Puterea discretionara a Presedintelui in raporturile constitutionale

     Institu╚Ťia ╚Öefului statului are o ├«ndelungat─â istorie, de multe ori un stat neput├ónd fi conceput f─âr─â existen╚Ťa unui conduc─âtor al acestuia, iar alteori chiar persoana ╚Öefului de stat se confund─â cu ├«nsu╚Öi statul, este cazul regelui Fran╚Ťei, Ludovic al XIV-lea care afirm─â „L’etat c’est moi”, „statul sunt eu”. De-a lungul istoriei, ╚Öeful de stat a fost un adev─ârat exponent al comunit─â╚Ťilor umane, de cele mai multe ori acesta exercit├ónd toate puterile ├«n stat, puterea legislativ─â, executiv─â si judecatoareasc─â. A╚Öadar, ╚Öeful de stat avea ini╚Ťiativ─â legislativa, elabora legile, tot acesta stabilind politica extern─â ╚Öi intern─â a statului, desigur, av├ónd ╚Öi calitatea de judec─âtor suprem, put├ónd pronun╚Ťa sentin╚Ťa cu moartea sau iertarea de pedeaps─â.     

     Cu toate acestea, puterea ╚Öefului de stat s-a redus treptat ca urmare a rolului din ce ├«n ce mai important pe care l-a dobandit Parlamentul, ca organ pluripersonal, ├«n care interesele poporului erau mult mai bine reprezentate. Ast─âzi, Parlamentul este proclamat de Constitu╚Ťie ca fiind „organul reprezentativ suprem al poporului rom├ón ╚Öi unica autoritate legiuitoare”. Constitu╚Ťia consacr├óndu-i Parlamentului caracter suprem, ca cea mai ├«nalta autoritate ├«n stat, se pune problema rolului pe care ├«l joac─â Pre╚Öedintele Rom├óniei ├«n actuala structur─â constitu╚Ťional─â, precum ╚Öi dac─â, prin atribu╚Ťiile cu care acesta este ├«nvestit, Pre╚Öedintele mai poate reprezenta o adevarat─â putere ├«n stat. Mai exact, obiectul proiectului ├«l constituie sublinierea acelor atribu╚Ťii pe care Pre╚Öedintele le poate exercita f─âr─â participarea altor autorita╚Ťi, ├«n mod arbitrar, potrivit propriei aprecieri, a╚Öa cum odinioar─â, ╚Öeful de stat decidea ├«n cele mai importante probleme ale statului, de cele mai multe ori f─âr─â a solicita p─ârerea unei alte autorita╚Ťi. Important este c─â scopul proiectului nu ├«l constituie acela de a prezenta ├«n mod exhaustiv atribu╚Ťiile pe care ╚Öeful statului le exercit─â de unul singur, ci doar de a le sublinia pe cele mai importante dintre acestea.

     Mai mult, un argument ├«n plus pentru elaborarea proiectului de fa╚Ť─â este ╚Öi legitimitatea electoral─â din ce ├«n ce mai mare de care se bucur─â ╚Öeful de stat ├«n detrimentul celorlalte autorit─â╚Ťi alese ├«n mod direct de c─âtre ceta╚Ťenii statului. Procentul de participare la vot net superior ├«n cazul alegerii Pre╚Öedintelui fa╚Ť─â de alegerea Parlamentului determin─â si concluzia c─â poporul este ghidat de concep╚Ťia potrivit c─âreia Pre╚Öedintele reprezint─â „cea mai ├«nalta magistratur─â ├«n stat”, aceasta concep╚Ťie necesit├ónd a fi confirmat─â prin atribu╚Ťiile ╚Öefului de stat. Drept dovad─â, mai jos este ata╚Öat─â participarea la vot la ultimele 3 alegeri preziden╚Ťiale si parlamentare din Rom├ónia:

Alegeri parlamentare 
An electoralPrezen╚Ťa la vot %
2020   33,3%
2016   39,79%
2012   41,76%
Alegeri preziden╚Ťiale 
An electoral   Prezen╚Ťa la vot %
2019Tur 1: 51,38%Tur 2: 55,07%
2014Tur 1: 53,18%Tur 2: 64,11%
2009Tur 1: 54,37%Tur 2: 58,02%

