─ârut actuala reglementare legal─â a lobby-ului ├«n S.U.A., denumit─â ÔÇ×Lobby Disclosure ActÔÇŁ, amendat─â ├«n anul 2007. A╚Öadar, cei peste 80 de ani de reglementare legal─â a lobby-ului ├«n ╚Ťara considerat─â simbolul democra╚Ťiei moderne, unde chiar ╚Öi ├«n aceste condi╚Ťii, activitatea de lobby a fost ├«ntotdeauna privit─â cu scepticism ╚Öi criticat─â de societatea civil─â ╚Öi de mass-media, nu se pot compara momentan cu cei 26 de ani de democra╚Ťie din Rom├ónia. Societatea rom├óneasc─â va trebui s─â ├«n╚Ťeleag─â mai bine dezavantajele, dar mai ales beneficiile pe care le poate aduce acest instrument p├ón─â la acceptarea ╚Öi dezvoltarea unei asemenea practici.

Adelin B─âlan

Adelin B─âlan este student la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucure┼čti ┼či la Administrarea Afacerilor cu predare in Limba Engleza, din cadrul ASE.

Related articles