Scurta recapitulare privind cauzele care inlatura raspunderea penala, executarea pedepselor si a consecintelor condamnarii

Aceste cauze sunt imprejurari cu caracter general prevazute de lege ce pot interveni in legatura cu aplicarea ori executarea sanctiunilor penale. Vom face o scurta recapitulare a celor mai importante observatii in privinta acestor masuri.

Amnistia

  • Este un act de clementa ce poate fi adoptat de Parlamentul Romaniei prin lege organica.
  • Inlatura raspunderea penala pentru infractiunile comise anterior adoparii legii.
  • Nu inlatura caracterul penal al faptei, care a fost si ramane infractiune. Orice fapta de acelasi fel comisa dupa adoptarea legii de amnistie va atrage raspunderea penala.
  • Efectele se produc in rem si se resfrang asupra tuturor participantilor la comiterea faptei. Insa, daca actul de amnistie leaga beneficiul acesteia de anumite conditii privind infractorul, va capata caracter mixt, operand in rem, dar si in personam.
  • Infractiunile comise in ziua adoptarii legii de amnistie nu cad sub incidenta acesteia.

Efectele amnistiei antecondamnatorii (intervine inainte de condamnare)

  • Inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita; consecinta va fi ca actiunea penala nu mai poate fi pusa in miscare, iar daca a fost pusa, nu mai poate fi exercitata.
  • Are caracter obligatoriu, efectele ei nu pot fi refuzate de beneficiar. Totusi, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal fiindca acuzatiile ar fi nefondate si pentru a obtine astfel achitarea. Prin cererea de continuare a procesului nu se va putea pierde beneficiul amnistiei, chiar daca va fi gasit vinovat. Dreptul de a cere continuarea procesului penal pentru a dovedi ca acuzatia este nefondata apartine numai suspectului sau inculpatului.[1]
  • Nu inlatura raspunderea civila pentru pagubele provocate persoanei vatamate.
  • Nu inlatura drepturile persoanei vatamate la cheltuielile judiciare.
  • Nu are efect nici asupra masurilor de siguranta, cu exceptia confiscarii extinse[2], intrucat pentru aplicarea acesteia este necesara existenta unei hotarari de condamnare.

Efectele amnistiei postcondamnatorii (intervine dupa condamnare)

  • Daca amnistia intervine dupa condamnarea inculpatului, se va inlatura si executarea pedepsei. Ca urmare a amnistierii nu va mai fi pusa in executare hotararea de condamnare, iar daca a inceput executarea pedepsei, aceasta va inceta.
  • Nu se vor mai executa nici pedepsele complementare stabilite.
  • Amnistia inlatura executarea masurilor educative privative si neprivative de libertate.
  • Amnistia inlatura consecintele condamnarii (similar reabilitarii), facand sa inceteze interdictiile, incapacitatile si decaderile.
  • O condamnare pentru care a intervenit amnistia nu formeaza primul termen al recidivei.[3]
  • Amnistia postcondamnatorie nu are efect asupra pedepsei amenzii deja incasate, in sensul ca nu va fi restituita ca efect al amnistiei.
  • Amnistia nu are efectele unei repuneri in situatia anterioara (restitutio in integrum)
  • Nu are efecte asupra masurilor de siguranta, a caror executare va continua. Scopul preventiv al acestor sanctiuni de drept penal este acela de a inlatura o stare de pericol si a preintampina savarsirea altor fapte prevazute de legea penala.
  • Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal va fi lasata nesolutionata; daca persoana prejudiciata doreste repararea daunelor, va face cererea la instanta civila.
  • Invocarea amnistiei postcondamnatorii se poate face de catre persoana condamnata pe calea contestatiei la executare.

