Motiunea de cenzura-Studiu juridic

In mod traditional, prezentul text va debuta cu o definitie a motiunii de cenzura, aceasta reprezentand actul politic al Parlamentului ce vizeaza destituirea Guvernului de la momentul respectiv. Motiunea de cenzura reprezinta un act de control parlamentar, chiar cel mai grav (cu cea mai mare insemnatate) dintre acestea, amintind intrebarile, interpelarile si chiar motiunile simple. Aspectul/ calitatea acestuia de a fi un act de control parlamentar cu caracter politic decurge din pozitionarea acestuia in ansamblul Constitutiei Romaniei, cuprins fiind in cadrul Capitolului IV – raporturile Parlamentului cu Guvernul. Din reglementarea constitutionala rezulta ca exista doua tipuri de motiune de cenzura, dar care difera prin procedurile ce trebuie parcurse pentru inaintarea acestora, esenta actului ramanand aceeasi, anume de a retrage votul de incredere al Guvernului – motiunea de cenzura in baza art 113 si art 114 din Constitutia Romaniei.

Aceasta calitate a Parlamentului de a avea posibilitatea de a retrage votul de incredere al Guvernului rezida in faptul ca aceeasi institutie – Parlamentul – este cea care acorda acelasi vot in momentul investiturii organului executiv – Guvernul. Din acestea lesne se poate observa ca motiunea de cenzura este actul invers acordarii votului de incredere (art 103 al 3 Constitutia Romaniei). O a doua explicatie, mai degraba empirica, priveste atat rolul, cat si semnificatia institutiei Parlamentului. Astfel, acesta din urma reprezinta organul legislativ suprem in baza Constitutiei Romaniei (art 61 Constitutia Romaniei), care este numit in mod direct si liber de catre cetateni si in componenta caruia poporul este reprezentat in mod proportional conform votului exprimat.

Asadar, se poate afirma ca parlamentarii reprezinta vocea si vointa poporului roman si trebuie sa fie cei care apara interesele acestora (art 69 Constitutia Romaniei), iar daca oraganul executiv colegial – Guvernul –  isi pierde sustinerea majoritatii parlamentare este doar firesc ca impotriva acestuia sa se poata inainta un asemenea act sanctionator. Motivele pierderii increderii majoritatii parlamentare sunt din cele mai diverse, de la destramarea acestei majoritati, pana la o indeplinire deficitara a programului de guvernare prezentat in fata Parlamentului cu ocazia acordarii votului de incredere. Desigur, actul fiind unul de natura politica, circumstantele cele mai des intalnite sunt cele care privesc destramarea majoritatii parlamentare, insa istoria recenta ne poate contrazice, existand un caz in care majoritatea parlamentara a ramas intacta, insa Guvernului i-a fost retras votul de incredere – cazul motiunii de cenzura impotriva Guvernului condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu, anul 2017.

In cuprinsul prezentei discutii va fi analizata motiunea de cenzura asa cum este ea conceputa in cadrul articolului 113 din Constitutia Romaniei. Legiuitorul constituant instituie o procedura simpla, fluida, ce vine sa confirme necesitatea, urgenta adoptarii unui asmenea act, intrucat vointa acestuia a fost de a permite Parlamentului sa rezolve acest caz de divergenta, destramare politica intr-un timp cat mai scurt si intr-un mod cat mai facil. Astfel, procedura prevazuta de Constitutie prevede un numar minim de sustinatori ai inaintarii unei motiuni de cenzura, in speta ¼ din numarul total de senatori si deputati, precum si un singur termen minim, de 3 zile, care trebuie sa se scurga intre momentul prezentarii acesteia si momentul dezbaterii si implicit al votului. Termenul sugereaza o intentie a constituantului roman de a oferi atat parlamentarilor, cat si prim-ministrului, timpul necesar pentru analiza si formularea unor opinii favorabile sau contra sustinerii motiunii de cenzura. Pentru adoptarea motiunii, Constitutia prevede necesitatea exprimarii unui vot pozitiv de catre cel putin jumatate din numarul total de senatori si deputati – majoritate absoluta. In cazul respingerii acesteia, aceiasi sustinatori initiali ai motiunii nu mai pot face o noua propunere de retragere a votului de incredere acordat Guvernului in cadrul aceleiasi sesiuni parlamentare (exceptie facand motiunea de cenzura aferenta art 114 din Constitutia Romaniei).

In continuarea acestui text constitutional, regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului instituie pasi suplimentari, cu caracter strict procedural, care isi asuma scopul de a asigura o cat mai buna comunicare, notificare si cunoastere a intentiei de a fi retrasa increderea Guvernului. Reglementarea cuprinde 5 articole, art 94 – 98, dar se completeaza si cu alte prevederi aplicabile (90 – 93 etc). In cadrul acestor articole se stabilesc anumite etape prealabile votului motiunii de cenzura, cel care prezinta un punct de discutie important fiind art 94 al 1 care instituie obligativitatea prezentarii motiunii in cadrul Biroului Permanent reunit.

