Paralela între Magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție și Magistrații-asistenți ai Curții Constituționale a României

  1. Definirea magistratului-asistent

Magistrat-asistent= funcţionar superior cu atribuţii limitate în domeniul activităţii judiciare. Magistratul-asistent îşi desfăşoară activitatea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; ei sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii; condiţiile de numire în funcţie sunt cele prevăzute de lege pentru judecători şi procurori; incompatibiiităţile, interdicţiile, drepturile şi obligaţiile, precum şi regimul disciplinar prevăzut de lege pentru judecători se aplică şi magistratilor-asistenti.; ei participă la şedinţele de judecată ale secţiilor. Magistrații-asistenți care participă la şedinţele de judecată ale înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată. Magistrații-asistenți funcţionează şi la Curtea Constituţională; ei sunt numiţi de către preşedintele instanţei constituţionale. 

2.Condițiile ce trebuie indeplinite pentru ocuparea fiecarei funcții

ASEMANARI:

Pot participa la concurs persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

 a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;

 b) este licenţiată în drept;

 c) nu are antecedente penale;

 d) cunoaşte limba română;

 e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei;

 f) are o vechime de cel puţin 5 ani în funcțiile de: judecător, procuror, avocat, notar, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, rep. cu modificările și completările ulterioare, cadru didactic universitar de specialitate juridică, grefier cu studii superioare juridice de la curţile de apel, Curtea Constituţională şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

A)Întocmirea dosarului

Candidaţii vor prezenta un dosar de concurs, care va conţine următoarele documente:

a) cerere tipizată pentru înscrierea la concurs adresată preşedintelui Curţii Constituţionale;

b) copia actului de identitate sau a oricărui alt document care atestă identitatea, potrivit legii, după caz;

c) copie de pe certificatul de naştere şi certificatul de căsătorie, după caz;

d) copie de pe diploma de licenţă sau adeverinţa provizorie şi de pe foaia matricolă a anilor de studii;

e) copia carnetului de muncă şi/sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea în funcțiile de: judecător, procuror, avocat, notar, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, rep. cu modificările și completările ulterioare, cadru didactic universitar de specialitate juridică, grefier cu studii superioare juridice de la curţile de apel, Curtea Constituţională şi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

f) adeverinţă medicală care să ateste starea de sănătate corespunzătoare din punct de vedere medical eliberată de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate, cu cel mult 3 luni anterior momentului depunerii dosarului de concurs. Aceasta va conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului şi calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătăţii; (DOAR PENTRU MAGISTRAȚII-ASISTENȚI CCR)

g) avizul psihologic, eliberat de către medic psiholog, cu cel mult 3 luni anterior momentului depunerii dosarului de concurs; (DOAR PENTRU MAGISTRAȚII-ASISTENȚI CCR)

h) cazierul judiciar (ȘI FISCAL PENTRU MAGISTRAȚII-ASISTENȚI ÎCCJ)

i) curriculum vitae.

La depunerea dosarului de concurs, candidaţii trebuie să prezinte şi în original actele depuse în copie, în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.

Condiții trebuie să fie îndeplinite la data expirării perioadei de depunere a dosarului de concurs.

DIFERENȚE:

B)Tematica examenelor scrise

CCR

1. Organizarea Curţii Constituţionale

2. Funcţionarea Curţii Constituţionale

3.Competenţa Curţii Constituţionale a) controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare; b) verificarea constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire a Constituţiei; c) controlul constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale; d) controlul constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului; e) soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, respectiv direct de Avocatul Poporului; f) soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice; g) atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de a confirma rezultatele sufragiului; h) constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României; i) emiterea avizului consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României; j) atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi de a confirma rezultatele acestuia; k) verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni; 2 l) judecarea contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic; m) verificarea constituţionalităţii legilor de revizuire a Constituţiei; n) controlul constituţionalităţii hotărârilor Plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor celor două Camere reunite ale Parlamentului.

