Separatia puterilor in constitutiile statelor membre UE

Obiectul studiului const─â ├«n principiul separa╚Ťiei puterilor ├«n constitu╚Ťiile statelor membre ale Uniunii Europene.

Importan╚Ťa sa rezult─â din necesitatea observ─ârii ├«ntr-o manier─â fundamentat─â a existen╚Ťei sau inexisten╚Ťei vreunei leg─âturi directe ├«ntre consacrarea constitu╚Ťional─â expres─â sau implicit─â a principiului separa╚Ťiei puterilor ├«n stat, forma de guvern─âm├ónt a acestuia, modul ├«n care cele trei puteri revin autorit─â╚Ťilor publice care le exercit─â, precum ╚Öi respectarea ├«n concret a principiului.

Ne propunem ca, prin agregarea unor sistematiz─âri referitoare la constitu╚Ťiile tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, s─â demonstr─âm lipsa aparent─â a unei astfel de leg─âturi, av├ónd ├«n vedere c─â respectarea ├«n concret a principiului nu poate fi determinat─â de consacrarea expres─â a principiului, de o form─â sau alta de guvern─âm├ónt ori de exercitarea puterilor de anumite autorit─â╚Ťi ├«mpreun─â ori separat. ├Än ultim─â instan╚Ť─â, respectarea ├«n concret a principiului are leg─âtur─â cu gradul de responsabilitate ╚Öi maturitate a celor ce de╚Ťin ╚Öi exercit─â cele trei puteri, deci a societ─â╚Ťii ├«n ansamblul s─âu, a╚Öadar cu nivelul de calitate a sistemului de educa╚Ťie.

Un studiu cu tematic─â identic─â nu mai exist─â, motiv pentru care invit─âm pe aceast─â cale orice persoan─â interesat─â s─â aprofundeze cercetarea tematicii propuse. Bine├«n╚Ťeles, ├«n ceea ce prive╚Öte literatura de specialitate referitoare la principiul separa╚Ťiei puterilor, aceasta poate fi privit─â ca premis─â pentru dezvoltarea prezentului studiu.

 

Principiul separa╚Ťiei puterilor

  1. Fixarea elementelor teoretice

Enun╚Ťat─â de John Locke ├«n lucrarea Tratat asupra guvern─âm├óntului civil (1690), teoria separa╚Ťiei puterilor este definitivat─â ╚Öi explicat─â pe larg de c─âtre Charles-Louis de Secondat, baron de la Br├ęde et de Montesquieu ├«n celebra lucrare ÔÇťDespre spiritual legilorÔÇŁ (1748). Montesquieu a ar─âtat ├«n lucrarea sa c─â ├«n orice societate organizat─â, principiul separ─ârii puterilor ├«n stat este instrumentul de baz─â pentru siguran╚Ťa cet─â╚Ťenilor, urmat de existen╚Ťa celor 3 mari func╚Ťii: de edictare de reguli juridice sau func╚Ťia legislativ─â; de executare a acestor reguli sau func╚Ťia executiv─â; de judecare a litigiilor sau func╚Ťia jurisdic╚Ťional─â[1].

Teoria lui Montesquieu, precum cea a lui Locke, este, a╚Öadar, o reac╚Ťie fa╚Ť─â de arbitrariul ├«n guvernare ╚Öi absolutismul monarhic, el urm─ârind prin teoria sa s─â asigure respectarea libert─â╚Ťilor individuale. Astfel, Montesquieu a ajuns s─â disting─â tocmai ├«ntre cele trei puteri devenite clasice ast─âzi, anume: puterea legislativ─â (sau puterea de a face legi, de a le modifica ╚Öi abroga), puterea executiv─â (sau puterea de a aplica legile) ╚Öi puterea judec─âtoreasc─â (sau puterea de a pedepsi criminalii ╚Öi de a judeca litigiile dintre particulari). Pe aceasta din urm─â, ├«ns─â, Montesquieu nu o dezvolt─â ├«n cercet─ârile sale ulterioare, consider├ónd-o ÔÇťaproape nul─âÔÇŁ[2].

Nici Locke nu afirm─â expres existen╚Ťa unei puteri judec─âtore╚Öti, ├«ns─â crede ├«n func╚Ťia jurisdic╚Ťional─â pe care o realizeaz─â statul, aceasta depinz├ónd, ├«n opinia sa, de puterea legislativ─â. Asfel, Locke distinge trei puteri ale statului, dar patru func╚Ťiuni. Pornind de la faptul c─â ÔÇťscopul principal care ├«ndeamn─â oamenii s─â creeze state ╚Öi s─â se supun─â prin aceasta unui guvern─âm├óntÔÇŁ este ÔÇťap─ârarea propriet─â╚ŤiiÔÇŁ, Locke demonstreaz─â existen╚Ťa unei func╚Ťii jurisdic╚Ťionale pe care o exercit─â statul. ├Än acest context, el arat─â c─â ceea ce lipse╚Öte st─ârii de natur─â, st─ârii anterioare existen╚Ťei societ─â╚Ťii, este ├«n primul r├ónd o lege stabilit─â ╚Öi recunoscut─â, ├«n al doilea r├ónd un judec─âtor recunoscut ╚Öi impar╚Ťial, ├«n al treilea r├ónd o putere care s─â fie ├«n m─âsur─â s─â ├«ntemeieze ╚Öi s─â sus╚Ťin─â o sentin╚Ť─â ╚Öi s─â o pun─â ├«n executare[3].

Principiul separa╚Ťiei puterilor nu trebuie interpretat ca fiind o separare absolut─â a celor trei puteri ale statului, ci interdic╚Ťia ca una dintre puteri s─â cumuleze ╚Öi s─â exercite atribute specifice celorlalte, devenind astfel o putere discre╚Ťionar─â ├«n stat. Mai mult de at├ót, separa╚Ťia puterilor ├«n stat trebuie s─â presupun─â, totu╚Öi, o colaborare ├«ntre puterile statului ├«n procesul general de exercitare a puterii de stat. ├Än felul acesta, se instituie un echilibru ├«ntre puterile statului, acestea av├ónd posibilitatea institu╚Ťional─â de a sanc╚Ťiona excesul de putere al celorlalte, ├«ntruc├ót fiecare putere este ╚Ťinut─â s─â ├«╚Öi limiteze prerogativele la ceea ce constitu╚Ťia i-a ├«ncredin╚Ťat spre competen╚Ť─â[4].