     Rezultate procesate potrivit: https://rezultatevot.ro/elections

     Rolul Presedintelui este consacrat ast─âzi prin art. 80 alin. 1: ” Pre╚Öedintele Rom├óniei reprezint─â statul roman ╚Öi este garantul independen╚Ťei, al unit─â╚Ťii ╚Öi al integrit─â╚Ťii teritoriale a ╚Ť─ârii”. Ultima tez─â a articolului face referire la importan╚Ťa deosebit─â pe care ╚Öeful de stat o are ├«n domeniul ap─âr─ârii statului, acesta de╚Ťin├ónd si calitatea de comandant al for╚Ťelor armate. ├Än aceast─â calitate, ╚Öeful de stat decide ├«n situa╚Ťii cu totul excep╚Ťionale, cum ar fi: starea de urgen╚Ť─â, de asediu, declararea mobiliz─ârii generale sau par╚Ťiale, respingerea agresiunii armate. Astfel, ├«n caz de agresiune armat─â indreptat─â ├«mpotriva ╚Ť─ârii, Pre╚Öedintele Rom├óniei este obligat s─â ia m─âsuri urgente pentru respingerea agresiunii ╚Öi s─â le aduc─â ne├«ntarziat la cuno╚Ötin╚Ť─â Parlamentului. M─âsurile urgente nu sunt adoptate exclusiv de c─âtre Pre╚Öedinte deoarece acesta va convoca Consiliul Suprem de Ap─ârare a ╚Ü─ârii pentru a decide asupra m─âsurilor ce se impun a fi hot─âr├óte. Cu toate acestea, Pre╚Öedintele Rom├óniei este ╚Öi pre╚Öedinte al Consiliului Suprem de Ap─ârare a ╚Ü─ârii, de aceea rolul ╚Öefului de stat ├«n aceast─â procedur─â este unul ├«nsemnat, produc─âtor de efecte juridice. De asemenea, Pre╚Öedintele este cel care instituie starea de asediu ╚Öi starea de urgenta ├«n intreaga ╚Ťar─â sau ├«n unele localit─â╚Ťi, decizie pe care o supune Parlamentului spre ├«ncuviin╚Ťare. Decretele emise de ╚Öeful statului ├«n aceste situa╚Ťii sunt considerate ├«n doctrin─â ca av├ónd natura juridic─â de acte administrative cu caracter normativ deoarece acestea produc efecte juridice erga omnes, fiind aplicabile unor categorii largi de subiecte.

     O atribu╚Ťie controversat─â de-a lungul timpului pe care ╚Öeful de stat o exercit─â discre╚Ťionar este, cu siguran╚Ť─â, acordarea gra╚Ťierii individuale. Potrivit acestei competen╚Ťe, ╚Öeful de stat poate ierta o persoan─â condamnat─â de executarea ├«n tot sau ├«n parte a pedepsei ori are posibilitatea de a comuta pedeapsa ├«ntr-una mai u╚Öoar─â (Decizia Cur╚Ťii Constitutionale nr. 89/2003). Acordarea gra╚Ťierii individuale este o institu╚Ťie tradi╚Ťional─â a ╚Öefului de stat prin care acesta poate ierta o persoana de ispa╚Öirea pedepsei din ra╚Ťiuni umanitare. Esen╚Ťial este faptul c─â ╚Öeful statului nu are obliga╚Ťia de a motiva expres m─âsura luat─â. ├Än jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale se arat─â c─â simpla motivare de „a nu fi convins de juste╚Ťea pedepselor aplicate”, nu ├«i poate fi repro╚Öat─â Pre╚Öedintelui ( Avizul Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale nr.1/2007). ├Än acest sens, Pre╚Öedintele poate acorda gra╚Ťierea individual─â f─âr─â concursul unei alte autorit─â╚Ťi ╚Öi se bucur─â de putere discre╚Ťionar─â, decizia sa neput├ónd fi atacat─â dec├ót dac─â aceasta nu a ├«ndeplinit condi╚Ťiile de form─â care sunt cerute de Legea 546/2002 privind gra╚Ťierea ╚Öi procedura acord─ârii gra╚Ťierii.