Prescriptia

  • Este o cauza ce inlatura raspunderea penala ca urmare a trecerii unei perioade de timp prevazute de lege. Au caracter general, cu anumite exceptii (infractiuni de genocid, contra umanitatii si de razboi, de omor, omor calificat, infractiuni intentionate urmate de moartea victimei – lovirile cauzatoare de moarte, talharia urmata de moartea victimei, violul urmat de moartea victimei).
  • Are caracter real, profitand tuturor participantilor la savarsirea infractiunii, indiferent de calitatea infractorului.
  • Opereaza din oficiu, si nu de la momentul in care organele judiciare o constata.
  • Determinarea termenului de prescriptive se realizeaza prin raportare la pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita; daca sunt prevazute pedepse alternative, se va face raportarea la cea mai grea; raportarea se va face intotdeauna la maximul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea consumata (nu sunt avute in vedere cauzele de agravare, atenuare, tentativa).
  • Termenele de prescriptie a raspunderii penale se reduc la jumatate pentru cei care la data savarsirii infractiunii erau minori.
  • Momentul de inceput al termenului de prescriptie pentru toti participantii la savarsirea infractiunii este data savarsirii infractiunii de catre autor (data producerii rezultatului). Totusi, in cazul infractiunilor cu durata de consumare, termenele vor curge astfel:
    • Infractiunea continua[4]: curge de la data incetarii actiunii/inactiunii infractionale;
    • Infractiunea continuata[5]: curge de la data savarsirii ultimei actiuni/inactiuni;
    • Infractiuna de obicei[6]: curge de la data savarsirii ultimului act;
    • Infractiunea progresiva[7]: curge de la data savarsirii actiunii/inactiunii, iar nu de la data producerii rezultatului mai grav;
    • Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale fata de un minor: curge de la data la care acesta a devenit major.

Efectele prescriptiei. Daca procurorul constata ca a intervenit prescriptia raspunderii penale, dispune, prin ordonanta, clasarea, iar instanta, prin hotarare, incetarea procesului penal.

Prescriptia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta, cu exceptia confiscarii extinse, intrucat, pentru aplicarea acesteia, este necesara existenta unei hotarari de condamnare.

Intreruperea cursului prescriptiei raspunderii penale. Reprezinta incetarea curgerii termenului prin indeplinirea in mod legal de organele judiciare competente a oricarui act de procedura, chiar si daca nu e supus comunicarii suspectului sau inculpatului. Dupa fiecare intrerupere incepe sa curga un nou termen de prescriptie, perioada anterioara nefiind luata in considerare la calculul termenului de prescriptive. Intreruperea produce efecte in rem fata de toti participanti.

Prescriptia speciala. Ca exceptie, prescriptia va opera totusi, oricate intreruperi ar avea loc, daca termenul de prescriptie prevazut de lege, calculat de la data savarsirii infractiunii, a fost depasit inca o data.

Suspendarea prescriptiei. Poate interveni pe durata cata o dispozitie legala impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal sau pe durata cat o imprejurare de neprevazut ori care nu poate fi inlaturata impiedica procesul penal. Aceasta va produce efecte in personam, numai pentru persoana pentru care au fost impiedicate procedurile. Suspendarea este nelimitata, pana la incetarea cauzei. Perioada suspendarii nu se ia in calcul in cazul prescriptiei speciale.

Lipsa plangerii prealabile

  • Plangerea prealabila este plangerea de a carei formulare legea conditioneaza punerea in miscare a actiunii penale in cazul anumitor infractiuni[8].
  • Plangerea prealabila trebuie formulata de persoana vatamata, personal sau prin mandatar special. Daca persoana vatamata nu are capacitate de exercitiu sau este restransa, plangerea se face de reprezentantii ei legali, respective, cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila. Actiunea penala poate fi pusa in miscare si din oficiu in astfel de situatii (in cazul minorilor, lipsa plangerii prealabile poate fi suplinita prin exercitarea actiunii penale din oficiu).
  • Daca infractiunea a fost savarsita de mai multe persoane, acestia vor raspunde penal, chiar daca plangerea prealabila a fost formulata numai cu privire la unul dintre participant.
  • Termen: plangerea trebuie formulata in 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei.
  • Lipsa plangerii prealabile este o cauza care inlatura raspunderea penala in materia infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
  • Retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala in materia acestui tip de infractiuni. Retragerea trebuie sa fie explicita, neconditionata si trebuie sa fie realizata pana la judecarea definitiva a cauzei. Este posibila retragerea plangerii prealabile numai cu privire la unul dintre participantii la savarsirea infractiunii (in personam), urmand ca procesul sa continue cu privire la suspectii sau inculpatii cu privire la care plangerea nu a fost retrasa. Retragerea se poate face in scris sau verbal, in fata organelor judiciare.
  • Pentru persoanele vatamate lipsite de capacitate de exercitiu, retragerea plangerii prealabile se face numai de reprezentantii lor legali. În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror.
  • Nu constituie infractiune intelegerea patrimoniala dintre infractor si persoana vatamata, intervenita in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila sau pentru care intervine impacarea.