Rousseau sesizeaz─â, ├«ns─â, c─â teoria separa╚Ťiei puterilor ├«n stat prezint─â un viciu fundamental, ╚Öi anume c─â, de╚Öi suveranitatea nu se poate diviza ├«n principiul ei, o reg─âsim divizat─â ├«n obiectul ei. Altfel spus, dac─â admitem indivizibilitatea suveranit─â╚Ťii, firesc ar fi s─â nu admitem nici divizibilitatea puterii. Cu toate acestea, tot Rousseau mai constat─â dou─â lucruri inseparabile: a face legile ╚Öi a le men╚Ťine. Or, acest al doilea aspect implic─â ╚Öi justific─â supravegherea executivului de c─âtre legislativ. ÔÇťGuvern─âm├óntulÔÇŁ, titularul puterii executive ÔÇô spunea Rousseau ÔÇô nu este dec├ót ÔÇťministrulÔÇŁ legislativului, un ÔÇťcorp intermediarÔÇŁ al acestuia ╚Öi subordonat lui[5].

├Än plus, separa╚Ťia puterilor ├«n stat determin─â, ├«n mod natural, apari╚Ťia ╚Öi aplicabilitatea controlului constitu╚Ťionalit─â╚Ťii legilor f─âr─â de care suprema╚Ťia constitu╚Ťiei nu ar putea fi asigurat─â[6].

Dac─â ├«n regimurile politice parlamentare func╚Ťioneaz─â principiul egalit─â╚Ťii dintre parlament ╚Öi executiv, realiz├óndu-se echilibrul dintre acestea (Marea Britanie, Germania), ├«n regimurile politice semipreziden╚Ťiale, ╚Öeful statului (╚Öeful executivului) nu r─âspunde politic ├«n fa╚Ťa parlamentului, dar guvernul trebuie s─â ob╚Ťin─â ├«ncrederea parlamentului pentru a guverna, s─â-i fie aprobat─â lista ╚Öi programul s─âu de guvernare (Fran╚Ťa, Rom├ónia). Specificul regimurilor politice preziden╚Ťiale, cum este cel al S.U.A., este dat de faptul c─â func╚Ťia executiv─â apar╚Ťine ╚Öefului statului ╚Öi subordona╚Ťilor acestuia care nu au calitatea de mini╚Ötri, ├«ntruc├ót nu exist─â conceputul ╚Öi institu╚Ťia Guvernului, func╚Ťia legislativ─â este exercitat─â de c─âtre parlament, iar cea judec─âtoreasc─â de c─âtre Curtea Suprem─â ╚Öi celelalte instan╚Ťe judec─âtore╚Öti recunoscute de┬á lege[7].

Teoria separa╚Ťiei puterilor a avut un rol aparte, poate decisiv, ├«n promovarea sistemului reprezentativ, adic─â ├«n valorificarea democratic─â a rela╚Ťiei dintre de╚Ťin─âtorul suveran al puterii ╚Öi organizarea statal─â a puterii politice; ├«n c─âutarea sau chiar organizarea statal─â ╚Öi func╚Ťionarea puterii astfel ├«nc├ót s─â fie asigurate garan╚Ťiile exercit─ârii depline a drepturilor omului ╚Öi cet─â╚Ťeanului. A╚Öa cum preciza ╚Öi Curtea Constitu╚Ťional─â, ÔÇťsepara╚Ťia puterilor ├«n stat nu ├«nseamn─â lipsa unui mecanism de control ├«ntre puterile statului, dimpotriv─â presupune existen╚Ťa unui control reciproc, precum ╚Öi realizarea unui echilibru de for╚Ťe ├«ntre acestea. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ, iar aceasta presupune, printre altele, ╚Öi posibilitatea instan╚Ťei de judecat─â de a suspenda executarea actului pretins nelegalÔÇŁ (D.C.C. nr. 637/2006)[8].

Curtea Constitu╚Ťional─â a afirmat constant c─â ea ├«ndepline╚Öte un rol exclusiv de ÔÇťlegislator negativÔÇŁ, niciodat─â un rol de ÔÇťlegislator pozitivÔÇŁ, a╚Öa ├«nc├ót ea nu a sanc╚Ťionat ÔÇťscaden╚ŤeÔÇŁ sau ÔÇťlacune legislativeÔÇŁ, de╚Öi a fost adeseori confruntat─â cu asemenea situa╚Ťii. A╚Öa se face c─â deciziile sale sunt, ├«n mare parte, ÔÇťdecizii simpleÔÇŁ sau ÔÇťdecizii extremeÔÇŁ prin care se constat─â constitu╚Ťionalitatea sau lipsa lor de constitu╚Ťionalitate. Totu╚Öi, ├«ntr-o form─â moderat─â, ea a recurs ╚Öi la unele decizii intermediare, prin care constitu╚Ťionalitatea sau lipsa ei a fost constatat─â cu anumite rezerve[9].

├Än ciuda relevan╚Ťei sale de necontestat, asemenea oric─ârei teorii, ╚Öi teoria principiului separa╚Ťiei puterilor ├«n stat cunoa╚Öte critici. O astfel de critic─â este ├«mb─âtr├ónirea teoriei separa╚Ťiei puterilor. Aceasta se explic─â prin aceea c─â teoria a fost elaborat─â pe fondul unor probleme de ordin institu╚Ťional puse de putere, ├«ntr-o perioad─â ├«n care nu se ├«nfiin╚Ťaser─â ├«nc─â partidele politice. Drept urmare, apari╚Ťia partidelor politice ╚Öi rolul lor deosebit ├«n configurarea institu╚Ťiilor juridice ╚Öi politice determin─â ca ast─âzi separarea sau echilibrul s─â nu se realizeze ├«ntre Parlament ╚Öi guvern, ci ├«ntre o majoritate, format─â dintr-un partid sau partide ├«nving─âtoare ├«n alegeri ╚Öi care dispun ├«n acela╚Öi timp de Parlament ╚Öi de guvern ╚Öi o opozi╚Ťie (sau opozi╚Ťii) care a╚Öteapt─â urm─âtoarele alegeri pentru ÔÇťa-╚Öi lua revan╚ÖaÔÇŁ. O asemenea schem─â este ├«n principiu aplicabil─â oriunde, ├«ns─â mai evident ├«n sistemele constitu╚Ťionale bipartide[10].

Alte critici sunt cele reprezentate de teoria unicit─â╚Ťii puterii, respectiv de argumentul ├«nc─âlc─ârii divizibilit─â╚Ťii suveranit─â╚Ťii. Ambele, ├«ns─â, sunt comb─âtute cu u╚Öurin╚Ť─â. Cea dint├ói deoarece nu ╚Ťine cont de faptul c─â puterea de stat este, de fapt, un sistem de organe care coexist─â ╚Öi se controleaz─â reciproc, ├«n timp ce argumentul din urm─â cunoa╚Öte, la r├óndul s─âu, critici cu argumente din teoeria suveranit─â╚Ťii frac╚Ťionate.