4. Sesizarea Curţii Constituţionale. Caracteristici specifice.

5. Condiţii de admisibilitate ale sesizărilor de neconstituţionalitate.

6. Actele Curţii Constituţionale şi efectele acestora.

7. Reguli procedurale specifice activităţii Curţii Constituţionale. a) Actele de procedură; b) Termenele procedurale; c) Excepţiile procesuale; d) Şedinţa de judecată. Activitatea premergătoare şedinţei de dezbateri. Activitatea în timpul şedinţei de dezbateri. Activitatea în timpul şedinţei de deliberare. Activitatea ulterioară şedinţei de pronunţare.

8. Probleme de drept constituţional soluţionate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte: a) Statul de drept; b) Principiul neretroactivităţii legii, retroactivitatea legii penale sau contravenţionale mai favorabile; c) Principiul egalităţii; d) Principiul proporţionalităţii; e) Accesul liber la justiţie; f) Dreptul la un proces echitabil; g) Libertatea individuală; h) Dreptul de proprietate privată; i) Drepturile sociale; j) Regimul ordonanţelor Guvernului.

ICCJ

Având în vedere că la nivelul ÎCCJ sunt mai multe secții specializate în rezolvarea anumitor litigii(Secția I civilă și de proprietate intelectuală,Sectia a II-a civila,Secția Penală,Secția de contencios administrativ și fiscal,Secțiile Unite)și a faptului că statutul magistraților-asistenți si al magistraților sunt asemănătoare, și aceștia se vor specializa tot pe o anumita secție. De aceea, cele două probe scrise vor avea bibliografie diferită în funcție de secția dorită.

  1. Secția I Civila : cuprinde în bibliografie Dreptul Civil si dreptul procesual civil
  2. Secția penala. Sunt avute în vedere dreptul penal și dreptul procesual penal
  3. Secția de contencios administrativ. Examenul se va baza pe dreptul administrativ, fiscal, financiar și procesual civil. 
  4. Secția a II-a civila. Dreptul comerical si porcesual civil.

 Si bineînteles aplicându-se tuturor secțiilor,e obligatorie jurisprudența CEDO și CJUE.

C) Probele

CCR

  1. Selecţia dosarelor de concurs;
  2. Proba practică de operare pe calculator, probă eliminatorie,
  3. . Proba scrisă la o limbă străină la alegere dintre engleză, franceză, probă eliminatorie
  4. Proba scrisă pentru verificarea cunoştinţelor teoretice de specialitate, luni,
  5. Proba orală.
  6. Afişarea rezultatelor finale ale concursului

ICCJ

  1. Selecția dosarelor de concurs
  2. Proba teoretică scrisă
  3. Proba practică scrisă
  4. Proba psihologică și proba medicală
  5. Afișarea rezultatelor finale ale concursului

3.Atribuțiile magistraților-asistenți

Și la nivelul Curții Constituționale și la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție există: prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți- șefi și magistrații-asistenți. Aceștia se bucura de stabilitate, conform legii 303/2004. Există atribuții distincte pentru fiecare categorie, toate reglementate de lege.

ICCJ

Prim-magistratul-asistent, care functioneaza la nivelul ICCJ, este subordonat preşedintelui şi în coordonarea vicepreşedinţilor. Are următoarele atribuţii:

    a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii, prin intermediul magistraţilor-asistenţi-şefi din cadrul secţiilor, a magistraţilor-asistenţi repartizaţi la completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completele de 5 judecători, a personalului repartizat Secţiilor Unite şi a personalului din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

    b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite, ale completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, conform desemnării, şi ale completului de 5 judecători, ca instanţă disciplinară, conform desemnării şi întocmeşte, direct sau prin personalul stabilit, toate actele şi lucrările pregătitoare, precum şi pe cele ulterioare şedinţelor la care participă;