Impacarea

  • Impacarea este cauza care inlatura raspunderea penala pentru savarsirea anumitor infractiuni prevazute de lege constand in acordul intervenit intre persoana vatamata sic el care a savarsit infractiunea, in scopul stingerii conflictului.
  • Victima infractiunii are in procesul penal numai calitatea de persoana vatamata, fiind subiect procesual principal, neputandu-se constitui parte procesuala
  • Se aplica numai la infractiunile la care actiunea penala se pune in miscare din oficiu, in cazurile in care este prevazuta explicit de lege[9].
  • Impacarea partilor trebuie sa fie personala, explicita, totala, neconditionata, definitiva si trebuie realizata pe tot parcursul urmaririi penale, in faza camerei preliminare sau in faza judecatii, pana la citirea actului de sesizare al instantei. Citirea actului de sesizare are loc la primul termen de judecata la care procedura de citare este legal indeplinita si cauza se afla in stare de judecata (asadar, pana la inceperea cercetarii judecatoresti trebuie facuta impacarea).
  • Impacarea se poate face in scris sau verbal, in fata organelor judiciare. Daca asistenta juridical e obligatorie, impacarea partilor trebuie sa se realizeze numai in prezenta paratorului ales sau a aparatorului din oficiu.
  • In cazul in care infractiunea este savarsita de reprezentantul persoanei juridice vatamate, impacarea va produce efecte numai daca este insusita de procuror.
  • Impacarea produce efecte in personam.
  • Procurorul va dispune clasarea, sau, dupa caz, judecatorul va dispune incetarea procesului penal. Suspectul sau inculpatul nu poate cere continuarea procesului.
  • Impacarea este un act bilateral, implicand acordul de vointa al persoanei vatamate si al inculpatului. Spre deosebire de cazul plangerii prealabile, unde retragerea opereaza in rem si produce efecte fata de toti participantii, impacarea opereaza in personam, inlaturand raspunderea penala numai cu privire la inculpatul cu care persoana vatamata s-a impacat.
  • Impacarea inlatura raspunderea penala sis tinge actiunea civila

Gratierea

  • Este masura de clementa prin care Presedintele Romaniei sau Parlamentul dispune inlaturarea, in tot sau in parte, a executarii masurii educative privative de libertate ori a pedepsei, sau comutarea acesteia intr-o pedeapsa mai usoara.
  • Este o cauza de inlaturare a executarii pedepsei/masurii.
  • Gratierea poate privi numai pedepsele aflate in curs de executare.
  • Nu are efect asupra laturii civile si asupra masurilor administrative.
  • Gratierea individuala acordata de Presedinte poate fi refuzata de catre beneficiarul ei, cu exceptia condamnatilor minori, atunci cand cererea a fost facuta de o alta persoana.
  • Nu are efecte asupra pedepselor complementare si a masurilor educative neprivative de libertate (produce efecte asupra celor privative), afara de cazul cand se dispune altfel prin actul de gratiere.
  • Gratierea nu produce in niciun caz efecte asupra masurilor de siguranta si asupra drepturilor persoanei vatamate (despagubiri civile, cheltuieli judiciare).