Principiul separa╚Ťiei puterilor ├«n stat este consacrat distinct ├«n diferitele Constitu╚Ťii ale lumii, dar el exist─â indiferent de forma pe care o ├«mbrac─â. Dac─â ├«n unele Constitu╚Ťii este reglementat expres printr-o prevedere legal─â (ex: Constitu╚Ťia Moldovei, a Rom├óniei etc), ├«n altele rezult─â implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textelor legii fundamentale (ex: Constitu╚Ťiile Fran╚Ťei, a Belgiei ╚Öi a Spaniei). ├Än Rom├ónia, de la revizuirea constitu╚Ťional─â din 2003, art. 1, alin. (4) din Constitu╚Ťie prevede c─â ÔÇťstatul se organizeaz─â potrivit principiului separa╚Ťiei ╚Öi echilibrului puterilor ÔÇô legislativ─â, executiv─â ╚Öi judec─âtoreasc─â ÔÇô ├«n cadrul democra╚Ťiei constitu╚ŤionaleÔÇŁ[11].

  1. Consacrarea principiului separa╚Ťiei puterilor ├«n constitu╚Ťiile statelor membre UE

├Än cele ce urmeaz─â, vom examina constitu╚Ťiile tuturor statelor membre ale Uniunii Europene sub aspectul existen╚Ťei reglement─ârii expressis verbis a principiului separa╚Ťiei puterilor ori a unei reglement─âri implicite, sub aspectul formei de guvern─âm├ónt reg─âsitem, precum ╚Öi al modului ├«n care sunt exercitate cele trei puteri ├«n stat de c─âtre autorit─â╚Ťi.

  1. Republica Austria[12]

Constitu╚Ťia Austriei consacr─â expressis verbis principiul separa╚Ťiei puterilor. Astfel, ├«n art. 94 alin. (1) este prev─âzut faptul c─â ÔÇťputerile judec─âtoreasc─â ╚Öi executiv─â sunt separate ├«n cadrul tuturor nivelurilor de procedur─âÔÇŁ.

Austria este o republică parlamentară (cu structură federativă), unde puterea legislativă este exercitată de către Consiliul Naţional (Nationalrat) împreună cu Consiliul Federal (Bundesrat), cele două constituind camerele Adunării Federale cu rol de Parlament al Austriei (Bundesversammlung).

Puterea executiv─â a Federa┼úiei este exercitat─â de Pre┼čedintele Federal (Bundespr├Ąsident) ├«mpreun─â cu Guvernul Federal (Bundesregierung), iar puterea judec─âtoreasc─â este exercitat─â de c─âtre Curtea Suprem─â, precum ┼či de alte instan┼úe judec─âtore┼čti stabilite de lege. Curtea Constitu╚Ťional─â a Austriei are o palet─â mai larg─â de competen┼úe dec├ót cele care, ├«n mod tradi╚Ťional, sunt stabilite ├«n atribu┼úiile unei cur╚Ťi constitu╚Ťionale.

  1. Regatul Belgiei[13]

Constitu╚Ťia Belgiei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Regatul Belgiei este o monarhie constitu╚Ťional─â ereditar─â, caracterizat─â de faptul c─â puterea legislativ─â se exercit─â colectiv de c─âtre Rege, Camera Reprezentan╚Ťilor ╚Öi Senat, iar puterea executiv─â este bicefal─â, reprezentat─â de Rege ╚Öi mini╚Ötrii s─âi..

├Än fruntea sistemului judec─âtoresc se reg─âse╚Öte Curtea Suprem─â, care asigur─â o practic─â unitar─â, urmat─â de ├Änaltul Consiliu de Justi╚Ťie, respectiv de jurisdic╚Ťiile administrative. Constitu╚Ťia, ├«n redactarea actual─â, consacr─â ╚Öi o Curte Constitu╚Ťional─â care realizeaz─â controlul de constitu╚Ťionalitate. Pentru caracterizarea raporturilor constitu╚Ťionale dintre autorit─â╚Ťile publice, doctrina precizeaz─â c─â institu╚Ťiile belgiene sunt dominate de principiul separa╚Ťiei puterilor.

  1. Republica Bulgaria[14]

Constitu╚Ťia Bulgariei consacr─â expressis verbis principiul separa╚Ťiei puterilor. Astfel, ├«n art. 8 se prevede c─â ÔÇťputerea statului se ├«mparte ├«n puterea legislativ─â, cea executiv─â ╚Öi cea judec─âtoreasc─âÔÇŁ.

Bulgaria este o republic─â parlamanetar─â, al c─ârei executiv este bicefal ÔÇô Pre╚Öedinte ╚Öi Guvern. Legislativul este exercitat de Parlament, iar activitatatea judiciar─â de c─âtre Curtea Superm─â de Casa╚Ťie, ├«mpreun─â cu Curtea Superm─â Administrativ─â, cur╚Ťi de apel, tribunal departamentale, militare ╚Öi de arondisment.

  1. Republica Ceh─â[15]

Constitu╚Ťia Cehiei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Este o republic─â parlamentar─â ├«n care func╚Ťia legislativ─â este de╚Ťinut─â de c─âtre Senat ╚Öi Camera Deputa╚Ťilor, iar func╚Ťia executiv─â de c─âtre Pre╚Öedintele Republicii, respectiv Guvern.

├Än Republica Ceh─â, puterea judec─âtoreasc─â este alc─âtuit─â din judec─âtori ╚Öi procurori, ace╚Ötia av├ónd rolul de a ├«ndeplini justi╚Ťia, respectiv de a reprezenta statul ├«n activitatea de protec╚Ťie a interesului public. Curtea Constitu╚Ťional─â a Republicii Cehe este, conform Constitu┼úiei, organul judiciar responsabil cu ap─ârarea constitu╚Ťionalit─â╚Ťii.

  1. Republica Cipru[16]

Constitu╚Ťia Ciprului nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Este o republic─â preziden╚Ťial─â unde Pre╚Öedintele este ╚Öi ╚Öef al Guvernului (Consiliul de Mini╚Ötri). ├Än prezent, se guverneaz─â aproape integral dup─â dreptul englez.