     Pre╚Öedintele Rom├óniei particip─â la unele dintre cele mai importante raporturi constitu╚Ťionale, mai exact cele ce privesc desemnarea unui candidat pentru func╚Ťia de prim-ministru ╚Öi numirea Guvernului pe baza votului de ├«ncredere acordat de Parlament. Aceast─â competen╚Ť─â pe c├ót de important─â este pentru dezvoltarea armonioas─â a unui stat, pe atat de mult a suscitat numeroase controverse ├«n privin╚Ťa puterii cu care este ├«nvestit ╚Öeful statului. Potrivit procedurii de desemnarea a unui candidat la func╚Ťia de premier, mai ├«ntai, ╚Öeful statului se va consulta cu partidul care are majoritatea absolut─â ├«n Parlament, iar, dac─â nu exist─â o asemenea majoritate, cu partidele reprezentate ├«n Parlament. A╚Öadar, ├«n procesul de desemnare a unui candidat pentru func╚Ťia de prim-ministru, ╚Öeful statului nu se bucur─â de o adevarat─â for╚Ť─â discretionar─â, dreptul acestuia fiind nuan╚Ťat prin raportare la partidele parlamentare, precum ╚Öi la alegerile electorale. De╚Öi este recunoscut dreptul Pre╚Öedintelui de a desemna drept candidat pentru func╚Ťia de prim-ministru chiar ╚Öi o persoan─â care nu este implicat─â politic, deci un tehnocrat, totu╚Öi, Pre╚Öedintele nu este pe deplin liber in alegerea facut─â. Mai mult, este recunoscut dreptul ╚Öefului de stat de a refuza sau de a nu ╚Ťine cont de o propunere de candidat pentru func╚Ťia de prim-ministru care ar veni din partea partidelor parlamentare.

     Cu toate acestea, prin jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale, ╚Öefului de stat i s-a conferit un rol de „arbitru” ╚Öi „mediator” ├«n acest proces, ceea ce „nu permite exercitarea discre╚Ťionar─â a competen╚Ťei Pre╚Öedintelui Rom├óniei” ( Decizia Cur╚Ťii Consti╚Ťutionale nr. 85/2020). Astfel, organul jurisdic╚Ťional consider─â c─â ╚Öeful statului nu trebuie ca prin desemnarea facut─â s─â ignore rezultatul electoral al competitorilor electorali, fiind ├«ntr-o oarecare m─âsur─â chiar legat de acesta. Aceast─â concep╚Ťie promovat─â de Curtea Constitu╚Ťional─â este ├«ntarit─â ╚Öi prin rolul Pre╚Öedintelui Rom├óniei, acela de a veghea la respectarea Constitu╚Ťiei ╚Öi la buna functionare a autorit─â╚Ťilor publice, exercit├ónd, ├«n acest sens, func╚Ťia de mediere ├«ntre puterile statului, precum ╚Öi ├«ntre stat ╚Öi societate. Curtea dezvolt─â ra╚Ťionamentul, sus╚Ťin├ónd c─â Pre╚Öedintele Rom├óniei nu are rolul de decident ├«n acest─â procedur─â, iar acesta ar trebui s─â desemeneze drept candidat pe reprezentantul propus de partidul politic care de╚Ťine majoritatea. Totu╚Öi, a fost utilizat─â aceast─â jurispruden╚Ť─â pentru a ├«nlatura blocajele institu╚Ťionale care existau la acea dat─â ├«n raporturile dintre ╚Öeful statului ╚Öi alian╚Ťa de partide care de╚Ťinea majoritatea ╚Öi care nu rezona cu interesele Pre╚Öedintelui. Tocmai pentru a nu se crea o perpetuare a unui blocaj institu╚Ťional existent, Curtea a statuat c─â Pre╚Öedintele Rom├óniei este legat, cu mici rezerve, de propunerea partidului care de╚Ťine majoritatea absolut─â sau de alian╚Ťa de partide capabil─â s─â ob╚Ťin─â sus╚Ťinerea parlamentar─â. Desigur, nu trebuie omis faptul c─â jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii produce efecte erga omnes, iar deciziile acesteia sunt general obligatorii ╚Öi au putere numai pentru viitor, de aceea, aceasta trebuie respectat─â ╚Öi aplicat─â ├«n conformitate.

