Nulitatea vs Clauzele considerate nescrise

I. Considera╚Ťii generale

Nulitatea este mijlocul prev─âzut de lege pentru a nu permite ca voin╚Ťa individual─â s─â treac─â peste ├«ngr─âdirile ce-i sunt impuse prin normele dreptului pozitiv. Sanc╚Ťiunea pe care o atrage nulitatea const─â ├«n nimicirea actului juridic prin repunerea p─âr╚Ťilor ├«n situa╚Ťia anterioar─â, care implic─â restituirea reciproc─â a presta╚Ťiilor ce s-au f─âcut ├«n temeiul lui. Nimicind actul de voin╚Ť─â ce a trecut peste ├«ngr─âdirile legale, sanc╚Ťiunea opereaz─â asupra tuturor efectelor pe care actul era susceptibil a le produce, at├ót fa╚Ť─â de p─âr╚Ťi, cat ╚Öi fa╚Ť─â de ter╚Ťi.[1]

Acest paragraf, pe alocuri plastic, surprinde ceea ce este de esen╚Ťa nulit─â╚Ťii, surprinde o parte din tr─âs─âturile ╚Öi func╚Ťiile nulit─â╚Ťii, pun├ónd ├«n principal accent pe efectele nulit─â╚Ťii, ╚Öi anume: retroactivitatea efectelor nulit─â╚Ťii, restitutio in integrum, precum ╚Öi resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Cu toate acestea, nu putem continua prezentul articol f─âr─â a defini propriu-zis nulitatea pe baza tr─âs─âturilor generale ale acesteia din doctrin─â. Astfel, nulitatea va fi privit─â ca reprezent├ónd sanc╚Ťiunea care lipse╚Öte actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru ├«ncheierea sa valabil─â.[2]

Trec├ónd peste aceast─â introducere, trebuie men╚Ťionat─â baza legal─â prin care este definit─â nulitatea ├«n lumina Noului Cod civil. Astfel, art. 1246 alin. (1) dispune c─â ÔÇ×orice contract ├«ncheiat cu ├«nc─âlcarea condi╚Ťiilor cerute de lege pentru ├«ncheierea sa valabil─â este supus nulit─â╚Ťii, dac─â prin lege nu se prevede o alt─â sanc╚Ťiune.ÔÇŁ

Probabil cea mai important─â clasificare a nulit─â╚Ťilor este aceea care le delimiteaz─â ├«n nulit─â╚Ťi absolute ╚Öi relative, ├«n func╚Ťie de caracterul normelor legale ├«nc─âlcate sau de interesul general sau particular lezat prin acea ├«nc─âlcare, lucru ce este ar─âtat ╚Öi ├«n practic─â. Astfel, ÔÇ×este de principiu, arat─â instan╚Ťa suprem─â ├«ntr-o decizie de spe╚Ť─â, c─â natura absolut─â sau relativ─â a nulit─â╚Ťii unui act juridic este determinat─â de caracterul normelor legale ├«nc─âlcate, precum ╚Öi de interesul general sau particular lezat prin acea ├«nc─âlcareÔÇŁ.[3]

Totodat─â, conform doctrinei, nulit─â╚Ťile se mai ├«mpart, ├«n func╚Ťie de ├«ntinderea efectelor nulit─â╚Ťii ├«n nulitate total─â sau par╚Ťial─â, ├«n func╚Ťie de modul de consacrare legislativ─â ├«n nulitate expres─â ╚Öi virtual─â, ├«n func╚Ťie de felul condi╚Ťiei de validitate ├«n nulit─â╚Ťi de form─â ╚Öi de fond ╚Öi ├«n func╚Ťie de modul de valorificare ├«n nulit─â╚Ťi judiciare ╚Öi amiabile.

├Än literatura juridic─â mai veche, existau opinii [4] care atr─âgeau aten╚Ťia c─â exist─â mai multe trepte de imperfec╚Ťiune ├«n ceea ce prive╚Öte viciile actelor juridice, trepte ce nu erau acoperite doar de c─âtre nulit─â╚Ťile absolute ╚Öi relative. Pe aceast─â cale, a luat na╚Ötere teoria actelor inexistente.