Puterea executiv─â este asigurat─â de Pre╚Öedinte ╚Öi de Vicepre╚Öedinte, al─âturi de Consiliul de Mini╚Ötri compus din ╚Öapte mini╚Ötri greci ╚Öi trei mini╚Ötri turci, iar puterea legislativ─â a Republicii este de╚Ťinut─â de Camera Reprezentan╚Ťilor ├«n toate materiile, cu excep╚Ťia acelor chestiuni rezervate camerei grece╚Öti, respectiv celei turce, legate de comunit─â╚Ťile lor. Curtea Suprem─â are rol de instan╚Ť─â de ultim recurs ╚Öi este competent─â ├«n materie civil─â, penal─â ╚Öi administrativ─â. De asemenea, aceasta exercit─â ╚Öi atribu╚Ťiile Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale.

  1. Republica Croa╚Ťia[17]

Constitu╚Ťia Croa╚Ťiei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Croa╚Ťia este o republic─â parlamentar─â, ├«n care puterea legislativ─â este exercitat─â de Parlamentul monocameral, iar puterea executiv─â este exercitat─â de Guvern, care este compus din Prim-ministru ╚Öi mini╚Ötri. Atribu╚Ťiile ╚Öefului de stat croat vizeaz─â, ├«n principal, ap─ârarea ╚Öi rela╚Ťiile interna╚Ťionale ale statului.

Puterea judec─âtoreasc─â se exercit─â prin intermediul instan╚Ťelor judec─âtore╚Öti, organizate ierarhic ╚Öi aflate sub coordonarea Cur╚Ťii Supreme ╚Öi prin Consiliul Na╚Ťional Judiciar, care este un organ independent ce asigur─â autonomia ╚Öi independen╚Ťa puterii judec─âtore╚Öti. Curtea Constitu╚Ťional─â a Croa╚Ťiei este format─â din 13 judec─âtori.

  1. Regatul Danemarcei[18]

Constitu╚Ťia Danemarcei consacr─â expressis verbis principiul separa╚Ťiei puterii judec─âtore╚Öti de cea executiv─â. Astfel, ├«n art. 62 se prevede c─â ÔÇťadministrarea actului de justi╚Ťie se face ├«ntotdeauna independent de puterea executiv─âÔÇŁ.

Este o monarhie constitu╚Ťional─â ├«n care puterea legislativ─â se ├«mparte ├«ntre Parlament (Folketing) ┼či Rege, care are autoritatea suprem─â de conducere pe care o exercit─â prin intermediul mini┼čtrilor. Ei sunt numi┼úi ┼či demi┼či de Rege, inclusiv Prim-ministrul. Puterea executiv─â este exercitat─â de Rege, ├«n timp ce puterea judec─âtoreasc─â este exercitat─â de instan╚Ťele judec─âtore╚Öti.

  1. Republica Elen─â[19]

Constitu╚Ťia Greciei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Republica parlamentar─â Elen─â, de╚Öi nu este expres men╚Ťionat ├«n articolul 26 din Constitu╚Ťie, este guvernat─â de principiul separa╚Ťiei ╚Öi colabor─ârii puterilor ├«n stat, dat fiind c─â, puterea legislativ─â este exercitat─â de Parlament ├«mpreun─â cu Pre╚Öedintele Republicii, puterea executiv─â revine Pre╚Öedintelui Republicii ╚Öi Guvernului, iar puterea judec─âtoreasc─â este realizat─â de instan╚Ťe judec─âtore╚Öti.

  1. Republica Estonia[20]

Constitu╚Ťia Estoniei consacr─â expressis verbis principiul separa╚Ťiei puterilor. Astfel, ├«n art. 4 se prevede c─â ÔÇťactivit─â┼úile Parlamentului, ale Pre┼čedintelui, ale Guvernului Republicii ┼či ale instan┼úelor sunt organizate ├«n conformitate cu principiul separa┼úiei puterilor ┼či al echilibrului puterilorÔÇŁ.

Estonia este o republic─â parlamentar─â ├«n care Parlamentul reprezint─â puterea legislativ─â, iar Guvernul reprezint─â puterea executiv─â. Justi┼úia este ├«nf─âptuit─â exclusiv de instan┼úele judec─âtore┼čti, ├«n timp ce Curtea Suprem─â ├«nf─âpuie╚Öte inclusiv jurisdic╚Ťie constitu╚Ťional─â.

  1. Republica Finlanda[21]

Constitu╚Ťia Finlandei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Cele trei puteri clasice din republica parlamentar─â finlandez─â sunt delimitate expres de Constitu┼úie. Astfel, puterea legislativ─â este exercitat─â de Parlamentul unicameral, iar puterea executiv─â este exercitat─â de Pre┼čedintele Republicii ┼či de Guvern. Puterea judec─âtoreasc─â este exercitat─â de instan┼úe judec─âtore┼čti independente, Curtea Suprem─â ┼či Curtea Suprem─â Administrativ─â fiind cele mai ├«nalte instan┼úe. ├Än ceea ce prive┼čte controlul de constitu┼úionalitate, acesta este exercitat numai aprioric de c─âtre Comisia pentru drept constitu┼úional.

  1. Republica Francez─â[22]

Fran╚Ťa este o republic─â semi-preziden╚Ťial─â, a c─ârei Constitu╚Ťie consacr─â efectiv separa╚Ťia puterilor executiv─â ╚Öi legislativ─â. Astfel, ├«n art. 16 din Preambul, este prev─âzut faptul c─â ÔÇťorice societate ├«n care garan┼úia drepturilor nu este asigurat─â, iar separa┼úia puterilor nu este realizat─â, nu are Constitu┼úieÔÇŁ.

Specificul reglement─ârilor din Constitu╚Ťia francez─â este dat de lipsa ierarhiei clasice a autorit─â╚Ťilor publice (legislativ, executiv, putere judec─âtoreasc─â), ci se reglementeaz─â o alt─â ordine, ╚Öi anume Pre╚Öedintele Republicii, Guvernul, Parlamentul. Este evident─â pozi╚Ťia dominant─â a Executivului, scop declarat deschis de c─âtre autorii Constitu╚Ťiei.┬á Textul de lege consacr─â numai autoritatea judiciar─â, aceasta fiind conform─â concep╚Ťiei franceze despre separa╚Ťia puterilor, iar Consiliul Constitu╚Ťional francez a fost surs─â de inspira╚Ťie ╚Öi pentru reglement─ârile constitu╚Ťionale rom├óne╚Öti.

  1. Republica Federal─â German─â[23]

Constitu╚Ťia Germaniei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Dou─â preciz─âri caracterizeaz─â ordinea constitu╚Ťional─â german─â: structura ╚Öi func╚Ťiile autorit─â╚Ťilor publice corespund structurii federale a statului ╚Öi este evident─â aplicarea clasicului principiu al separa╚Ťiei ╚Öi echilibrului puterilor. Puterea legislativ─â este reprezentat─â de Parlament care cunoa╚Öte dou─â Adun─âri, ╚Öi anume Bundestagul (organul reprezentativ al poporului) ╚Öi Bundesratul (autoritatea public─â prin care landurile colaboreaz─â la legiferare ╚Öi la administrarea Federa╚Ťiei, precum ╚Öi ├«n afacerile Uniunii Europene), la nivelul ├«ntregului stat.

