Statul ideal vs. statul atipic- Concurs SNSPA

├Än urma ├«nscrierii la concursul na┼úional adresat liceenilor ┼či organizat de Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice- SNSPA, am decis scrierea unui eseu, sub coordonarea domnului profesor Bogdan Ionescu, de la Colegiul Na┼úional „I.C. Br─âtianu”, Pite┼čti, ┬ápe tema statului ideal, ├«ntruc├ót nu de pu┼úine ori fiecare dintre noi am fost pu┼či ├«n postura de a desconsidera statul ├«n care tr─âim, cauzele fiind multiple, neav├ónd sens o enumerare a acestora ├«n cele ce urmeaz─â. Din motive ce ┼úin de amploarea lucr─ârii, prezentarea acesteia va fi f─âcut─â pe site structurat, ├«n trei p─âr┼úi, dup─â cum urmeaz─â: partea I ( Statul ideal vs. statul atipic), partea a II-a ( Educa┼úia, Finan┼úele ┼či Justi┼úia statului atipic) ┼či partea a III-a ( Forma de guvern─âm├ónt, considera┼úii finale).
Cu to┼úii ne-am dori s─â tr─âim ├«ntr-o lume ├«n care s─â nu existe infrac┼úiuni, ├«n care oamenii s─â fie mai buni, ├«n care s─â fim cu to┼úii egali ├«n drepturi ┼či , ├«n final, s─â tr─âim ├«ntr-o lume care aduce beneficii tuturor. Ne referim a┼čadar la un stat ideal, dar care r─âm├óne doar o fic┼úiune, ceva la care putem visa zi ┼či noapte.

Av├ónd ├«n vedere conota┼úia cuv├óntului ÔÇťstatÔÇŁ, putem lua ├«n considerare o rela┼úie de sinonimie ├«ntre acest cuv├ónt ┼či cel de ÔÇť┼úar─âÔÇŁ. Prin urmare, un stat ideal presupune, inevitabil, o ┼úar─â ideal─â, ├«ns─â, din dorin┼úa de a r─âm├óne ├«n sfera realismului, nu putem trata aceast─â tem─â dec├ót ca pe o utopie.
Toate formele de guvern─âm├ónt cunoscute, fie c─â ne referim la monarhie ├«n toate ├«n┼úelesurile sale: absolut─â sau constitu┼úional─â, fie c─â ne referim la republic─â, lu├ónd ├«n considerare toate formele ei: parlamentar─â, semipreziden┼úial─â sau preziden┼úial─â, au demonstrat de-a lungul anilor c─â au at├ót puncte forte, c├ót ┼či puncte slabe. ├Äns─â, pentru a ne apropia c├ót mai mult de tema lucr─ârii de fa┼ú─â, se impun c├óteva preciz─âri:

i) trebuie avut în considerare faptul că statul este o ficţiune juridică, o noţiune abstrată;
ii) de┼či ceva imperceptibil, statul exercit─â o anumit─â putere, definit─â de unii autori prin termenul de suveranitate, ├«n┼úeleas─â prin intermediul a dou─â accep┼úiuni: suveranitate intern─â ( aptitudinea puterii de stat de a-┼či impune comandamentele tuturor peroanelor ┼či grup─ârilor umane de pe teritoriul s─âu, f─âr─â a putea fi m─ârginit─â ├«n libertatea ei de ac┼úiune de o autoritate superioar─â sau concurent─â) ┼či suveranitate extern─â ( ├«nsu┼čirea autorit─â┼úii publice de a reprezenta statul ├«n raporturile sale cu alte subiecte de drept interna┼úional ├«n condi┼úii de egalitate ┼či f─âr─â alte ingerin┼úe)(1) ;
iii) nu putem ignora faptul c─â democra┼úia a prev─âzut dintotdeauna faptul c─â poporul este cel care de┼úine puterea politic─â, prin urmare suveranitatea apar┼úine poporului, principiu reg─âsit ├«n multe dintre constitu┼úiile ┼ú─ârilor democratice. Poporul nu-┼či poate exercita direct puterea sa, motiv pentru care creeaz─â organele de stat. A┼čadar, statul apare ca o form─â insitu┼úionalizat─â a puterii poporului. El trebuie s─â-┼či exercite sarcinile ├«n limitele stabilite de Constitu┼úie.(2)

F─âr─â inten┼úia de a formula o prelegere de drept constitu┼úional, atunci c├ónd facem referire la un stat este necesar s─â scoatem ├«n eviden┼ú─â ceea ce Declara┼úia drepturilor omului ┼či cet─â┼úeanului de la 1789 prevedea: ÔÇťOrice societate ├«n care garan┼úia drepturilor nu este asigurat─â, nici separa┼úia puterilor stabilit─â, nu are constitu┼úieÔÇŁ. Lu├ónd ├«n considerare toate aceste elemente, ├«n continuare vom ├«ncerca s─â facem un exerci┼úiu de imagina┼úie ┼či s─â renun┼ú─âm la utopicul stat ideal ┼či s─â creion─âm unul atipic, o cetate a c─ârei for┼ú─â s─â rezide ├«n fermitatea cu care se aplic─â ┼či se respect─â principiile juridice ┼či se responsabilizeaz─â cet─â┼úenii ├«nc─â de la cea mai fraged─â v├órst─â.