Potrivit acestei p─âreri, ori de c├óte ori un act este lipsit de un element absolut indispensabil existen╚Ťei lui (lipsa total─â a voin╚Ťei juridice, lipsa obiectului, lipsa formei cerute ad validitatem), element f─âr─â de care actul nici nu se poate concepe, un asemenea act nu poate avea nicio valoare juridic─â, de aceea el trebuie considerat inexistent. Aceast─â teorie a actelor inexistente, ├«n literatura juridic─â actual─â este aproape ├«n ├«ntregime respins─â.

├Äns─â╚Öi terminologia folosit─â nu este adecvat─â, deoarece nu este normal s─â se vorbeasc─â de inexisten╚Ťa unui act juridic din moment ce el are o existen╚Ť─â exterioar─â ╚Öi creeaz─â o aparen╚Ť─â ├«n circuitul civil, adic─â se bucur─â de o prezum╚Ťie de validitate. Chiar dac─â un act juridic este lipsit de anumite elemente, acesta nu poate fi considerat inexistent din moment ce actul s-a ├«ncheiat ╚Öi a produs anumite efecte care de multe ori nici nu mai pot fi ├«ndreptate.[5]

Se mai specific─â ├«n doctrin─â ╚Öi c─â aceast─â teorie nu are nicio aplicabilitate practic─â, deoarece are acela╚Öi regim┬áprecum cel┬áal nulit─â╚Ťii absolute.

Cu toate acestea, aceast─â teorie a actelor inexistente pare s─â aib─â multe asem─ân─âri cu a╚Öa-zisele clauze considerate nescrise. Astfel, ╚Öi clauzele considerate nescrise sunt uneori privite ca inexistente, graviteaz─â ├«n sfera nulit─â╚Ťii absolute ╚Öi ridic─â problema dac─â se poate considera ceva ca nescris c├ónd consim╚Ť─âm├óntul p─âr╚Ťilor a fost dat tocmai ├«n ÔÇ×speran╚ŤaÔÇŁ c─â va produce efecte juridice. Totu╚Öi, acest subiect al teoriei actelor inexistente ar putea fi tratat ├«ntr-un articol ulterior, nefiind obiectul articolului curent.

Referitor la clauzele considerate nescrise, nu exist─â o unitate de opinii ├«n doctrin─â, precum nu exist─â nici o reglementare cu caracter general ├«n Noul Cod civil. Cu toate acestea, art. 1255 ofer─â indicii cu privire la natura juridic─â a acestora: ÔÇ×(1) Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri ╚Öi care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului ├«n ├«ntregul s─âu numai dac─â sunt, prin natura lor, esen╚Ťiale sau dac─â, ├«n lipsa acestora, contractul nu s-ar fi ├«ncheiatÔÇŁ. Rezult─â din interpretarea acestui articol c─â este de esen╚Ťa clauzelor considerate nescrise este voin╚Ťa legiuitorului de a le considera astfel, precum ╚Öi faptul c─â acestea ar fi, printr-o interpretare extensiv─â, specii ale┬ánulit─â╚Ťii absolute, par╚Ťiale (ca regul─â) ╚Öi de drept.

├Än cele ce urmeaz─â vom vedea c─â exist─â ╚Öi diferen╚Ťe, dar ╚Öi asem─ân─âri, ├«ntre acestea ╚Öi nulit─â╚Ťi.