Guvernul Federal, al─âturi de Bundestag, conduce statul, fiind format din Cancelarul Federal, care r─âspunde de stabilirea marilor orient─âri politice, ╚Öi mini╚Ötrii federali. Pre╚Öedintele Federal nu are func╚Ťii de decizie, av├ónd un rol integrator ├«n materie politic─â ╚Öi un rol de reprezentare ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale. Puterea judec─âtoreasc─â este exercitat─â de judec─âtori, independen╚Ťi ╚Öi subordona╚Ťi numai legii, iar jurisdic╚Ťia este exercitat─â de Curtea Constitu╚Ťional─â Federal─â.

  1. Irlanda[24]

Constitu╚Ťia Irlandei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Puterea legislativ─â este exercitat─â de un Parlament bicameral, ├«n colaborare cu Pre╚Öedintele statului. Puterea executiv─â este exercitat─â ÔÇ×de c─âtre sau ├«n baza autorit─â┼úii GuvernuluiÔÇŁ, atribu╚Ťii specifice acestei puteri revenind ├«ns─â ╚Öi Pre╚Öedintelui Republicii, asistat de Consiliul de Stat. Guvernul este format din Prim-ministru ┼či mini┼čtri.

Sistemul judiciar din Irlanda este format din tribunale de prim─â instan╚Ť─â, curte de apel ╚Öi curte de apel final. Curtea de apel final este Curtea Suprem─â ╚Öi este competent─â ├«n faza de recurs cu privire la deciziile ├Änaltei Cur┼úi. ├Än Irlanda, controlul de constitu╚Ťionalitate a legilor se realizeaz─â de dou─â instan╚Ťe judec─âtore╚Öti: Curtea Suprem─â ╚Öi ├Änalta Curte.

  1. Republica parlamentar─â Italia[25]

Constitu╚Ťia Italiei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Puterea legislativ─â este exercitat─â de Parlamentul bicameral (Parlamento) format din Camera Deputa┼úilor (La Camera dei Deputati) ┼či Senatul Republicii (Il Senato della Repubblica), cea executiv─â este exercitat─â de organul colegial al Consiliului de Mini┼čtri (Il Consiglio dei Ministri), ├«n fruntea sa afl├óndu-se Pre┼čedintele Consiliului de Mini┼čtri (Il Presidente del Consiglio dei Ministri), iar puterea judiciar─â este exercitat─â de c─âtre Curtea de Casa┼úie ┼či de restul instan┼úelor judec─âtore┼čti stabilite de lege. Curtea Constitu╚Ťional─â este compus─â din 15 judec─âtori.

  1. Republica Letonia[26]

Constitu╚Ťia Letoniei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Letonia este o republic─â parlamentar─â carcaterizat─â de faptul c─â, ├«n timp ce membrii Parlamentului sunt ale┼či direct de c─âtre popor, Pre┼čedintele este ales de c─âtre Parlament. Guvernul este numit de Pre┼čedinte pe baza votului de ├«ncredere acordat de Parlament. Prim-ministrul este numit de Pre┼čedinte, iar mini┼čtrii de Prim-ministru.

Letonia folose┼čte un sistem judiciar cu trei niveluri: instan┼úe districtuale (municipale), instan┼úe regionale ┼či Curtea Suprem─â. Curtea Constitu┼úional─â nu se poate autosesiza, ea ac┼úion├ónd doar la cererea persoanelor prev─âzute de lege.

  1. Republica Lituania[27]

Constitu╚Ťia Lituaniei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Particularitatea republicii parlamentare Lituania const─â ├«n faptul c─â, at├ót Parlamentul, c├ót ┼či Pre┼čedintele Republicii sunt institu┼úii alese de c─âtre popor prin vot, ├«n timp ce Prim-ministrul este numit ╚Öi demis de Pre╚Öedintele Republicii, cu acordul Parlamentului, iar mini╚Ötrii sunt numi╚Ťi ╚Öi demi╚Öi de Pre╚Öedintele Republicii pe baza propunerii Prim-ministrului. Instan╚Ťele judec─âtore╚Öti sunt cele clasice, anume Curtea Suprem─â, Curtea de Apel, instan╚Ťele judec─âtore╚Öti regionale ╚Öi cele locale. Curtea Constitu╚Ťional─â este compus─â din nou─â judec─âtori, fiecare dintre ace╚Ötia fiind numit pentru un singur mandat de nou─â ani. O dat─â la trei ani, sunt re├«nnoi┼úi o treime dintre membrii Cur┼úii Constitu╚Ťionale.

  1. Marele Ducat de Luxemburg[28]

Constitu╚Ťia Luxemburgului nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Este o monarhie ereditar─â ├«n care puterea executiv─â este exercitat─â de Marele Duce ┼či de Guvernul constituit dintr-un Prim-ministru ╚Öi mai mul╚Ťi mini╚Ötri. Puterea legislativ─â apar╚Ťine Camerei Deputa╚Ťilor. Un al doilea corp, ÔÇ×Conseil dÔÇÖ├ëtatÔÇŁ (Consiliul de Stat), format din 21 de cet─â╚Ťeni numi╚Ťi de Duce, are rol consultativ pentru Camera Deputa╚Ťilor ├«n elaborarea legilor.

Sub aspectul puterii judec─âtore╚Öti exist─â, ├«n principal, judec─âtoriile (ca prim grad de jurisdic┼úie) ┼či tribunalele (instan┼úe de control judiciar), ├«n v├órf afl├óndu-se Curtea Superioar─â de Justi┼úie. Curtea Constitu┼úional─â are ca principal─â atribu┼úie prerogativa de a decide prin hot─âr├óre cu privire la conformitatea legilor cu Constitu┼úia.

  1. Republica Malta[29]

Constitu╚Ťia Maltei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Malta este o republic─â parlamentar─â condus─â pe principiul separa╚Ťiei ╚Öi colabor─ârii puterilor ├«n stat. Astfel, puterea legiuitoare este exercitat─â de Pre╚Öedintele Republicii ╚Öi Parlamentul monocameral, puterea executiv─â este exercitat─â de Pre╚Öedintele Republicii cu sprijinul Cabinetului, iar puterea judec─âtoreasc─â este exercitat─â de instan╚Ťe judec─âtore╚Öti independente de celelalte dou─â puteri ├«n stat. Sistemul judiciar este reprezentat de Cur╚Ťi superioare, conduse de judec─âtori, ╚Öi Cur╚Ťi inferioare, prezidate de magistra╚Ťi. Cur╚Ťile superioare includ Curtea Suprem─â ╚Öi Curtea Constitu╚Ťional─â.