    c) redactează hotărârile repartizate de preşedintele completului de 5 judecători, al completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi al Secţiilor Unite, la care a participat;

    d) asigură secretariatul Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

    e) asigură, direct sau prin personalul repartizat la Secţiile Unite, desemnat în acest scop, întocmirea lucrărilor privind transmiterea sesizărilor către Inspecţia Judiciară, conform dispoziţiei preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi evidenţa sesizărilor;

    f) asigură şi coordonează centralizarea datelor statistice şi a oricăror altor date la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi coordonează elaborarea lucrărilor de sinteză referitoare la activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispuse de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

    g) întocmeşte orice alte lucrări dispuse de preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Magistrații-asistenți-șefi, sunt subordonaţi ierarhic preşedinţilor de secţii si au următoarele atribuții:a) participă la şedinţele de judecată ale secţiei şi, în cazul în care sunt desemnaţi în acest scop, la şedinţele de judecată ale completului de 5 judecători şi redactează hotărârile repartizate de preşedintele completului;

    b) programează participarea magistraţilor-asistenţi şi a grefierilor de şedinţă la şedinţele de judecată;

    c) coordonează şi urmăresc păstrarea în bune condiţii a evidenţelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor;

    d) controlează şi îndrumă activitatea magistraţilor-asistenţi ai secţiei;

    e) controlează şi îndrumă activitatea grefierilor şi a celorlalte categorii de personal din cadrul secţiei;

    f) coordonează activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea secţiei şi de întocmire a lucrărilor solicitate cu privire la aceste date;

    g) păstrează fondul juridic documentar al secţiei.

Magistrații-asistenți participă la ședințele de judecată ale secțiilor, participă la şedinţele de judecată ale secţiilor şi duc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinţi sau de preşedintele de secţie.

     Magistraţii-asistenţi repartizaţi la completele pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, completele pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi completele de 5 judecători participă, conform desemnării, la şedinţele de judecată ale completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, ale completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi ale completului de 5 judecători şi dispun comunicarea actelor de procedură, acestia trebuie si sa:

    a) ia măsuri, din dispoziţia preşedintelui completului de judecată, pentru efectuarea de către grefierul de şedinţă şi arhivă a tuturor lucrărilor necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată;

    b) îndrume activitatea grefierului de şedinţă;

    c) după deschiderea dezbaterilor, anunţe cauzele în ordinea stabilită de preşedintele completului de judecată, fac apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate, referă asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare şi asupra îndeplinirii celorlalte măsuri dispuse, referă, pe scurt, asupra obiectului cauzei şi stadiului în care se află judecata;

    d) consemneaze, pentru fiecare dosar în parte, susţinerile orale ale părţilor şi ale procurorului, precum şi măsurile dispuse de instanţă;

    e) sub îndrumarea preşedintelui completului de judecată, asigure, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare şi informaţii privitoare la jurisprudenţă şi doctrină;

    f) redacteaze încheierile, cu excepţia încheierilor de şedinţă;

    g) participe cu vot consultativ la deliberări;

    h) noteaze în evidenţa secţiei soluţiile importante sau de principiu şi temeiurile de drept ale acestora, conform desemnării preşedintelui completului de judecată;

    i) redacteaze hotărâri, conform repartizării preşedintelui completului de judecată, cu respectarea termenelor legale;

    j) coordoneaze şi verifice redactarea proiectelor actelor de procedură întocmite de către grefierul de şedinţă;

    k) verifice înregistrările în sistem informatic şi asigură remedierea deficienţelor constatate.

    i) transmita, prin intermediul grefierului de şedinţă, a listei dosarelor aflate pe rol judecătorilor care compun completul de judecată şi procurorului, de îndată ce a fost verificată;

    j) completeze condica de şedinţă cu cel puţin 24 de ore înainte de ziua şedinţei de judecată.

Acestor atributii li se mai adauga si altele, specifice sectiei din care fac parte.

        Prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți- șefi, dintre care unul este director al cabinetului președintelui Curții Constituționale, și magistrații-asistenți ai Curții Constituționale își desfășoară activitatea sub conducerea președintelui Curții Constituționale și îndeplinesc, după caz, atribuțiile prevăzute prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

CCR

Corpul magistraţilor-asistenţi îşi desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii Constituţionale.

Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii principale:

 a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi şi supraveghează ca aceasta să se desfăşoare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.47/1992, republicată, şi ale prezentului regulament;

b) prezintă preşedintelui actele de sesizare a Curţii Constituţionale, în vederea desemnării judecătorului-raportor şi a magistratului-asistent şi a stabilirii termenului de judecată, după caz;

c) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în dosarele în care este desemnat în această calitate;

d) prelucrează datele introduse de magistraţii-asistenţi în fişierul de jurisprudenţă în vederea întocmirii culegerilor anuale de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale;

e) confirmă exactitatea datelor şi informaţiilor privind activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale, la solicitarea Plenului sau a preşedintelui Curţii;

f) urmăreşte publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor Curţii Constituţionale;

g) asigură pregătirea magistraţilor-asistenţi în perioada de stagiu şi ia măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de capacitate;

h) întocmeşte şi semnează certificatele care se eliberează în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale;

i) întocmeşte şi semnează, în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale, răspunsuri la cererile formulate în dosarele Curţii după pronunţarea deciziei, a hotărârii sau a avizului consultativ;

j) supune aprobării preşedintelui Curţii Constituţionale, pe baza propunerilor magistraţilor-asistenţi-şefi, calificativele pentru activitatea profesională desfăşurată de magistraţii-asistenţi

k) coordonează activitatea personalului din cadrul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă;

l) conduce activitatea personalului din cadrul Compartimentului cercetare, documentare şi bibliotecă;

m) participă la şedinţele Plenului în materie administrativă şi contrasemnează hotărârile adoptate;

n) aduce la cunoştinţă preşedintelui Curţii Constituţionale deficienţele constatate în activitatea profesională a magistraţilor-asistenţi, precum şi abaterile disciplinare ale acestora;

 o) îndeplineşte orice altă sarcină dispusă de preşedintele sau de Plenul Curţii Constituţionale.

Magistraţii-asistenţi-şefi îndeplinesc, în secţiile pe care le conduc, următoarele atribuţii principale:

a) coordonează şi urmăresc activitatea magistraţilor-asistenţi din secţie, conform dispoziţiilor Legii nr.47/1992, republicată;

b) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în dosarele în care sunt desemnaţi în această calitate;

c) verifică proiectele actelor Curţii Constituţionale întocmite de magistraţii-asistenţi din secţie înainte de prezentarea acestora judecătorilor-raportori desemnaţi în cauză sau preşedintelui Curţii;

d) verifică fişele cuprinzând cheile de jurisprudenţă care însoţesc proiectele actelor Curţii Constituţionale întocmite de magistraţii-asistenţi;

e) verifică periodic actualizarea fişierului de jurisprudenţă;

 f) în cazul absenţei prim-magistratului-asistent, îndeplinesc atribuţiile acestuia, potrivit ordinului preşedintelui;

 g) îndeplinesc orice altă sarcină dispusă de preşedintele Curţii Constituţionale. ⁂Magistratul-asistent-şef director al Cabinetului preşedintelui Curţii Constituţionale îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

 a) analizează documentele intrate la Cabinetul preşedintelui Curţii Constituţionale, face propuneri de repartizare a acestora şi supraveghează respectarea termenelor şi a modului de soluţionare a cererilor adresate preşedintelui, după caz;

b) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în dosarele în care este desemnat în această calitate;

c) supraveghează comunicarea actelor Curţii Constituţionale către autorităţile publice prevăzute de lege;

d) analizează actele care fundamentează emiterea ordinelor preşedintelui, precum şi proiectele ordinelor acestuia şi dispune înregistrarea lor în registrul ordinelor preşedintelui Curţii Constituţionale;