Punem accent pe principii juridice întrucât fără astfel de norme nu am putea fi în prezenţa unui stat, ci doar a unei comunităţi care nu ar avea organizare, economie, care nu s-ar putea dezvolta, iar în cele din urmă ar dispărea, ar fi absordită de către entităţi care au adoptat astfel de norme.
├Äncheiem tema statului ideal, pentru a putea continua cu prezentarea statului atipic, printr-o reflec┼úie a lui Blaise Pascal tocmai din dorin┼úa de a eviden┼úia faptul c─â un stat, pentru a avea mai multe plusuri dec├ót minusuri, trebuie s─â formeze o justi┼úie puternic─â: ÔÇťEste drept c─â ceea ce-i just s─â fie urmat; este necesar ca cel mai puternic s─â fie ascultat. Justi┼úia f─âr─â for┼ú─â e neputincioas─â; puterea f─âr─â justi┼úie este tiranic─â. Justi┼úia f─âr─â for┼ú─â este contestat─â pentru c─â exist─â ├«ntotdeauna oameni r─âi; for┼úa f─âr─â justi┼úie este condamnabil─â. Prin urmare, trebuie s─â punem la un loc justi┼úia ┼či for┼úa ┼či pentru aceasta s─â facem ca ce-i drept s─â fie puternic ┼či ce-i puternic s─â fie drept. Dreptatea este un lucru discutabil; puterea se recunoa┼čte f─âr─â nicio discu┼úie. Deci n-avem dec├ót s─â d─âm putere justi┼úiei. Neput├óndu-se face ca ceea ce-i drept s─â fie puternic, lumea a f─âcut ca ceea ce-i puternic s─â fie dreptÔÇŁ.

Statul atipic

┼óin├ónd cont de faptul c─â statul atipic nu ├«┼či propune s─â fie unul ideal, ci doar unul care ofer─â cet─â┼úenilor un ambient propice dezvolt─ârii, trebuie evitate ├«nc─â de la ├«nceput dou─â extreme ├«ntre care se ├«ncadreaz─â societatea rom├óneasc─â, dar nu numai. ÔÇťLa o extrem─â sfor─âituri na┼úionaliste ┼či declara┼úii patriotard-belicoase din clasa << sunt m├óndru c─â sunt rom├ón ┼či s─â ne mai lase ─â┼čtia-n pace, c─â doar nu suntem colonia lor >>. La cealalt─â extrem─â , resemnarea cioranian─â c─â tr─âim ├«n mahalaua istoriei, m─âcina┼úi de e┼čec, complexe ┼či provincialismÔÇŁ. (3)┬áAstfel, statul atipic este unul lipsit de prejudec─â┼úi, care-┼či ├«nva┼ú─â istoria, dar nu r─âm├óne ancorat ├«n ea, care ├«┼či aplic─â politica ├«n scopul propriei dezvolt─âri ┼či nu al dezvolt─ârii ÔÇťreprezentantului aleg─âtorilor care absenteaz─â protest├ónd c─â programul de legiferare are loc ├«n timpul programului lui de somnÔÇŁ.(4)

Statul pe care dorim să-l creionăm nu poate fi decât unul care are ca piloni de sprijin cele mai puternice principii juridice:
i) egalitatea ├«n drepturi ┼či obliga┼úii a tuturor cet─â┼úenilor;
ii) ap─ârarea drepturilor naturale ┼či imprescriptibile ale omului precum: libertatea, proprietatea, siguran┼úa ┼či rezisten┼úa la oprimare;
iii) egalitatea cet─â┼úenilor ├«n fa┼úa legii, f─âr─â privilegii ┼či imunit─â┼úi;
iv) libertatea de exprimare, libera comunicare a g├óndurilor ┼či a opiniilor;
v) respectarea regulilor de drept interna┼úional public, astfel statul atipic nu va ├«ntreprinde niciun r─âzboi ├«n vederea cuceririi ┼či nu-┼či va folosi niciodat─â for┼úele ├«mpotriva libert─â┼úii vreunui popor;
vi) contribuirea cet─â┼úenilor la cheltuielile privitoare la organizarea ┼či func┼úionarea statului, av├ónd ├«n vedere c─â banii bugetului de stat se afl─â la baza serviciilor pe care un stat este ├«n m─âsur─â s─â le pun─â la dispozi┼úia comunit─â┼úii. Astfel, un volum redus al banilor publici ┼či/sau o gestionare deficitar─â a administr─ârii ┼či utiliz─ârii acestora se va reflecta imediat ├«n gradul de dezvoltare a infrastructurii, nivelului pensiilor, asisten┼úei sociale ├«n general, ├«n tipul ┼či calitatea investi┼úiilor publice ┼č.a.(5) ;
vii) protejarea cetăţeanului de către statul al cărui resortisant este împotriva abuzurilor altor state.