  1. Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord[30]

Constitu╚Ťia Regatului Unit nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Regatul Unit al Marii Britanii ╚Öi Irlandei de Nord este o monarhie constitu╚Ťional─â ereditar─â, care func╚Ťioneaz─â pe baza principiului separa╚Ťiei ┼či colabor─ârii puterilor ├«n stat ┼či al domniei legii adoptate de Parlament. Formal, ┼či ast─âzi monarhul britanic domne╚Öte nu doar asupra Regatului Unit, ci ┼či asupra Commonwealth, o asocia╚Ťie de state reunite sub Coroana Britanic─â. ├Än fapt, puterea executiv─â, care ├«n trecut a apar╚Ťinut monarhilor absolu╚Ťi, este ast─âzi exercitat─â de Cabinetul ├«nc─â denumit ÔÇ×al Maiest─â╚Ťii SaleÔÇŁ, condus de un Prim-ministru care este ╚Öeful partidului politic ├«nving─âtor ├«n alegerile generale. Pierderea ├«ncrederii Parlamentului (format din Camera Lorzilor ╚Öi Camera Comunelor) are adesea drept consecin╚Ť─â ┼či pierderea pozi╚Ťiei de Prim-ministru, ├«ntr-at├ót este de important─â colaborarea puterilor legislativ─â ┼či executiv─â pentru buna func╚Ťionare a regimului politic britanic.

Colaborarea ┼či echilibrul puterilor ├«n stat oblig─â Prim-ministrul ┼či membrii Cabinetului s─â fie membri ai Parlamentului, altfel ei neput├ónd ├«ndeplini func╚Ťii executive de guvernare. Dat fiind c─â Marea Britanie nu are o Constitu╚Ťie scris─â ┼či formal suprem─â, nu exist─â control de constitu╚Ťionalitate ori Curte Constitu╚Ťional─â.

  1. Regatul Țărilor de Jos[31]

Constitu╚Ťia ╚Ü─ârilor de Jos nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Este o monarhie ereditar─â guvernat─â legislativ de Parlementul bicameral (State Generale) ╚Öi executiv de c─âtre Guvern (Rege ╚Öi mini╚Ötrii). Acestea adopt─â la comun legile. Controlul constitu╚Ťionalit─â╚Ťii nu este identificat ├«n dispozi╚Ťiile constitu╚Ťionale, acesta fiind un specific al sistemului juridic olandez. Reamintim c─â art. 120 nu permite judec─âtorilor s─â se pronun╚Ťe asupra constitu╚Ťionalit─â╚Ťii legilor ╚Öi tratatelor.

  1. Republica Polon─â[32]

Constitu╚Ťia Poloniei consacr─â expressis verbis principiul separa╚Ťiei puterii judec─âtore╚Öti de celelalte dou─â puteri. Astfel, ├«n art. 173 se prevede c─â ÔÇťinstan╚Ťele judec─âtore╚Öti ╚Öi tribunalele constituie o putere separat─â ╚Öi independent─â de celelalte puteri ├«n statÔÇŁ.

Parlamentul (Adunarea Na╚Ťional─â) este bicameral, alc─âtuit din Diet─â (Sejm) ╚Öi Senat, ┼či exercit─â ├«ntreaga putere legislativ─â. Pre╚Öedintele Republicii Polone ╚Öi Consiliul de Mini┼čtri exercit─â puterea executiv─â.

├Än Polonia ├«nf─âptuirea justi╚Ťiei este realizat─â de Curtea Suprem─â, instan╚Ťele judec─âtore╚Öti de drept comun, instan╚Ťele de contencios administrativ ╚Öi instan╚Ťele militare, iar procedura judiciar─â cuprinde minimum dou─â grade de jurisdic┼úie. Tribunalul Constitu╚Ťional este o instan┼ú─â specializat─â de contencios constitu┼úional alc─âtuit─â din 15 judec─âtori ale╚Öi ├«n mod individual de Diet─â pentru un mandat de nou─â ani, dintre persoanele care sunt recunoscute pentru competen╚Ťele lor juridice.

  1. Republica Portughez─â[33]

Constitu╚Ťia Portugaliei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Puterile politice ├«n republica semi-prezinde╚Ťial─â a Portugaliei sunt exercitate prin intermediul Pre┼čedintelui, Adun─ârii Republicii, Guvernului ┼či instan┼úelor de judecat─â. Ele sunt separate, dar interdependente. Pre╚Öedintele, printre altele, prezideaz─â Consiliul de Stat (organul politic care ├«l sf─âtuie┼čte pe Pre┼čedintele Republicii ├«n problemele statale) ┼či convoac─â ┼čedin┼úele extraordinare ale Adun─ârii Republicii. Parlamentul (Adunarea Republicii) este unicameral.

Pe l├óng─â Curtea Constitu┼úional─â, care face parte din sistemul na┼úional al cur┼úilor, mai exist─â ┼či Curtea Suprem─â de Justi┼úie ┼či cur┼úile de prim grad de jurisdic┼úie ┼či de al doilea grad, Curtea Administrativ─â Suprem─â ┼či Curtea de Audit, precum ┼či alte instan┼úe administrative ┼či fiscale.

  1. Republica Slovac─â[34]

Constitu╚Ťia Poloniei consacr─â expressis verbis principiul separa╚Ťiei puterii judec─âtore╚Öti de puterile legislativ─â ╚Öi executiv─â. Astfel, ├«n art. 141 alin. (2) se prevede c─â ÔÇťla toate nivelurile, justi╚Ťia este exercitat─â ├«n mod separat fa╚Ť─â de celelalte organe ale statuluiÔÇŁ.

Slovacia este o republic─â parlamentar─â ├«n care puterea legislativ─â este reprezentat─â de Consiliul Na╚Ťional al Republicii Slovace, parlament monocameral. Puterea executiv─â este exercitat─â de Pre┼čedinte ┼či Guvern condus de c─âtre Prim-ministru. Puterea judec─âtoreasc─â este reprezentat─â de c─âtre Curtea Suprem─â a Republicii Slovace, Curtea Constitu╚Ťional─â, instan┼úele judec─âtore┼čti ┼či Consiliul Judiciar al Republicii Slovace.