II. Compara╚Ťie nulit─â╚Ťi┬áÔÇô clauze considerate nescrise

├Äntr-o form─â a proiectului noului Cod civil se prevedea c─â nulitatea absolut─â opereaz─â de iure, ├«ns─â Codul civil din 2009 nu a re╚Ťinut acea prevedere. Cu toate acestea, nu au fost eliminate referirile privitoare la constatarea nulit─â╚Ťii absolute.[6]

Putem observa c─â ├«n acest caz, dac─â ar fi fost re╚Ťinute aceste prevederi, clauzele considerate nescrise ar fi putut fi confundate sau, in extremis, ar fi existat o identitate ├«ntre acestea ╚Öi nulitatea absolut─â. Totu╚Öi, nulitatea absolut─â, cu toate c─â poate fi invocat─â din oficiu, trebuie constatat─â, trebuie ridicat─â problema acesteia ├«n fa╚Ťa instan╚Ťei (├«n sensul ├«n care instan╚Ťa nu se poate autosesiza cu privire la nulitate), pe c├ónd clauzele considerate nescrise ar trebui, ope legis, invalidate.

Se face distinc╚Ťia ├«n doctrin─â ├«ntre clauzele nule, anulabile ╚Öi considerate ca nescrise. ├Än cele ce urmeaz─â vom folosi aceast─â terminologie.

Exist─â divergen╚Ťe de opinii cu privire la regimul juridic aplicabil ╚Öi efectele clauzelor considerate nescrise. Astfel, ├«ntr-o prim─â opinie [7] se consider─â faptul c─â regimul juridic aplicabil clauzelor considerate ca nescrise este acela╚Öi cu cel al nulit─â╚Ťilor absolute, deoarece numai acestea ar putea opera de drept, prin intermediul legii, iar dac─â am atribui clauzelor considerate nescrise efectele ╚Öi regimul juridic aplicabil nulit─â╚Ťilor relative, am putea ajunge ├«n situa╚Ťia de neacceptat c├ónd nulitatea relativ─â nu ar putea fi invocat─â sau nu ar produce efecte. ├Än acest caz, clauzele nescrise ar produce efecte, ceea ce este inacceptabil. Astfel, ar fi denaturat─â voin╚Ťa legiuitorului.

├Äntr-o alt─â opinie [8] s-a considerat c─â, dac─â interesul este unul privat, cu toate c─â nulitatea va opera de drept, aceasta este ╚Öi r─âm├óne una relativ─â, persoana interesat─â put├ónd renun╚Ťa la efectele nulit─â╚Ťii.

Pentru a putea achiesa la una dintre opinii, va trebui s─â r─âspundem la anumite ├«ntreb─âri, ╚Öi anume care este motivul pentru care legiuitorul a ales s─â considere o anumit─â clauz─â ca fiind nescris─â? Este mai important─â voin╚Ťa legiuitorului sau a p─âr╚Ťilor? Care sunt consecin╚Ťele nerespect─ârii acestei dispozi╚Ťii a legiuitorului?

Referitor la prima ├«ntrebare, se observ─â c─â ├«n anumite cazuri se ap─âr─â chiar un interes public, ├«ns─â ├«n multe alte cazuri se ap─âr─â una dintre p─âr╚Ťile unui contract, care, din cauza anumitor ├«mprejur─âri, ar putea fi obligat─â la o executare excesiv de oneroas─â sau la o executare extrem de dificil─â a acestuia. Cu toate acestea, ├«n anumite cazuri, subiectivismul unei situa╚Ťii ar trebui s─â ├«nfr├óng─â obiectivismul legii.

Pe de alt─â parte, normele privitoare la clauzele considerate nescrise nu sunt supletive sau permisive, ci chiar imperative, ceea ce face ca p─âr╚Ťile, din punct de vedere legal, s─â nu poat─â trece peste prevederile legii. Astfel, orice interpretare sau conduit─â contrar─â trebuie interpretat─â ca fiind ilegal─â.

Cu toate acestea, dac─â nicio parte nu reclam─â ├«n fa╚Ťa instan╚Ťei acest lucru, clauza considerat─â nescris─â va fi, printr-o exprimare plastic─â, ÔÇ×considerat─â scris─âÔÇŁ pentru p─âr╚Ťi, iar acestea, ├«n conduita lor, se vor prevala de ea.