Prescriptia executarii pedepsei

  • Statul nu va mai putea solicita si obtine executarea pedepsei aplicate prin hotararea definitiva, trecerea timpului anihiland efectul executoriu al hotararii;
  • Se prescrie:
    • Executarea pedepselor principale aplicate persoanei fizice sau juridice
    • Pedepsele complementare aplicate oricarei persoane juridice
  • Masurile de siguranta si pedepsele complementare aplicate persoanei fizice nu se prescriu
  • Prin pedeapsa ce se executa se intelege pedeapsa stabilita de instanta, tinandu-se cont de cauzele ulterioare de modificare a acesteia.
  • Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei
    • Prin inceperea executarii pedepsei
    • Prin sustragerea de la executare, dupa inceperea executarii pedepsei, va provoca curgerea unui nou termen de prescriptie de la data sustragerii
    • Prin savarsirea din nou a unei infractiuni
    • Inlocuirea pedepsei amenzii cu obligatia de a presta munca neremunerata

Reabilitarea

  • Este institutia prin efectul careia inceteaza pentru viitor consecintele juridice ale unei condamnari (decaderi, interdictii, incapacitati).
  • Se dispune cu privire la toate condamnarile pe care le-a suferit o persoana, indiferent de natura si gravitatea condamnarii.
  • Reabilitarea produce efecte numai in personam si numai pentru viitor.
  • Termenele de reabilitare sunt termene substantiale de drept penal.

Reabilitarea de drept.

  • Intervine din oficiu in cazul:
    • Condamnarii la pedeapsa amenzii
    • Condamnarii la pedeapsa inchisorii care nu depaseste 2 ani
    • Pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata sub supraveghere[10], daca in decurs de 3 ani de la implinirea termenului de supreveghere (2-4 ani) condamnatul nu a savarsit o alta infractiune.

Reabilitarea judecatoreasca.

  • Este reabilitarea dispusa de instanta de judecata, daca sunt intrunite conditiile:
    • Sa se fi implinit termenul de reabilitare prevazut de lege (termenul de reabilitare judecatoreasca curge de la data la care pedeapsa principal este executata sau considerate executata).
    • Persoana condamnata sa nu fi savarsit o alta infractiune in termenul de reabilitare (nu conteaza forma de vinovatie, gravitatea, natura acesteia, inclusiv daca pentru aceasta a intervenit o cauza care inlatura raspunderea penala – impacare, retragerea plangerii prealabile etc.).
    • Persoana condamnata sa fi achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligata.[11]
  • Daca instanta de judecata a respins cererea de reabilitare judecatoreasca ca neintemeiata, pententul condamnat nu poate formula o noua cerere, decat dupa trecerea unui termen de 1 an de la data respingerii prin hotarare definitiva. Daca a fost respinsa ca premature, se va face din nou dupa implinirea termenului. Daca a fost respinsa pentur neindeplinirea conditiilor de forma, se poate reface oricand.
  • Inceteaza pentru viitor consecintele juridice ale unei condamnari. Daca persoana va savarsi din nou o infractiune, nu se va retine starea de recidiva. Reabilitarea nu are efecte asupra masurilor de siguranta.

__________________________________________________________________

[1] În caz de amnistie, de prescripţie, de retragere a plângerii prealabile, de existenţă a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunţării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal (art. 18 NCPP).

[2] Confiscarea extinsa. Conditii: (1) a fost comisa una dintre infractiunile expres prevazute de art. 11 NCP; (2) legea prevede pedeapsa inchisorii de 4 ani sau mai mare; (3) instanta a condamnat inculpatul; (4) infractiunea a fost susceptibila sa ii procure infractorului un folos material; (4) valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata in ultimii 5 ani si, eventual, pana la emiterea rechizitoriului, sa depaseasca vadit veniturile obtinute licit; (6) instanta are convingerea ca bunurile dobandite provind din activitati infractionale de natura celor de la art. 11 NCP; (7) exista o stare de pericol prin lasarea in circulatie a acelor bunuri.

[3] La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărârile de condamnare privitoare la: a) faptele care nu mai sunt prevăzute de legea penală; b) infracţiunile amnistiate; c) infracţiunile săvârşite din culpă.