  1. Republica Slovenia[35]

Constitu╚Ťia Sloveniei consacr─â expressis verbis principiul separa╚Ťiei puterilor. Astfel, ├«n art. 3 se prevede c─â ÔÇť├«n Slovenia, puterea apar╚Ťine poporului. Cet─â╚Ťenii exercit─â aceast─â putere direct ╚Öi prin alegeri, potrivit principiului separ─ârii puterilor legislativ─â, executiv─â ╚Öi judec─âtoreasc─âÔÇŁ.

Puterea legislativ─â este exercitat─â de Adunarea Na╚Ťional─â, iar puterea executiv─â este exercitat─â de c─âtre Pre╚Öedintele Republicii ╚Öi de Guvern. Sistemul judiciar din Slovenia este format din instan╚Ťe judec─âtore╚Öti ordinare. Curtea Suprem─â este cea mai ├«nalt─â instan┼ú─â a statului, hot─âr├ónd asupra c─âilor de atac ordinare ┼či extraordinare, ├«n timp ce Curtea Constitu╚Ťional─â este compus─â din nou─â judec─âtori.

  1. Regatul Spaniei[36]

Constitu╚Ťia Spaniei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

├Än v├órful puterii executive a monarhiei parlamentare a Spaniei se afl─â Guvernul, format din mini╚Ötri ╚Öi condus de Prim-minstru, ├«n timp ce Camera Deputa┼úilor ┼či Senatul formeaz─â cele dou─â Camere ale Parlamentului. Regele este ╚Öeful statului, simbolul unit─â╚Ťii ╚Öi permanen╚Ťei Spaniei. Consiliul General al Puterii Judec─âtore┼čti reprezint─â organul care asigur─â guvernarea ┼či reprezentarea acestei puteri statale (art. 122 din Constitu┼úia Spaniei). Acesta este format din Pre┼čedintele Cur┼úii Supreme, care prezideaz─â Consiliul, ┼či din 20 de membri desemna┼úi de Rege pentru o perioad─â de cinci ani. ┬áCurtea Constitu╚Ťional─â este format─â din 12 judec─âtori.

  1. Regatul Suediei[37]

Constitu╚Ťia Suediei nu consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor, acesta rezult├ónd implicit din prevederile constitu╚Ťionale ╚Öi din modalitatea de structurare a textului constitu╚Ťional.

Suedia este o monarhie constitu╚Ťional─â (parlamentar─â), caracterizat─â de faptul c─â ┼×eful statului suedez este Regele, iar puterea executiv─â a Regatului este ├«ndeplinit─â de Guvernul ce r─âspunde ├«n fa┼úa Parlamentului unicameral, cunoscut ┼či sub denumirea de Riksdag.

Activitatea judec─âtoreasc─â este asigurat─â de Curtea Suprem─â (instan┼úa cea mai ├«nalt─â ├«n grad), cur┼úile de apel ┼či instan┼úele/tribunalele districtuale, iar ├«n materie de contencios-administrativ sunt reglementate Curtea Suprem─â Administrativ─â, cur┼úi de apel ┼či tribunale administrative. Controlul de constitu┼úionalitate se realizeaz─â de jurisdic╚Ťiile administrative ori instan╚Ťele de drept comun (cu prec─âdere prin Curtea Superm─â a Suediei) ╚Öi este focalizat pe cauzele care concret se afl─â pe rol.

  1. Ungaria[38]

Constitu╚Ťia Ungariei consacr─â expressis verbis principiul separa╚Ťiei puterilor. Astfel, ├«n art. C alin. (1) din Fundamente, se prevede c─â ÔÇťfunc╚Ťionarea statului maghiar are la baz─â principiul separ─ârii puterilor ├«n statÔÇŁ.

Ungaria este o republic─â parlamentar─â care func╚Ťioneaz─â conform separa╚Ťiei puterilor ├«n stat, principiu consacrat constitu╚Ťional. Astfel, puterea legislativ─â apar╚Ťine Adun─ârii Na╚Ťionale (Orsz├íggy┼▒l├ęs), care este format─â dintr-o singur─â Camer─â, iar puterea executiv─â este exercitat─â de Pre╚Öedinte, Prim-ministru ╚Öi Guvern.

Puterea judec─âtoreasc─â este exercitat─â de instan╚Ťele judec─âtore╚Öti, anume Curia (Curtea Suprem─â a Ungariei), cur╚Ťile de apel regionale, instan╚Ťele regionale, instan╚Ťele districtuale, instan╚Ťele administrative ╚Öi instan╚Ťele de dreptul muncii. ├Än ceea ce priveste Curtea Constitu╚Ťional─â, aceasta este format─â din 15 membri, ale╚Öi cu votul a dou─â treimi din membrii Adun─ârii Na╚Ťionale pentru un mandat de 12 ani, dintre juri╚Ötii cu ├«nalt─â preg─âtire profesional─â.

 

  1. România

Constitu╚Ťia Rom├óniei consacr─â expressis verbis principiul separa╚Ťiei puterilor. Astfel, ├«n art. 1 alin. (4) se prevede c─â ÔÇťstatul se organizeaz─â potrivit principiului separa┼úiei ┼či echilibrului puterilor – legislativ─â, executiv─â ┼či judec─âtoreasc─â – ├«n cadrul democra┼úiei constitu┼úionaleÔÇŁ.

Puterea legislativ─â este exercitat─â de Parlamentul bicameral. Puterea executiv─â este exercitat─â de Pre╚Öedinte ╚Öi Guvern ÔÇô ├«n fruntea c─âruia se afl─â Prim-ministrul numit de Pre╚Öedinte pe baza votului de ├«ncredere acordat de Parlament. Puterea judec─âtoreasc─â se exercit─â de instan╚Ťele judec─âtore╚Öti const├ónd ├«n judec─âtorii, tribunale, cur╚Ťi de apel ╚Öi ├Änalta Curte de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie. Jurisdic╚Ťia constitu╚Ťional─â este ├«nf─âptuit─â de Curtea Constitu╚Ťional─â ce se formeaz─â din nou─â judec─âtori numi╚Ťi pentru un mandat de nou─â ani.

 

Concluzii

Principalul rezultat ob╚Ťinut ├«n urma realiz─ârii studiului const─â ├«n demonstrarea faptului c─â nu exist─â leg─âtura pe care am avut-o ca premis─â de infirmat, ╚Öi anume cea dintre consacrarea constitu╚Ťional─â expres─â sau implicit─â a principiului separa╚Ťiei puterilor ├«n stat, forma de guvern─âm├ónt a acestuia, modul ├«n care cele trei puteri revin autorit─â╚Ťilor publice care le exercit─â, precum ╚Öi respectarea ├«n concret a principiului.