Dar dac─â p─âr╚Ťile vor ajunge ├«n fa╚Ťa unei instan╚Ťe referitor la executarea sau neexecutarea contractului, ce solu╚Ťie ar putea da un judec─âtor?

Suntem tenta╚Ťi s─â spunem c─â, ├«n situa╚Ťia ├«n care o persoan─â, ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â, spre exemplu, ar pl─âti o sum─â de bani ├«n schimbul denun╚Ť─ârii contractului ├«ncheiat pe durat─â nedeterminat─â [9] sau s-ar angaja s─â pl─âteasc─â ├«n ├«ntregime cheltuielile legate de c─âs─âtorie, dup─â ce s-a angajat la acest lucru ├«n prealabil [10], ar face ca norma legal─â ce instituia ineficacitatea clauzei s─â fie lipsit─â de fond.

Cu toate c─â art. 1255 alin. (3) specific─â clar faptul c─â aceste clauze vor fi ├«nlocuite de drept cu dispozi╚Ťiile legale aplicabile, printr-o interpretare extensiv─â a art. 1266 s-ar ajunge la o normalitate logic─â, la existen╚Ťa spiritului legii, prin interpretarea contractului potrivit voin╚Ťei concordante a p─âr╚Ťilor. Astfel, am putea achiesa la opinia conform c─âreia s-ar putea confirma nulitatea, ineficacitatea unei clauze considerate nescris─â, dac─â ╚Öi numai dac─â contractul ar fi executat ├«n cuno╚Ötin╚Ť─â de cauz─â.

Cu privire la efectele nulit─â╚Ťii ╚Öi ale clauzelor considerate ca nescrise, vom fi ├«n aplicarea articolului 1254 alin. (1), pentru identitate de ra╚Ťiune. Astfel, nefiind ├«n situa╚Ťia descris─â mai sus, vom considera c─â acea clauz─â nu a fost niciodat─â ├«ncheiat─â sau, dac─â este esen╚Ťial─â pentru contract, vom considera c─â acel contract nu a fost niciodat─â ├«ncheiat. Aceasta reprezint─â una dintre asem─ân─ârile dintre nulitate ╚Öi clauze considerate ca nescrise.

O alt─â asem─ânare reiese din interpretarea alin. (3) al aceluia╚Öi articol. Este logic c─â, ├«n condi╚Ťiile desfiin╚Ť─ârii contractului pentru o clauz─â considerat─â nescris─â care a fost esen╚Ťial─â, presta╚Ťiile vor trebui restituite conform prevederilor art. 1639-1647.

Se subliniaz─â ├«n doctrin─â [11] c─â, referitor la aplicarea ├«n timp a dispozi╚Ťiilor privitoare la nulitate ╚Öi, pe cale extensiv─â, la clauzele considerate nescrise, ar trebui avut ├«n vedere art. 4 din LPA care statueaz─â c─â la data intr─ârii ├«n vigoare a Codului civil, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prev─âzute de Codul civil din 1864, precum ╚Öi de alte acte normative, r─âm├ón supuse dispozi╚Ťiilor legii vechi, neput├ónd fi considerate valabile ori, dup─â caz, eficace potrivit codului civil sau dispozi╚Ťiilor prezentei legi.

O aplicare interesant─â a acestei reguli este compararea clauzelor leonine [12]. Astfel, art. 1513 din Vechiul Cod civil reglementa faptul c─â ÔÇ×(1) Este nul contractul prin care un asociat ├«╚Öi stipuleaz─â totalitatea c├ó╚Ötigurilor. (2) Asemenea, nul─â este conven╚Ťia prin care s-a stipulat c─â unul sau mai mul╚Ťi asocia╚Ťi s─â fie scuti╚Ťi de a participa la pierdere.ÔÇŁ

├Än lumina Noului Cod civil, aceast─â nulitate a fost ├«nlocuit─â cu sanc╚Ťiunea consider─ârii clauzelor ca fiind nescrise. Art. 1902 arat─â c─â orice clauz─â prin care un asociat este exclus de la ├«mp─âr╚Ťirea beneficiilor sau de la participarea la pierderi este considerat─â nescris─â.