Acest pas este doar logic in vederea stabilirii ordinii de zi, dar si pentru a se asigura o mai buna comunicare a acestei intentii, de a dezbate motiunea de cenzura si pentru a asigura prezenta a cat mai multi membri in cadrul sedintei comune pentru a mai buna deliberare a subiectului. Insa, cum s-a putut observa, aceasta etapa poate fi utilizata si cu rea-credinta de catre opozantii unei asmenea motiuni in sensul in care sedintele Biroului Permanent reunit se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor (art 37 al 1 din regulamentul activitatilor comune in care se precizeaza ca prezentul act se va completa cu normele din regulamentele celor doua camere – art 37 al 1 din regulamentul Senatului prevede obligativitatea existentei unui asemenea cvorum). Se pune asadar intrebarea daca parcursul motiunii de cenzura poate fi continuat si fara indeplinirea acestui act de procedura. Curtea Constitutionala a Romaniei a fost sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate in 8 octombrie 2009, iar prin decizia 1295 12/10/2009, curtea stabileste urmatoarele : ”Prevederile art. 146 lit. c) din Constituţie, ale art. 11 lit. c) şi ale art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, invocate de autorii sesizării de neconstituţionalitate în susţinerea sesizării, nu justifică exercitarea de către Curtea Constituţională a controlului constituţionalităţii moţiunilor de cenzură, deoarece textele menţionate se referă explicit la controlul asupra regulamentelor Parlamentului, şi nu asupra actelor juridice de aplicare a acestora.”

Curtea neputand analiza aspectele ce tin de motiunile de cenzura, nu ramane decat sa fie analizata vointa constituantului, discutie prezentata anterior si in care se releva dorinta acestuia de a permite un parcurs cat mai fluid, lin si rapid al acestui act de control parlamentar care vine sa inlature o stare de conflict politic intre aceste doua institutii ale statului roman – Parlamentul si Guvernul. La momentul redactarii prezentului text, Curtea Constitutionala a Romaniei a fost sesizata cu o noua cerere de constatare a neconstitutionalitatii unei motiuni de cenzura, pronuntarea avand loc in data de 28/09/2021. Conform acestei decizii, Curtea Constitutionala afirma faptul ca etapa dezbaterii motiunii este una obligatorie si ca orice incercare de vot fara parcurgerea tuturor procedurilor prealabile se va face cu incalcarea Constitutiei, in speta art 1 al 5 si art 113 coroborat cu art 94 din cadrul Regulamentului activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. Spre deosebire de decizia anterior mentionata, de aceasta data sesizarea in fata Curtii Constitutionale a Romaniei a urmarit rezolvarea unui conflict de natura juridica intre Parlament si Guvern, Curtea apreciind ca sub acest aspect ea are competenta pentru solutionarea cauzei – in decizia 1295 12/09/2009 se cerea constatarea neconstitutionalitatii motiunii de cenzura, fapt ce depasea sfera de competenta a Curtii Constitutionale. Astfel, este stabilit in mod direct si fara echivoc caracterul obligatoriu al dezbaterii motiunii de cenzura in sedinta comuna a celor doua Camere, decizie pronuntata in data de 28/09/2021.   

Motiunea de cenzura ce se poate adopta in baza articolului 114 inlatura procedura initierii de un numar stabilit de senatori si deputati, insa prezinta un set de circumstante distincte in baza carora poate fi retrasa increderea Guvernului. Se pune in discutie motiunea de cenzura indreptata impotriva Guvernului care si-a angajat raspunderea asupra unui program, proiect de lege sau unei declaratii de politica generala. In acest caz, chiar si aceiasi senatori si deputati pot depune mai multe motiuni de cenzura impotriva Guvernului, atat timp cat ele sunt indreptate cu privire la aceste acte asumate de catre Guvern. Solutia constituantului poate fi considerata aproape inaccesibila, intrucat Guvernul se bucura de sustinerea majoritatii parlamentare si astfel o motiune de cenzura nu ar fi votata de un numar minim cerut de Constitutia Romaniei pentru adoptarea acesteia – cel putin jumatate din numarul total de deputati si senatori, majoritate absoluta. Totusi, aceasta posibilitate recunoscuta Parlamentului poate fi conceputa si drept o cale prin care este exprimata lipsa de sustinere manifestata fata de proiectul de lege, declaratia politica, program cu privire la care Guvernul si-a asumat raspunderea.

Invocand toate cele mentionate anterior, motiunea de cenzura se profileaza a fi cel mai important si grav mod de sanctionare a Guvernului, un act de control parlamentar, esentialmente politic, prin care este retrasa increderea acordata Guvernului, fapt ce va declansa procedura investirii unuia nou.

Acest articol a fost realizat de Popescu Luca Theodor, student in anul al III-lea la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti.

ABC Juridic

ABC Juridic a luat naştere din dorinţa de a construi perspective pentru viitorii specialişti în domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!