Acestea sunt doar c├óteva dintre principiile eviden┼úiate ├«n constitu┼úiile celor mai democratice state ale lumii, reg─âsindu-se de asemenea ├«n Declara┼úia Drepturilor Omului ┼či Cet─â┼úeanului din 26 august 1789, ori ├«n preambulul Constitu┼úiei Fran┼úei din 27 octombrie 1946. Am pus accent pe dezvoltarea constitu┼úional─â a statului atipic din dorin┼úa de a nu ne l─âsa prad─â tenta┼úiei de a desconsidera constitu┼úia ┼či principiile de natur─â moral─â sau juridic─â ├«ncorporate, consider├óndu-le o ÔÇťlogoree f─âr─â relevan┼ú─âÔÇŁ, ÔÇť o pierdere de vreme atunci c├ónd promite chestiuni generale, chiar dac─â promisiunile sunt OK ├«n sineÔÇŁ. (6)

Tocmai de aceea, o con┼čtientizare a popula┼úiei cu privire la importan┼úa legii fundamentale se impune cu prec─âdere ├«ntr-un stat atipic, ├«ntruc├ót ├«n cele tipice, ├«n special cel ├«n care tr─âim, oamenii nu primesc minima educa┼úie ├«n acest sens. Sunt cet─â┼úeni care ajung la v├órsta de 18-19 ani f─âr─â s─â ┼čtie cum arat─â o constitu┼úie ├«n form─â material─â, nemaivorbind despre faptul c─â nu i-au citit nici m─âcar o dat─â prevederile. Un sistem tipic ├«n care educa┼úia juridic─â a unei persoane se limiteaz─â la o or─â pe s─âpt─âm├ón─â de educa┼úie civic─â ├«n clasa a 7-a nu numai c─â nu este performant, dar nu este nici s─ân─âtos. Din acest motiv se ├«nt├ómpl─â ca un stat tipic s─â fie asemenea unui maidanez ÔÇť c├ónd simpatic, c├ónd jig─ârit, c├ónd inteligent, c├ónd n─ât├óng, c├ónd exasperant, c├ónd ┼čarmant, c├ónd juc─âu┼č, c├ónd ar┼ú─âgos, activ adesea, dar mai cu seam─â lene┼č, c─âut├ónd c├óteodat─â m─ârg─âritare printre gunoaie, insolit ┼či ┼čmecher, credincios ┼či neloial, jelindu-┼či ┼či doinindu-┼či soarta ├«n lungi bocete canine, chefliu ┼či mucalit, pescuind cu umbrela c├ónd D├ómbovi┼úa d─â peste maluri ┼či apoi fur├ónd sacul cu nisip din digul de protec┼úie, ├«n speran┼úa c─â sacul ├«i e propria c─âciul─â. Spre deosebire de labradori, rottweileri ┼či ciob─âne┼čti germani, maidanezul nostru are o calitate: e descurc─âre┼ú. Ce-i lipse┼čte ├«ns─â sunt pedigriul ┼či rasaÔÇŁ. (7)

Avem astfel ├«n fa┼úa noastr─â radiografia perfect─â a statului tipic, nuan┼ú├ónd calit─â┼úile ┼či mai ales defectele sale, defecte pe care vom ├«ncerca s─â le ├«nl─âtur─âm ├«n cele ce urmeaz─â ┼či s─â le minimaliz─âm consecin┼úele atunci c├ónd facem referire la statul atipic. ├Än cele din urm─â, la o proiectare a statului nostru atipic trebuie avute ├«n vedere trei mari coordonate ┼či anume: politica ├«n domeniul educa┼úiei, politica ├«n domeniul finan┼úelor ┼či politica ├«n domeniul justi┼úiei. F─âr─â a ├«ncerca s─â excludem celelalte domenii din via┼úa social─â, consider─âm c─â o bun─â organizarea ┼či func┼úionare a celor trei amintite mai sus poate constitui o influen┼ú─â considerabil─â asupra domeniului s─ân─ât─â┼úii, infrastructurii, locurilor de munc─â, asigur─ârilor sociale, pensiilor ┼č.a.m.d.

Pentru a citi partea a II-a a proiectului, click aici.


(1) ┼×tefan Deaconu, Institu┼úii politice, Ed. C.H. Beck, Bucure┼čti, 2012, p. 14

(2) Ibidem.

(3) Florentin Ţuca, România (mai)daneză, Contributors.ro, 16 ianuarie 2013

(4)Florentin Ţuca, Gâlceava cu juristul din mine, Dilema Veche, nr. 440, 19-25 iulie 2012

(5)┬áMonica Amalia Ra┼úiu, Drept financiar public. Drept bugetar, Ed. C.H. Beck, Bucure┼čti, 2013

(6) Cristian Ghinea, Dreptul constituţional la hârtie igienică groasă, Dilema Veche, nr. 475, 21-27 martie 2013

(7) Florentin Ţuca, România (mai)daneză, Contributors.ro, 16 ianuarie 2013

Bianca Savu

Bianca Ioana Savu este elev─â ├«n clasa a XII-a la Colegiul Na┼úional "I.C. Br─âtianu", Pite┼čti ┼či dore┼čte s─â urmeze cursurile Facult─â┼úii de Drept, Universitatea din Bucure┼čti.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!