[4] Infractiunea continua. Executarea sa se prelungeste in timp, dupa momentul consumarii. Se poate realiza in forma permanenta – prin natura sa, desfasurarea are loc fara intreruperea actului de executare, altfel, in cazul unei intreruperi, urmate de reluarea activitatii, va exista o noua hotarare infractionala si forma succesiva – prin natura ei, este susceptibila de existenta unor intreruperi firesti ale actului de executare care nu afecteaza unitatea de infractiune, caracterul continuu fiind de esenta infractiunii; in cazul celei continue succesive, prelungirea in timp este datorata naturii infractiunii, si nu vointei faptuitorului cum e in cazul celei continuate. Nu au regim diferit de sanctionare.

[5] Infractiunea continuata. O persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni si inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni. Astfel, actiunile se savarsesc la intervale diferite, dar in aceeasi rezolutie infractionala. Se savarseste numai cu intentie directa/indirecta. Pluralitatea de actiuni sau inactiuni sunt savarsite la diferite intervale de timp. Infractiunea continuata se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege, al carei maxim se poate majora cu maxim 3 ani in cazul pedepsei inchisorii, respectiv cu maxim 1/3 in caul amenzii. Nu pot fi savarsite in forma continuata infractiunile: cu rezultat ireversibil (omor), din culpa, praeterintentionate si cele de obicei.

[6] Infractiunea de obicei. Elementul material al acesteia se realizeaza prin repetarea faptei de un numar suficient de ori incat sa indice obisnuinta persoanei in a o savarsi. Tentativa nu e posibila.

[7] Ca diferenta, la infractiunea progresiva, urmarea iemdiata se agraveaza, fie prin amplificarea urmarii inittiale, fie prin alte urmari fara interventia autorului.

[8] Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate în cazul următoarelor infracţiuni:  Lovirea sau alte violente (193), Violul in forma tip (218), Agresiunea sexuala in forma tip (219), Hartuirea sexuala (223), Violarea de domiciliu (224), Violarea sediului profesional (225), Violarea vietii private (226), Divulgarea secretului profesional (227), Abuzul de incredere (238), Bancruta frauduloasa (241), Gestiunea frauduloasa (242), Distrugerea in forma tip (253), Tulburarea de posesie (256), Abandonul de familie (378), Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului (379),

Furtul, furtul calificat, furtul in scop de folosinta daca sunt savarsite intre membrii de familie, de catre un minor in paguba tutorelui, de catre cel gazduit care locuieste cu persoana vatamata (231).

[9] Infractiuni pentru care impacarea inlatura raspunderea penala: Violenta in familie (199), Insusirea bunului gasit sau ajuns din eroare la faptuitor (243), Inselaciunea (244),

Furtul, furtul calificat, furtul in scop de folosinta daca sunt savarsite intre membrii de familie, de catre un minor in paguba tutorelui, de catre cel gazduit care locuieste cu persoana vatamata (231).

[10] Reabilitarea de drept nu opereaza in cazul renuntarii la aplicarea pedepsei sau in cazul amanarii aplicarii pedepsei intrucat, in cazul acestora, instanta nu dispune o hotarare de condamnare, ci doar, in ultimul caz, stabileste o pedeapsa a carei amanare o dispune.

[11] (1) Când condamnatul sau persoana care a făcut cererea de reabilitare dovedeşte că nu i-a fost cu putinţă să achite despăgubirile civile şi cheltuielile judiciare, instanţa, apreciind împrejurările, poate dispune reabilitarea sau poate să acorde un termen pentru achitarea în întregime sau în parte a sumei datorate. (2) Termenul prevăzut nu poate depăşi 6 luni. (3) În caz de obligaţie solidară, instanţa fixează suma ce trebuie achitată, în vederea reabilitării, de condamnat sau de urmaşii săi. (4) Drepturile acordate părţii civile prin hotărârea de condamnare nu se modifică prin hotărârea dată asupra reabilitării.

Bibliografie:

[2] MIHAIL UDROIU – Drept penal. Partea generala, Editura C.H. BEck, Bucuresti, 2014;

[1] CONSTANTIN MITRACHE, CRISTIAN MITRACHE – Drept penal român – partea generală. Conform noului Cod penal, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2014.

Lucian Ungureanu

Lucian este co-fondator al proiectului "ABC Juridic" si student al Facultatii de Drept - Universitatea din Bucuresti.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment