Mentiuni privind infractiunile de coruptie. Luarea si darea de mita. Traficul si cumpararea de influenta.

Ilicitul penal în sfera funcției publice a cunoscut mutații serioase în ultimii ani, mai ales prin particularizarea răspunderii penale în sfera combaterii corupției ca fenomen social, lupta împotriva corupției şi, în special, împotriva corupției agenților puterii publice devenind o prioritate în România, fiind, totodată, clamată ca prioritate la nivelul Uniunii Europene.

Luarea de mita

Subiect activ. Acesta este circumstantiat:

  1. Functionarul public
    1. Exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in puterea legislative, executiva sau judecatoreasca.
    2. Exercita o demnitate publica.
    3. Exercita atributii in cadrul unei regii autonome.
    4. Varianta agravata – judecatorii, procurorii, organele de cercetare penala, organele cu atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor sau arbitrilor.
  2. Persoana asimilata functionarului public – exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritati si este supusa controlului acestora
  3. Varianta atenuata – functionarii privati – persoane care exercita o insarcinare de orice natura in cadrul unei persoane fizice expres prevazute (notari, executori) ori in cadrul oricarei persoane juridice (directorul unui SRL). In acest caz, limitele special ale pedepsei se reduc cu o tremie.

Este foarte important ca subiectul activ sa aiba reprezentarea ca ceea ce primeste este o recompense legata de un act de serviciu. Existenta dubiului cu privire la pretinderea sau primirea de bani impune adoptarea unei solutii de achitare. Prezumtia de nevinovatie nu este inlaturata decat prin certitudinea dovedita a vinovatiei inculpatului. Daca certitudinea nu exista, prezumtia de nevinovatie functioneaza si este completata de principiul conform caruia orice indoiala este interpretata in favoarea inculpatului.

Persoana juridica nu poate fi autor al infractiunii fiindca nu este functionar public, dar nici functionar privat. Aceasta poate fi trasa la raspundere penala numai in calitate de instigator sau complice (o societate offshore incaseaza mita in numele functionarului public).

Elementul material. Consta in pretinderea (solicitare expresa), primirea (intrare in posesie) sau acceptarea promisiunii (cad de acord) de bani sau alte foloase necuvenite. Aceasta poate fi facuta pentru sine, dar si pentru altul.

Luarea de mita nu are obiect material fiindca banii sau foloasele constituie obiectul mitei, iar nu obiectul infractiunii. Nu are relevanta natura juridica prin care se stabilesc aceste indatoriri, adica nu este obligatoriu sa existe un contract de munca.

Luarea de mita poate intra in concurs cu traficul de influenta, daca subiectul activ, pe langa primirea de foloase pentru indeplinirea unui act in legatura cu serviciul, promite, in plus, si interventia pe langa un alt functionar public. De asemenea, daca indeplinirea actului contrar indatoririlor de serviciu reprezinta o fapta penala, nu va fi absorbita, ci se va retine concursul de infractiuni.

Pretinderea de foloase de catre un functionar, pentru a indeplini un act in privinta caruia are atributii de serviciu, chiar si limitate, pentru realizarea actului final, constituie luare de mita.

Luare de mita sau santaj? Distinctia consta in faptul ca, in cazul luarii de mita, primirea unor sume de bani are loc in scopul indeplinirii unui act de serviciu, iar in cazul santajului, primirea folosului injust se realizeaza prin simpla constrangere a persoanei vatamate, nelegata de indeplinirea atributiilor de serviciu ale inculpatului.

Latura subiectiva. Vinovatia este ceruta in forma intentiei, directa sau indirecta.

Tentativa nu este posibila fiindca actele premergatoare ce ar intra in continutul tentativei vor fi incriminate ca acte de executare de sine statatoare ale infractiunii de luare de mita.

Procedura. Actiunea se pune in miscare din oficu.

Nu este admisa cauza de nepedepsire a denuntarii faptei la organul de urmarire penala, cum este admisa la darea de mita.

Darea de mita

Subiect activ. Este necircumstantiat; poate fi orice persoana, inclusive si un functionar public sau o persoana juridica[1]. Participatia este posibila in toate formele, inclusiv in cea a coautoratului. Persoana interpusa (intermediarul) poate fi instigator sau complice.

Subiectul pasiv este entitatea publica, institutia juridica de interes public sau privat.

Elementul material. Infractiunea consta intr-o actiune de corupere ce se poate realia prin promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase. Fapta trebuie sa fie comisa in legatura cu indeplinirea, urgentarea, intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle de serviciu ale unui functionar public sau privat.

In cazul in care promisiunea este acceptata, darea si luarea de mita devin infractiuni corelative. Nu este necesar ca promisiunea sau oferta sa fie urmate de executare.

In cazul in care darea de mita se realizeaza in aceeasi imprejurare, printr-o fapta unica, trebuie sa se retina o singura infractiune, iar nu un concurs de infractiuni.

Latura subiectiva.  Infractiunea se poate comite doar cu intentie directa sau indirecta.

Tentativa nu este posibila fiindca actele premergatoare ce ar intra in continutul tentativei vor fi incriminate ca acte de executare de sine statatoare ale infractiunii de dare de mita.

Cauza de nepedepsire. Daca mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita, nu va raspunde penal. Aceasta este o cauza de neimputabilitate speciala, diferita de cele de constrangere morala sau fizica standard; nu va trebui facuta dovada ca faptuitorul nu a putut rezista unei eventuale constrangeri fizice sau morale.