Astfel, constitu╚Ťiile a 10 state membre ale Uniunii Europene, din toate cele 28, consacr─â expres principiul separa╚Ťiei puterilor ├«n stat, ╚Öi anume: Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Fran╚Ťa, Polonia, Rom├ónia, Slovacia, Slovenia ╚Öi Ungaria. 10 state cu grade diferite de dezvoltare social─â, economic─â ╚Öi politic─â, cu tradi╚Ťii democratice ╚Öi constitu╚Ťionale diferite, dar ╚Öi cu forme de guvern─âm├ónt diferite. A╚Öadar, dac─â se poate vorbi de un factor comun cu poten╚Ťial de consolidare a nivelului de respectare a principiului separa╚Ťiei puterilor ├«n stat, acel factor r─âm├óne educa╚Ťia ce formeaz─â cet─â╚Ťeni responsabili, capabili s─â ia decizii corecte ╚Öi fundamentate, f─âr─â a se l─âsa influen╚Ťa╚Ťi de anumi╚Ťi factori externi, cu inten╚Ťii mai mult sau mai pu╚Ťin bune ╚Öi cu interese mai mult sai mai pu╚Ťin coliniare cu statul de drept.

Ne a╚Ötept─âm ca prezentul studiu s─â fie bine primit ├«n r├óndurile profesioni╚Ötilor, deopotriv─â practicieni ╚Öi teoreticieni, cu speran╚Ťa c─â vor contribui c├ót mai mul╚Ťi la dezvoltarea subiectului ├«n scopul responsabiliz─ârii societ─â╚Ťii, ├«n general, ╚Öi a celor ce exercit─â cele trei puteri, ├«n special.

Ca propuneri de lege ferenda, consider─âm c─â ar trebui g─âsit─â o solu╚Ťie de reglementare c├ót mai eficient─â pentru ca imixtiunile din partea puterilor legislativ─â ╚Öi executiv─â ├«n puterea judec─âtoreasc─â s─â fie prevenite ╚Öi ├«nl─âturate ├«ntr-o c├ót mai mare m─âsur─â.

___________________________________________________________

Referin╚Ťe bibliografice

Ioan Muraru, Elena-Simina T─ân─âsescu et al., Constitu╚Ťia Rom├óniei. Comentariu pe articole (Bucharest: C.H. Beck Publishing House, 2008)

╚śtefan Deaconu, Drept constitu╚Ťional (Bucharest: C.H. Beck Publishing House, 2nd edition, 2013)

╚śtefan Deaconu, Institu╚Ťii politice (Bucharest: C.H. Beck Publishing House, 2nd edition, 2015)

Ion Deleanu, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice. Vol. I (Bucharest: Europa Nova Publishing House, 1996)

Gheorghe Iancu, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice (Bucharest: C.H. Beck Publishing House, 3rd edition, 2014)

Bianca Selejan-Gu╚Ťan, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice. Vol. II (Bucharest: Hamangiu Publishing House, 3rd edition, 2016)

Cristian Ionescu, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice (Bucharest: Hamangiu Publishing House, 2012)

Dan-Claudiu D─âni╚Öor, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice. Vol. I (Bucharest: ╚śtiin╚Ťific─â Publishing House, 1997)

╚śtefan Deaconu et al., Codex Constitu╚Ťional. Constitu╚Ťiile statelor membre ale Uniunii Europene. Vol. I (Bucharest: Monitorul Oficial Publishing House, 2015)

╚śtefan Deaconu et al., Codex Constitu╚Ťional. Constitu╚Ťiile statelor membre ale Uniunii Europene. Vol. II (Bucharest: Monitorul Oficial Publishing House, 2015)

 

Material cules și îngrijit de Andrei Popovici, co-fondator ABC Juridic

[1] Ioan Muraru, Elena-Simina T─ân─âsescu et al., Constitu╚Ťia Rom├óniei. Comentariu pe articole (Bucharest: C.H. Beck Publishing House, 2008), 13.

[2] Bianca Selejan-Gu╚Ťan, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice. Vol. II (Bucharest: Hamangiu Publishing House, 3rd edition, 2016), 12.

[3] Dan-Claudiu D─âni╚Öor, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice. Vol. I (Bucharest: ╚śtiin╚Ťific─â Publishing House, 1997), 273.

[4] Cristian Ionescu, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice (Bucharest: Hamangiu Publishing House, 2012), 141.

[5] Ion Deleanu, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice. Vol. I (Bucharest: Europa Nova Publishing House, 1996), 87.

[6] ╚śtefan Deaconu, Drept constitu╚Ťional (Bucharest: C.H. Beck Publishing House, 2nd edition, 2013), 69.

[7] Gheorghe Iancu, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice (Bucharest: C.H. Beck Publishing House, 3rd edition, 2014), 327.

[8] Muraru, T─ân─âsescu et al., Constitu╚Ťia Rom├óniei. Comentariu pe articole, 13.

[9] Deleanu, Drept constitu╚Ťional ╚Öi institu╚Ťii politice, 98.

[10] Muraru, T─ân─âsescu et al., Constitu╚Ťia Rom├óniei. Comentariu pe articole, 15.

[11] ╚śtefan Deaconu, Institu╚Ťii politice (Bucharest: C.H. Beck Publishing House, 2nd edition, 2015), 18.

[12] ╚śtefan Deaconu et al., Codex Constitu╚Ťional. Constitu╚Ťiile statelor membre ale Uniunii Europene, vol. I (Bucharest: Monitorul Oficial Publishing House, 2015), 11-21.

[13] Idem, 143-148.

[14] Idem, 207-216.

[15] Idem, 257-263.

[16] Idem, 293-300.

[17] Idem, 389-395.

[18] Idem, 439-443.

[19] Idem, 465-475.

[20] Idem, 543-549.

[21] Idem, 587-593.

[22] Idem, 631-635.

[23] Idem, 677-680.

[24] Idem, 751-758.

[25] Idem, 803-809.

[26] ╚śtefan Deaconu et al., Codex Constitu╚Ťional. Constitu╚Ťiile statelor membre ale Uniunii Europene. Vol. II (Bucharest: Monitorul Oficial Publishing House, 2015), 9-15.

[27] Idem, 37-44.

[28] Idem, 89-95.

[29] Idem, 119-125.

[30] Idem, 205-214.

[31] Idem, 263-265.

[32] Idem, 297-307.

[33] Idem, 365-375.

[34] Idem, 477-485.

[35] Idem, 541-548.

[36] Idem, 591-600.

[37] Idem, 653-660.

[38] Idem, 775-782.

ABC Juridic

ABC Juridic a luat na┼čtere din dorin┼úa de a construi perspective pentru viitorii speciali┼čti ├«n domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!