Totodat─â, se reglementeaz─â un tip special [13] de clauz─â leonin─â┬áprin art. 1953 alin. (5), care prevede c─â orice clauz─â care stabile╚Öte un nivel minim garantat de beneficii pentru unul sau unii dintre asocia╚Ťi este considerat─â nescris─â.

III. Concluzie

Din aceast─â analiz─â se observ─â mai multe asem─ân─âri dec├ót deosebiri ├«ntre clauzele considerate nescrise ╚Öi nulitate, cu intersect─âri ale acestora cu alte institu╚Ťii ale dreptului civil. Cu toate c─â la prima vedere, pentru un ├«ncep─âtor sau profan, pot p─ârea o specie aparte de nulit─â╚Ťi, clauzele considerate nescrise prezint─â o oarecare autonomie. Cu toate c─â am acceptat faptul c─â ├«n situa╚Ťii rarisime, acestea pot fi confirmate, ac╚Ťiunea nu va fi una ├«n nulitate relativ─â deoarece nulitatea ar trebui s─â opereze de plin drept. Astfel, putem intui c─â, cu toate c─â ar prezenta asem─ân─âri cu nulitatea relativ─â, va avea totu╚Öi soarta unei nulit─â╚Ťi absolute dat─â fiind reglementarea ╚Öi voin╚Ťa legiuitorului. Din acest punct de vedere vom vedea clauzele considerate nescrise ca fiind un hibrid ├«ntre cele dou─â tipuri de nulit─â╚Ťi, teoria actelor inexistente ╚Öi teoria nulit─â╚Ťilor de drept (ultimele dou─â teorii fiind respinse ├«n doctrin─â, dup─â cum am specificat mai sus).

Nu exist─â o opinie unitar─â ├«n doctrin─â cu privire la aceast─â institu╚Ťie hibrid a clauzelor considerate ca nescrise. Consider c─â vor fi, de-a lungul timpului, multe neconcordan╚Ťe ├«n practic─â datorate sau, mai bine zis, din cauza opiniilor discordante ale literaturii juridice. P├ón─â la urm─â, judec─âtorul va judeca conform opiniilor sale, mai mult sau mai pu╚Ťin influen╚Ťate de doctrin─â ╚Öi va avea posibilitatea s─â achieseze la oricare dintre opinii. Din fericire, nu par s─â existe foarte multe opinii contrare, iar majoritatea interpret─ârilor ╚Öi regulilor privitoare la clauzele considerate nescrise sunt logice ╚Öi de bun sim╚Ť. Astfel, ├«n toate cazurile, efectele nulit─â╚Ťii vor fi acelea╚Öi cu cele ale clauzelor considerate nescrise, restituirea presta╚Ťiilor va exista ╚Öi ├«n cazul nulit─â╚Ťilor, dar ╚Öi ├«n cazul clauzelor nescrise, aplicarea ├«n timp va fi asem─ân─âtoare etc.

Prin excep╚Ťie, a╚Öa cum am men╚Ťionat deja, clauzele considerate nescrise pot fi privite ca nulit─â╚Ťi absolute ╚Öi, ca regul─â, par╚Ťiale, care ├«ns─â opereaz─â de drept.[14]

O curiozitate este aceea dac─â, ├«ntr-un Cod civil viitor sau printr-o modificare a actualului, se va reglementa cu caracter general problema clauzelor considerate ca nescrise sau dac─â acestea vor fi abrogate (put├óndu-ne imagina c─â aceste cazuri ale clauzelor nescrise vor fi ├«nlocuite cu specii de nulit─â╚Ťi). Doar timpul (╚Öi, poate, doctrina) ne vor face s─â observ─âm dac─â aceasta institu╚Ťie a clauzelor considerate nescrise va fi consolidat─â sau va fi abandonat─â la fel de rapid cum a fost preluat─â din dreptul str─âin.