     O alta atribu╚Ťie prin care ╚Öeful statului exercit─â puterea statal─â cu care este ├«nvestit, av├ónd, totodat─â, un drept discre╚Ťionar ├«n adoptarea deciziei este, desigur, ini╚Ťierea unui referendum. Referendumul pe care Pre╚Öedintele Rom├óiei ├«l poate ini╚Ťia este unul consultativ, reglementat la art. 90 din Legea fundamental─â. Astfel, Pre╚Öedintele, dupa consultarea Parlamentului, ├«i poate cere poporului s─â-╚Öi exprime , prin referendum, voin╚Ťa cu privire la problemele de interes na╚Ťional. De╚Öi pare c─â aptitudinea ╚Öefului de stat este circumscris─â concursului organului legislativ, totu╚Öi, consultarea Parlamentului este pur formal─â, aceasta reprezint─â o condi╚Ťie de form─â ├«n procesul de ini╚Ťiere a unui referendum. Consultarea Parlamentului este obligatorie de a fi solicitat─â, dar con╚Ťinutul acesteia este facultativ pentru ╚Öeful statului, av├ónd posibilitatea de a ╚Ťine cont sau nu de p─ârerea organului legislativ. Mai mult, ├«n jurispruden╚Ťa Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale, mai exact Decizia nr. 567/2006, se statueaz─â c─â Pre╚Öedintele Rom├óniei este cel care decide ├«n mod arbitrar, discre╚Ťionar, care sunt acele „probleme de interes na╚Ťional” asupra c─ârora ├«i va cere poporului s─â-╚Öi exprime voin╚Ťa.

     Cu siguran╚Ť─â, ╚Öeful statului are putere discre╚Ťionar─â ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte numirea in func╚Ťii publice, acesta fiind pe deplin liber ╚Öi r─âspunz─âtor de alegerea facut─â. ├Än acest sens, Pre╚Öedintele Rom├óniei va numi prin decret 3 judec─âtori ai Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale. ╚śeful statului propune directorii serviciilor de informa╚Ťii ce urmeaz─â a fi numi╚Ťi de Parlament.

     Concluzion├ónd, Pre╚Öedintele Rom├óniei se bucur─â de anumite atribu╚Ťii pe care acesta le poate exercita ├«n mod arbitrar, f─âr─â concursul altor autorit─â╚Ťi statale, dar marea majoritate a competen╚Ťelor sale se concretizeaz─â sub forma solicit─ârilor, consult─ârilor, d─ârilor de seam─â, aducerilor la cuno╚Ötin╚Ť─â. Aceast─â solu╚Ťie a unui Pre╚Öedinte care nu are un rol de „juc─âtor”, ci, mai degrab─â, un rol de „spectator”, „mediator”, a fost determinat─â ╚Öi de ra╚Ťiunile istorice pe care statul roman le-a traversat. ├Än acest sens, legiuitorul constituant a dorit ├«nlaturarea pe c├ót posibil a arbitrariului din exercitarea calit─â╚Ťii de Pre╚Öedinte al Rom├óniei cu scopul de a evita utilizarea puterii ├«n mod autoritar, absolut. Cu toate acestea, Pre╚Öedintele Rom├óniei r─âm├óne unul dintre pilonii democra╚Ťiei constitu╚Ťionale rom├óne╚Öti, bucur├óndu-se de o legitimitate electoral─â puternic─â si exercit├ónd, astfel, atribu╚Ťiile ├«n numele poporului roman pe care ├«l reprezint─â.

     Bibliografie:

1. Institu╚Ťii politice, ╚śtefan Deaconu, edi╚Ťia a IV-a, editura C.H. Beck.

2. Drept administrativ, Verginia Vedina╚Ö, edi╚Ťia a XII-a, revazut─â si actualizat─â, editura Universul Juridic.

3. Constitu╚Ťia Rom├óniei, edi╚Ťia 2020, editura Hamangiu.

* Avizul Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale nr. 1/2007, Decizia Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale nr. 567/2006, Decizia Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale nr. 89/2003, Decizia Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale nr. 85/2020.

Articol redactat de Vl─âdu╚Ť-Florentin-Andrei Tr─âsnea, student ├«n anul I la Facultatea de Drept, Universitatea Bucure╚Öti.

ABC Juridic

ABC Juridic a luat na┼čtere din dorin┼úa de a construi perspective pentru viitorii speciali┼čti ├«n domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment