Respectarea dreptului la moarte

Eutanasia uman─â┬áeste ac╚Ťiunea prin care se suprim─â, ├«n mod nedureros, via╚Ťa unui┬áom a c─ârui suferin╚Ť─â este greu de suportat ╚Öi ├«nso╚Ťe╚Öte o┬ámoarte┬áiminent─â ╚Öi inevitabil─â.

├Än ╚Ť─ârile ├«n care aceasta este permis─â, se procedeaz─â la eutanasie atunci c├ónd pacientul sufer─â de dureri intense, boala sa se afl─â ├«ntr-o faz─â terminal─â ╚Öi ├«╚Öi d─â consim╚Ť─âm├óntul aleg├ónd, de bun─âvoie, acest mod de renun╚Ťare la via╚Ť─â.

Trebuie men┼úionat c─â eutanasia ┼či sinuciderea asistat─â medical sunt legalizate ├«n mai multe ┼ú─âri precum Elve┼úia, Italia, Luxemburg, Albania, Uruguay, Japonia ┼či Australia.

├Än ultimii ani, dup─â legalizarea ├«n ╚Ť─âri ca Olanda sau Belgia a eutanasiei, problema a suscitat discu╚Ťii aprinse, motiv pentru care, la nivel european apar asocia╚Ťii precum ÔÇ×Asocia┼úia pentru un sf├ór┼čit de via┼ú─â voluntar” sau ÔÇ×Asocia┼úia pentru dreptul de a muri ├«n demnitate”. ├Äncep├ónd cu luna martie 2012 s-au constituit ┼čase echipe mobile, formate dintr-un medic ╚Öi o infirmier─â, care se deplaseaz─â la bolnavii incurabili care doresc s─â moar─â, pentru a practica eutanasieri refuzate de medicul curant. ├Äntr-o lun─â, aceste echipe au primit mai mult de 100 de cereri.

De╚Öi dorin╚Ťa bolnavilor incurabili de a-╚Öi curma suferin╚Ťa lor ╚Öi a familiei, de obicei printr-o injec╚Ťie letal─â, a triumfat ├«n fa╚Ťa priorit─â╚Ťii vie╚Ťii, dreptul fundamental garantat ╚Öi ap─ârat la nivel interna╚Ťional, problema aduce ├«n prim plan ╚Öi obiec╚Ťii referitoare la aceasta.

Două principii stau la baza tuturor obiecţiilor:

  1. sfinţenia vieţii sau inviolabilitatea acesteia;
  2. autonomia pacientului.

Dreptul de a tr─âi, analizat din punct de vedere religios, vine de la Dumnezeu ┼či nimeni, ├«n afar─â de Acesta, nu trebuie s─â ├«l retrag─â. ÔÇ×S─â nu ucizi” este una dintre cele Zece Porunci promovate de cre╚Ötini. Acelea╚Öi idei c─âl─âuzitoare se reg─âsesc ┼či ├«n Jur─âm├óntul lui Hipocrate.

Eutanasia este dezb─âtut─â din punct de vedere religios, av├ónd ├«n vedere darul vie╚Ťii oferit de Dumnezeu omului, din punct de vedere moral, lu├ónd ├«n calcul principiul conform c─âruia nimeni nu poate lua mai mult dec├ót poate da, dar, problema ce ne e adus─â nou─â ├«n prim plan este abordarea juridic─â a legaliz─ârii eutanasiei pe plan na╚Ťional.

Din punct de vedere al prevederilor interna╚Ťionale, at├ót Declara╚Ťia European─â a Drepturilor Omului, c├ót ╚Öi Conven╚Ťia Interna╚Ťional─â a Drepturilor Omului confer─â dreptului la via╚Ť─â o pozi╚Ťie ╚Öi o garantare primordial─â. Astfel, ├«n cuprinsul Declara╚Ťiei Europene a Drepturilor Omului se men╚Ťioneaz─â ├«n cadrul art. 3 c─â ÔÇ×orice fiin┼ú─â uman─â are dreptul la via┼ú─â, la libertatea ┼či la securitatea persoanei saleÔÇŁ, iar prin prevederile Conven╚Ťiei Interna╚Ťionale a Drepturilor Omului se afirm─â c─â ÔÇŁDreptul la via┼ú─â al oric─ârei persoane este protejat prin legeÔÇŁ, ├«nc─â din cuprinsul art. 2, cu excep╚Ťiile de rigoare, anume posibilitatea execut─ârii unei sentin╚Ťe capitale pronun╚Ťate de o instan╚Ť─â competent─â, suprimarea violen╚Ťelor unor persoane, procedur─â ce poate avea ca finalitate moartea agresorului, arestarea prin apel la violen╚Ť─â, excep╚Ťiile fiind enumerate exhaustiv de cele dou─â acte interna╚Ťionale dedicate drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor fundamentale.

Pentru protejarea dreptului la via╚Ť─â fiecare stat parte la conven╚Ťii trebuie s─â adopte ├«n legisla╚Ťia na╚Ťional─â prevederi ├«n conformitate cu cele interna╚Ťionale, Rom├ónia oferind dreptului la via╚Ť─â o pozi╚Ťie privilegiat─â ├«n cuprinsul Constitu╚Ťiei. La ├«nceputul Capitolului II privind drepturile ╚Öi libert─â╚Ťile fundamentale art. 22, ├«n cuprinsul fiec─âruia din cele trei articole ce-l compun, men╚Ťioneaz─â importan╚Ťa vie╚Ťii, integrit─â╚Ťii fizice ╚Öi psihice, interzicerea torturii, a oric─ârui fel de tratament inuman, c├ót ╚Öi a pedepsei cu moartea. ├Än Rom├ónia, eutanasierea este interzis─â prin Codul penal, iar cel care asist─â este complice la sinucidere, fapt─â care se pedepse┼čte conform prevederilor legale ├«n vigoare. ┬áTotodat─â, ├Än Rom├ónia, Codul Deontologic al Colegiului Medicilor interzice ├«n mod expres practicarea eutanasiei sub orice form─â.

Dac─â dreptului la via╚Ť─â ├«i este recunoscut de majoritatea statelor un loc aparte ├«n legisla╚Ťie, aceste state resping vehement ideea aprecierii dreptului la moarte ├«n conformitate cu libertatea de voin╚Ť─â a cet─â╚Ťeanului, neoferind astfel posibilitatea curm─ârii suferin╚Ťelor datorate unei boli necru╚Ť─âtoare. Majoritatea statelor protejeaz─â dreptul la via╚Ť─â resping├ónd, implicit, recunoa╚Öterea dreptului la moarte asistat─â.

Curtea European─â a Drepturilor Omului ├«nregistreaz─â, ├«n fiecare an, diferite cereri din partea unor cet─â┼úeni ai diferitelor state, care solicitau s─â li se acorde sprijin pentru declan┼čarea propriei mor┼úi, ├«ntruc├ót dreptul ┼ú─ârii c─âreia apar┼úineau interzicea eutanasia.

Pentru rezolvarea acestei probleme a fost adoptat─â Recomandarea nr. 1419/1999 a Consiliului Europei, care ├«┼či argumenteaz─â pozi┼úia adoptat─â anti- eutanasiere. Membrii acestuia ├«╚Öi motiveaz─â opinia lu├ónd ├«n calcul posibilitatea nefast─â a unei erori medicale prin intermediul c─âreia s-ar putea induce ├«n eroare pacientul care ar crede c─â nu mai are vreo ╚Öans─â de recuperare, acesta dorindu-╚Öi implicit propria moarte, nemaioferindu-i lui posibilitatea ├«mbun─ât─â╚Ťirii st─ârii, ├«n timp. Sub imperiul tulbur─ârii produse de aflarea ve╚Ötii, pacientul ar putea lua o decizie gre╚Öit─â, rezultatul acesteia fiind ireversibil. Se consider─â astfel c─â fiecare individ este r─âspunz─âtor de alegerile f─âcute, neav├ónd nevoie de aprobarea unei institu╚Ťii.

Din datele verificate ├«n prezent rezult─â c─â unele state interzic, ├«n mod explicit, eutanasia, a╚Öa cum este cazul ╚Ť─ârii noastre, ├«n timp ce altele, ca Fran┼úa, o ignor─â.

├Än ╚Ť─ârile ce interzic eutanasia, conduc─âtorii acestora primesc cereri de la persoane aflate ├«n suferin╚Ť─â pentru agrearea mor╚Ťii asistate. Este cazul concret al lui Eugen Constantin Anghel, ├«n v├órst─â de 28 de ani, care ┼či-a exprimat ultima dorin┼ú─â ├«ntr-o scrisoare adresat─â pre┼čedintelui Rom├óniei de la vremea aceea, Traian B─âsescu: ÔÇ×V─â cer imperios s─â accepta┼úi eutanasierea mea. Suf─âr de prea mult timp ┼či am depus nenum─ârate eforturi, ┼či eu, ┼či prietenii mei, pentru a fi ajutat, dar din p─âcate nu mai suport aceast─â suferin┼ú─â inimaginabil─â ┼či doresc s─â plec din aceast─â lume crud─â ┼či nep─âs─âtoare, care nu vede suferin┼úa la care sunt supus din anul 2003ÔÇŁ. ├Än scrisoare s-au ar─âtat suferin╚Ťele nenum─ârate ale acestuia, dar, cu toate acestea pre╚Öedintele Rom├óniei din acea vreme, domnul Traian B─âsescu a refuzat cererea ├«naintat─â de Eugen Constantin Anghel.