[1] C. Turianu ÔÇô Curs de drept civil. Partea general─â, Ed. Universitar─â, Bucure╚Öti, 2006, p. 163

[2] G. Boroi, C.A. Anghelescu ÔÇô Curs de drept civil. Partea general─â, Ed. Hamangiu, Bucure╚Öti, 2012, p.236-237

[3] G. Florescu ÔÇô Nulitatea actului juridic civil, Ed. Hamangiu, Bucure╚Öti, 2008, p. 89, apud L. U╚Ť─â ÔÇô Nulitatea actului juridic civil, Ed. Universul Juridic, Bucure╚Öti, 2013, p.15, cu trimitere la CSJ, S.civ., dec. nr. 2812 din 27 iunie 2003

[4] G. Plastara, Drept civil român, vol. IV, p 614, D. Alexandresco, Principiile dreptului civil, vol. I, București, 1926, p. 80

[5] A. Cojocaru, Drept civil. Partea generală, Ed. Universul Juridic, ed. a III-a, București, 2010, p. 250-251

[6] G. Boroi, C.A. Anghelescu, op.cit., p. 248

[7] G. Boroi, C.A. Anghelescu, op.cit., p. 249

[8] M. Nicolae, Nulitatea par╚Ťial─â ╚Öi clauzele considerate nescrise ├«n lumina Noului Cod civil, Revista Dreptul nr. 11/2012, p. 32

[9] Art. 1277 – Contractul ├«ncheiat pe durat─â nedeterminat─â poate fi denun╚Ťat unilateral de oricare dintre p─âr╚Ťi cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz. Orice clauz─â contrar─â sau stipularea unei presta╚Ťii ├«n schimbul denun╚Ť─ârii contractului se consider─â nescris─â.

[10] Art. 325 alin. (3) – Orice conven╚Ťie care prevede c─â suportarea cheltuielilor c─âs─âtoriei revine doar unuia dintre so╚Ťi este considerat─â nescris─â.

[11] M. Nicolae, op.cit., p. 36-37

[12] Se specific─â faptul c─â termenul leonin desemneaz─â clauza prin care se rezerv─â cuiva ÔÇ×partea leuluiÔÇŁ, aluzie la o fabul─â a lui Esop ╚Öi care a fost rescris─â de c─âtre La Fontaine ÔÇô D. Dobrev, Clauza leonin─â ├«n vechiul ╚Öi noul cod civil. Pornind de la o fabul─â, https://dumitrudobrev.wordpress.com/2012/04/01/clauza-leonina-in-vechiul-si-noul-cod-civil/, accesat la data de 23 iulie 2015

[13] D. ╚śova, Drept fiscal, ed. a II-a, Ed. Solomon, Bucure╚Öti, 2015, p. 92

[14] G. Boroi, C.A. Anghelescu, op. cit., p. 249

Bibliografie:

D. Alexandresco, Principiile dreptului civil, vol. I, București, 1926;
G. Boroi, C. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2012;
A. Cojocaru, Drept civil. Partea generală, Ed. Universul Juridic, ed. a III-a, București, 2010;
D. Dobrev, Clauza leonină în vechiul și noul cod civil. Pornind de la o fabulă; https://dumitrudobrev.wordpress.com/2012/04/01/clauza-leonina-in-vechiul-si-noul-cod-civil/, accesat la data de 23 iulie 2015;
M.┬áNicolae, Nulitatea par╚Ťial─â ╚Öi clauzele considerate nescrise ├«n lumina Noului Cod civil, Revista Dreptul nr. 11/2012;
G. Plastara, Drept civil român, vol. IV;
D.┬á╚śova, Drept fiscal, ed. a II-a, Ed. Solomon, Bucure╚Öti, 2015;
C. Turianu, Curs de drept civil. Partea generală, Ed. Universitară, București, 2006;
L.┬áU╚Ť─â, Nulitatea actului juridic civil, Ed. Universul Juridic, Bucure╚Öti, 2013.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!