Ştii să scrii şi să citeşti, îmi pot da seama cine eşti

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române ne spune că alfabetizarea este procesul prin care un analfabet este învăţat să scrie şi să citească. Ultimele statistici ale anului 2014 arată faptul că România prezintă o rată a analfabetismului de 6%, acest lucru clasându-ne pe primul loc într-un top al Uniunii Europene.

Potrivit Wikipedia, în Europa Evului Mediu procentul de alfabetizare a scăzut și s-a concentrat, în special, în orașe și în rândurile clericilor. Situația s-a îmbunătățit odată cu Revoluția Franceză care a dat un impuls învățământului. La început scrierea a fost considerată ca fiind de origine divină, de aceea era monopolizată de o elită de scribi în serviciul templelor, dar și în serviciul suveranilor. Era un instrument de putere și de control. Aceasta constituie una dintre multiplele cauze ale analfabetismului. La nivel global, în anii 2000, numărul de persoane analfabete era de aproximativ 90 de milioane.

Cei de la presalibera.net spun că motivele principale pentru care rata analfabetismului este atât de ridicată în România par a fi sărăcia, dar şi lipsa de educaţie a unor adulţi, aceştia neînţelegând importanţa şcolii. Pe lângă aceste probleme mai putem adăuga şi o proastă gestionare a sistemului educaţional românesc în ultimii de ani.

Pentru a ne da seama cum văd românii faptul că suntem pe primul loc  în Uniunea Europeană, având cea mai mare rată a analfabetismului, am întrebat câţiva tineri ce părere au ei despre acest lucru, cum cred că s-a ajuns aici şi ce cred că poate face România pentru a decădea din acest top. O studentă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti ne-a răspuns: ” Poate fi vorba şi de ingoranţa cu care tinerii tratează şcoala, chiar şi cei mici. Probabil vine şi de undeva din familie, unii părinţi nu realizează faptul că şcoala e importantă şi astfel copiii sunt lăsaţi să trateze acest aspect cu superficialitate. Aşa cred că s-a ajuns aici. Poate şi din cauza sărăciei, acum mă refer la zonele rurale, unde pentru oamenii de acolo şcoala nu este văzută la fel ca în mediul urban. Pentru a decădea din acest top, e nevoie de mai multă promovare a conceptului de educaţie, cultură etc”.

Majoritatea persoanelor pe care le-am întrebat au dat aproximativ acelaşi răspuns: ” Problema vine în mare parte din mediul rural, unde, dacă nu vrei să mergi la şcoală, mergi la sapă”. Trecând peste răspunsurile de mai sus, unul singur mi-a atras atenţia în mod deosebit. Sergio Sandu, un elev de clasa a XII-a, a răspuns în felul următor: “ Părinţii care nu-şi duc copiii la şcoală ar trebui pedepsiţi. În cazul în care nu există posibilitatea financiară de a-i susţine în şcoli, să îi ajute statul din comisioanele scoase din urma scumpirii alimentelor, băuturilor alcoolice şi ţigărilor. În cazul analfabeţilor deja trecuţi de vârsta corespunzătoare începerii şcolii, ar trebui să se înfiinţeze şcoli speciale pentru ei, unde să-i poată învăţa să citească şi să scrie. Este foarte uşor, înveţi în cel mult un an să scrii şi să citeşti. Şi mai este ceva important ce aş avea de spus. Suntem pe primul loc al analfabetilor din UE, dar nimeni nu remarcă faptul că suntem şi una din ţările cu cei mai deştepţi oameni din lume, începând de la absolvenţii de liceu care pleacă la facultate în străinătate şi ajung medici, ingineri, web designer, fizicieni etc. Pe aceşti oameni nu-i remarcă nimeni din România ca fiind de-ai noştrii. Ei sunt apreciaţi la adevărata lor valoare în străinătate. Aşa am ajuns. Să se mândrească alte ţări cu românii noştri, iar noi să vedem doar defectele ţării noastre”.

Un alt răspuns interesant a venit din partea domnului profesor Daniel Preda de la Liceul Tehnologic ”Al. I. Cuza” : „ Ce părere am? Era de aşteptat să se ajungă aici. Încă de acum zece ani existau semnale de alarmă privind scăderea interesului elevilor faţă de învăţătură. Reformele din educaţie au fost soritite eşecului deoarece niciun ministru nu a avut un mandat complet. Apoi, tinerii au început să folosească mijloacele electronice de comunicare, ceea ce a adus la o deteriorare a limbii române. Să nu uităm şi aspectul demografic. Numărul elevilor a scăzut dramatic, existând o pondere mai mare în rândul etniei rrome, ceea ce, statistic vorbind, a mărit numărul elevilor analfabeţi. O altă cauză? Mass-media promovează non-valorile şi emisiunile de cancan, fără a cenzura greşelile gramaticale. Emisiunile de cultură au un rating scăzut şi au fost scoase din grila multor televiziuni. Măsuri? Sunt multe! Pentru că mass-media are o mare influenţă în societatea românească, ar trebui să cenzureze limbajul agramat – să existe în programa de la limba şi literatura română ore de dicţie şi de citire, până în clasa a XII-a – să se realizeze portofolii la toate materiile, pentru ciclul V-XII, dar numai cu scriere olografă, apoi prezentarea în faţa clasei a unei concluzii, timp de cinci-zece minute”.

Pe 8 septembrie, de ziua internaţională a alfabetizarii, se le arătăm celorlalte state membre UE că putem fi pe primul loc în top cu o rată mare a alfabetizării şi nu a analfabestimului. Putem face acest lucru doar dacă aruncăm o privire în trecutul ţării noastre şi ne aducem aminte de oameni străluciţi ai României despre care a auzit întreaga lume în toate domeniile: Ana Aslan (geriatrie), Emil Racoviţă (biospeologie), Mihai Eminescu (cea mai lungă poezie din lume), Nadia Comăneci (cel mai mare punctaj – primul 10 la Olimpiada de la Montreal), Constantin Brâncuşi (sculptură), Henri Coandă (primul avion cu motoreactor), Nicolae Paulescu (a descoperit insulina, ceea ce i-a adus Premiul Nobel), Titu Maiorescu (a înfiinţat Junimea), Victor Babeş (primul tratat de bacteriologie din lume), Anghel Saligny (podul de la Cernavodă) şi mulţii alţii. Fiecare român se poate face cunoscut, trebuie doar sa începem cu paşi mici. Alfabetizarea este unul dintre ei.

Mirela Daniela Balta

Mirela este studentă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!