Din cele enun╚Ťate ╚Öi prin analizarea cazurilor altor state care permit eutanasierea ╚Öi reglementeaz─â tran╚Öant problema din punct de vedere juridic, practica fiind permis─â prin lege, respect├ónd condi╚Ťia ca persoanele implicate s─â nu ac┼úioneaz─â din interese egoiste sau pentru un profit anume rezult─â c─â decizia de a-╚Ťi sf├ór╚Öi via╚Ťa este una personal─â, individual─â, ├«n str├óns─â corela╚Ťia cu libertatea de g├óndire ╚Öi alegere, iar statul nu ar trebui s─â intervin─â ├«n vreun fel.

├Än Elve╚Ťia, ╚Ťar─â ce permite practica eutanasierii, ajung multe persoane din alte regiuni ale Europei ├«n care eutanasierea este interzis─â.┬áO alt─â condi╚Ťie ce trebuie ├«ntrunit─â este aceea ca persoana care solicit─â eutanasierea s─â se afle, la momentul solicit─ârii, ├«n depline facult─â╚Ťi mentale.

Pe plan interna╚Ťional, eutanasierea este sus╚Ťinut─â de diverse persoane, chiar dac─â ace╚Ötia se lovesc de conservatorismul legiutorilor. Stephen Hawking, renumitul fizician considerat unul dintre cei mai importan╚Ťi oameni ├«n domeniu de la Eistein ├«ncoace, diagnosticat cu o boal─â neurologic─â incurabil─â ├«ncep├ónd cu anul 1993,┬á este un sus╚Ťin─âtor al sinuciderii asistate sau eutanasierii, spun├ónd c─â „este o chestiune de alegere”. „Nu ar trebui s─â-i luam unui om libertatea de a alege s─â moar─â”, consider─â el.

De╚Öi unii nu acord─â o importan╚Ť─â deosebit─â diferen╚Ťelor ce se identific─â ├«ntre eutanasiere ╚Öi sinucidere asistat─â, consider important─â precizarea c─â, ├«n timp de eutanasierea ├«nseamn─â participarea activ─â a cadrului medical ├«n procedura vizat─â prin deconectarea pacientului de la aparate sau adminitrarea unei injec╚Ťii letale, sinuciderea asistat─â vizeaz─â doar o participare pasiv─â din partea acestuia, ilustrat─â doar ├«n informarea pacientului ╚Öi al apropia╚Ťilor acestuia cu privire la procedurile de ajungere la rezultatul scontat, precum indicarea ╚Öi prescrierea unor substan╚Ťe chimice ce duc la moartea acestuia, explicarea modului de deconectare a persoanei ├«n cauz─â de la aparetele ce-l mai ╚Ťin ├«nc─â ├«n via╚Ť─â, ac╚Ťiunea fiind executat─â de familie, prieteni sau apropia╚Ťi.

De╚Öi acceptarea eutanasierii este una contrar─â regulilor promovate de moralitate sau religie, ├«ntr-un stat democratic, unde libertatea de alegere se eviden╚Ťiaz─â ├«n mai toate domeniile de activitate, consider important─â o reglementare strict─â a practicii, acest lucru fiind sus╚Ťinut ╚Öi ├«n╚Ťeles de persoanele aflate ├«n suferin╚Ť─â ╚Öi de apropia╚Ťii acestora, pentru care momentele dinaintea mor╚Ťii iminente a pacientului se scurg at├ót de greu ├«nc├ót posibilitatea eutanasierii ar putea fi justificat─â de nevoia de curmare a acestora.


Surse:

  • ÔÇ×Eutanasia uman─â legalizat─â: binefacere sau crim─â?ÔÇŁ de Ruxandra Paul, publicat pe platforma online www.romanialibera.ro
  • ÔÇťRespectarea dreptului la via╚Ť─â versus eutanasieÔÇŁ de C. Otovescu- Fr─âsie, A. B─ândoiu, publicat ├«n Revista Rom├ón─â de Bioetic─â
Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!