O alta cauza de nepedepsire va fi incidenta daca mituitorul denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta. Astfel, mituitorul trebuie sa denunte fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Procedura. Actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

Traficul de influenta

Subiect activ. Nu este circumstantiat; fapta poate fi comisa si de o persoana juridica. Poate fi subiect activ si functionarul public sau privat. Participatia penala este posibila in toate formele.

Daca sunt realizate doar acte de sprijinire, vor fi acte de complicitate, si nu de coautorat. Spre exemplu, daca inculpatul nu a pretins efectiv suma de bani, nici nu a lasat sa se creada ca ar avea influenta asupra unui functionar si nici nu a promis ca va determina un functionar sa faca sau sa nu faca ceva, ci doar a transmis ca o persoana ii poate ajuta (este un simplu mesager); aceste actiuni se vor circumscribe doar unei complicitati la infractiunea de trafic de influenta.

Elementul material.. Se poate concretiza prin pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase; pot fi facute direct sau indirect, atat pentru sine, cat si pentru altul. Acestea coincid cu cele de la luarea de mita.

Conditiile elementului material:

  1. Pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii sa priveasca bani sau alte foloase. Profesorul Cioclei remarca faptul ca, simpla promisiune de interventie sau chiar interventia unei persoane pe langa un functionar public sau privat pentru ca acesta sa aiba o anumita conduita in exercitarea atributiilor de serviciu, cata vreme nu are o miza financiara sau materiala (“pile”), nu realizeaza continutul obiectiv al traficului de influenta.
  2. Subiectul activ sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public (sau privat, in varianta atenuata). Nu este necesar sa se precizeze numele si atributia functionarului, fiind suficienta indicarea functiei si a autoritatii ce are competenta de a indeplini un act in legatura cu atributiile in discutie.
  3. Promisiunea subiectului active ca il va determina pe functionarul public sa faca, sa nu faca, sa urgenteze sau sa intarzie un act ce intra in indatoririle sale de serviciu. Astfel, subiectul activ trebuie sa promita ca il va determina pe functionarul public la o anumita conduit, chiar daca el nu respecta apoi aceasta promisiune. Fapta subzista si daca interventia a esuat.
  4. Actul in cauza sa intre in sfera indatoririlor de serviciu ale functionarului invocat de subiectul active. Conditia este indeplinita si daca functionarul nu are atributii directe in indeplinirea actului, dar poate, prin propriile sale acte, sa influenteze decizia finala. Insa, atentie, daca influenta pretinsa vizeaza o persoana ce nu are in competenta realizarea actului solicitat, nici direct sau indirect, poate fi vorba de infractiunea de inselaciune, iar nu de cea de trafic de influenta.

Intr-o decizie de speta, ICCJ a statuat ca, existenta infractiunii de trafic de influenta nu presupune existenta unei influente reale a faptuitorului asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, insa pentru existenta acestei infractiuni este imperios necesar ca influenta, pe care o are sau lasa sa se creada ca o are, sa priveasca un functionar ce are atributii in indeplinirea actului pentru care faptuitorul a primit sau pretins bani. Legiuitorul a conditionat existenta infractiunii de trafic de influenta de imprejurarea ca faptuitorul sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta asupra unui functionar, in ale carui atributii sa intre actul pentru care se promite interventia.

Latura subiectiva.  Infractiunea se poate comite doar cu intentie directa sau indirecta.

Procedura. Actiunea penala se pune in miscare din oficiu.

Cumpararea de influenta

Subiect activ. Nu este circumstantiat; fapta poate fi comisa si de o persoana juridica. Poate fi subiect activ si functionarul public sau privat. Participatia penala este posibila in toate formele.

Elementul material. Se concretizeaza prin promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase. Acestea pot fi facuta atat pentru sine, cat si pentru altul.

Conditiile elementului material:

  1. Fapta sa se raporteze la bani sau alte foloase.
  2. Fapta sa se realizeze in raport cu un traficant de influenta pentru ca acesta sa-l etermine apoi pe functionar la o anumita conduita. Daca cel de la care se cumpara influenta nu are si nici nu a lasat sa se inteleaga ca are influenta, vom fi in prezenta unei fapte putative. Se poate retine in sarcina celui care primeste banii infractiunea de inselaciune.

Latura subiectiva.  Infractiunea se poate comite doar cu intentie directa sau indirecta.

Procedura. Actiunea se pune in miscare din oficiu.

Cauza de nepedepsire. In cazul in care cumparatorul de influenta denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, nu va raspunde penal.

Banii, valorile sau orice alte bunuri se vor restitui persoane care le-a dat, daca au fost date dupa denunt.

_________________________________________________________________

[1] O societate comerciala poate fi condamnata pentru savarsirea infractiunii de dare de mita in cazul in care asociatul sau administratorul sau ofera si apoi da sume de bani unui functionar vamal pentru a intocmi in favoarea societatii acte de control desfasurate la sediul societati comerciale si pentru a nu i se aplica amenda.

Bibliografie:

[1] MIHAIL UDROIU – Drept penal. Partea speciala – Editia 2, Editura C.H. BECK, Bucuresti, 2015;

[2] C. ROTARU, A-R TRANDAFIR, V. CIOCLEI – Drept penal – partea speciala. Curs tematic, Editura  C.H. BECK, Bucureşti, 2016.

[3] https://drept.uvt.ro/administrare/files/1481047525-conf.-univ.-dr.-adrian-fanu—moca.pdf

Lucian Ungureanu

Lucian este co-fondator al proiectului "ABC Juridic" si student al Facultatii de Drept - Universitatea din Bucuresti.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment

nine + 3 =