 e) coordonează Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol, aflat în subordinea preşedintelui;

f) întocmeşte, împreună cu secretarul general, proiectul planului de relaţii externe al Curţii Constituţionale şi, după aprobarea de către Plenul Curţii Constituţionale, urmăreşte realizarea acestuia;

g) participă la şedinţele Plenului în materie administrativă care vizează probleme referitoare la activitatea de relaţii externe a Curţii Constituţionale;

h) acordă, fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a celorlalţi reprezentanţi ai mijloacelor de comunicare în masă;

i) îndeplineşte şi alte atribuţii, la cererea preşedintelui Curţii Constituţionale.

Magistraţii-asistenţi au următoarele atribuţii principale:

 a) preiau dosarele jurisdicţionale în care au fost desemnaţi;

 b) redactează corespondenţa în legătură cu soluţionarea cauzei la solicitarea judecătorului-raportor;

 c) asigură documentaţia necesară judecătorului-raportor, cu privire la soluţiile din jurisprudenţă şi doctrina română şi străină, în dosarele repartizate şi întocmesc proiectul de raport;

 d) verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare în dosarele la a căror soluţionare participă;

e) redactează deciziile, hotărârile şi avizele, sub controlul judecătorului-raportor; f) redactează încheierile pronunţate;

g) întocmesc fişele cuprinzând cheile de jurisprudenţă care însoţesc actele Curţii Constituţionale şi introduc în fişierul electronic de jurisprudenţă datele necesare;

h) întocmesc, în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale, răspunsuri la cererile formulate în dosarele Curţii înainte de pronunţarea deciziei, a hotărârii sau a avizului consultativ;

i) îndeplinesc şi alte atribuţii, la solicitarea judecătorului pe lângă care sunt repartizaţi sau a judecătorului-raportor, referitoare la activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale sau la cererea preşedintelui.

4.Concluziile

În urma cercetarilor efectuate, am încercat să pun în evidență similitudinile și diferențele existente la nivelul magistraților-asistenți ai Curții Consituționale și cei ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Deși la începutul studiului, în special la nivelul condițiilor necesare și a actelor solicitate pentru participarea la concurs, nu putem gasi diferențe importante, pe masură ce continuăm porcesul de amitere, observăm faptul că probele diferă în mod considerabil (la nivelul CCR fiind necesare cunoștințe atât de specialitate, cât și de limbă străină și de tehnologia informațiilor, pe când la ÎCCJ probele constau în două examene, ambele scrise, ce urmăresc verificarea informațiilor teoretice și practice de specialitate). De asemenea, această diferența ne face să anticipăm și faptul că atribuțiile acestora diferă la fel de mult.

Îndatoririle magistraților-asistenți ai CCR sunt mai multe, comparativ cu cele ale celor de la ÎCCJ, ele sunt chiar mai tehnice, aceștia având în subordine diferite ramuri care lucrează pentru Curtea Constituționala cum ar fi arhiva sau relațiile cu presa. Pe când la ÎCCJ acestea sunt limitate, ei ajutând mai mult presedinții și ocupându-se de pregătirea dosarelor și dezlegarea problemelor de drept.

Bibliografie

  1. Legea 303/2004 (art 66-71)
  2. Legea 47/1992
  3. Regulamentul privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie
  4. Regulament privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la Curtea Constitutionala a Romaniei
  5. Regulament privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (art 47-54)
  6. Regulament de organizare si functionarea curtii Constitutionale (art 6-12)
  7. https://legeaz.net/dictionar-juridic/magistrat-asistent

Acest studiu a fost realizat de Enache Ionela-Cristiana, studentă în anul al II-lea la Facultatea de Drept din cadrul Universității București.

ABC Juridic

ABC Juridic a luat naştere din dorinţa de a construi perspective pentru viitorii specialişti în domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!