STUDIU EXCLUSIV: Cum a ajuns China principalul motor al economiei mondiale

├Än ultimele 3 secole lupta pentru cea mai mare economie a lumii s-a intensificat iar suprema╚Ťia unei economii nu a durat mai mult de un secol. Astfel secolul al XIX ÔÇô lea, este cunoscut ca secolul Marii Britanii din punct de vedere economic, d├ónd startul Revolu╚Ťiei Industriale. ├Än secolul al XX ÔÇô lea SUA a dep─â╚Öit economia Marii Britanii consolid├óndu-╚Öi pozi╚Ťia de cea mai mare economie a lumii p─ân─â ├«n anul 2014 c├ónd a fost dep─â╚Öit─â de c─âtre Republica Popular─â Chinez─â. Conform ultimelor date economice privind m─ârimea GDP (Produsului Intern Brut), China ocup─â prima pozi╚Ťie a ÔÇťtopuluiÔÇŁ av├ónd un GDP PPP de 18,030 miliarde $, urmat─â de c─âtre SUA cu un GDP PPP de 17,419 miliarde $ ╚Öi de c─âtre India cu un GDP PPP de 7,393 miliarde $[1]┬á(WorldBank, 2015). ├Än prezent, ├«n mediul economic exist─â ÔÇťdisputeÔÇŁ┬á dac─â secolul XXI va reprezenta secolul Chinei (baz├óndu-ne pe evolu╚Ťia Chinei de la ├«nceputul acestui secol ╚Öi pe prognozele evolu╚Ťiei GDP ├«n urm─âtorii ani).

Datorit─â avansului tehnologic ╚Öi al globaliz─ârii rela╚Ťiilor comerciale, financiare ╚Öi nu numai, ├«n r├óndurile ce urmeaz─â voi prezenta succint evolu╚Ťia Chinei ├«ncep├ónd cu anul 2008, an ce a reprezentat un an critic ├«n economia global─â din cauza crizei financiare, precum ╚Öi pozi╚Ťia pe care o ocup─â acum ├«n economia global─â ╚Öi influen╚Ťa pe care o exercit─â direct sau indirect asupra dezvolt─ârii economice a statelor lumii prin prisma rela╚Ťiilor comerciale, investi╚Ťionale dintre acestea.

Avansul economiei Chinei a fost sus╚Ťinut de aderarea acesteia la World Trade Organization (WTO) ├«n anul 2001, beneficiind de extinderea rela╚Ťiilor comerciale, a exportului ├«n principal, datorit─â normelor de produc╚Ťie pe care le ├«ndepline╚Öte ├«ncep├ónd cu anul 2001. ├Än decursul celor 14 ani de la aderarea la WTO, China a reu╚Öit s─â devin─â cel mai important produc─âtor din lume ╚Öi principalul exportator de produse prelucrate. Prin aceste dou─â┬áÔÇťtitulaturiÔÇŁ, China a reu╚Öit s─â sus╚Ťin─â o cre╚Ötere economic─â anual─â de dou─â cifre, p├ón─â ├«n anul 2008 c├ónd a ├«nceput s─â reduc─â ÔÇ×motorul de cre╚Ötere economic─âÔÇŁ la o medie de 7%/an[2].

Pentru crearea unei imagini ├«n ceea ce prive╚Öte influen╚Ťa Chinei din punct de vedere al rela╚Ťiilor economice cu economiile lumii voi prezenta pe scurt cum s-au dezvoltat ├«n ultimul deceniu ╚Öi jum─âtate leg─âturile dintre China (cea mai mare economiei a lumii) ╚Öi SUA (a doua cea mai mare economii e lumii). O dat─â cu intrarea Chinei in WTO, acesta a beneficiat de ├«ncrederea statelor ├«n ceea ce prive╚Öte procesul de produc╚Ťie, devenind de-a lungul timpului un centru de outsourcing ├«n ceea ce prive╚Öte produc╚Ťia[3].┬á(Bank, 2015) Beneficiind de un astfel de avantaj China a devenit o economie bazat─â pe produc╚Ťie ╚Öi export ceea ce i-a permis s─â ├«nregistreze un excedent comercial masiv (exporturile > importurile). Excedentul comercial i-a permis s─â realizeze rezerve valutare de 3.59 trilioane $ (la sf├ór╚Öitul lunii septembrie a.c) ┬á(SAFE, 2015). Astfel China a putut s─â devin─â cel mai mare creditor al SUA de╚Ťin├ónd 1,261 miliarde $ ├«n trezoreria SUA┬á(CNBC, 2015). Rela╚Ťiile economice dintre SUA ╚Öi China pot fi privite dup─â cum urmeaz─â:

  • SUA sus╚Ťine ├«n mod direct economia Chinei mut├óndu-╚Öi majoritatea produc╚Ťiei ├«n China, astfel ├«nc├ót China ├«╚Öi poate sus╚Ťine for╚Ťa de munc─â din fondurilor americanilor ╚Öi altor parteneri economici. Din resursele financiare dob├óndite, China finan╚Ťeaz─â datoria SUA (prin cump─ârarea de bonduri ╚Öi obliga╚Ťiuni emise de stat ╚Öi alte institu╚Ťii) pe termen lung iar SUA stimuleaz─â cre╚Öterea economic─â a Chinei cel pu╚Ťin pe termen scurt;
  • Unul dintre motivele pentru care SUA a mutat produc╚Ťia ├«n China este reprezentat de ÔÇťgoana dup─â reducerea cheltuielilor de produc╚ŤieÔÇŁ ╚Öi indirect a alimentat cre╚Öterea ╚Öomajului ├«n ╚Ťar─â ╚Öi diminuarea ╚Öomajului ├«n China (beneficiind de for╚Ťa de munc─â ieftin─â din China, SUA a renun╚Ťat la for╚Ťa de munc─â din ╚Ťar─â);
  • China devine cel mai important consumator de materie prim─â din lume pentru a-╚Öi putea sus╚Ťine produc╚Ťia;
  • China finan╚Ťeaz─â datoria SUA cu fondurile generate de sectorul industrial ╚Öi excedentul comercial.

Astfel, rela╚Ťiile dintre SUA ╚Öi China au devenit interdependente, put├ónd fi privite sub forma unui cerc, China finan╚Ťeaz─â datoria SUA pe termen lung iar SUA stimuleaz─â cre╚Öterea economic─â a Chinei prin procesul de externalizare.

Pentru a crea o imagine asupra rela╚Ťiilor comerciale dintre China ╚Öi principalii parteneri comerciali, SUA ╚Öi UE27, voi prezenta mai jos modul ├«n care au evoluat aceste rela╚Ťii ├«ncep├ónd cu anul 2002 (dup─â aderarea Chinei la WTO):

12319480_811468848961778_1909891782_n

(Sursă date: European Union trade in the World: Index și http://ec.europa.eu/eurostat. Prelucrare proprie)

Interpretarea grafic─â:

date export = cât a exportat UE în China ( sau cât a importat China din UE)

date import = cât a importat UE din China (sau cât a exportat China în UE)

balan╚Ť─â = diferen╚Ťa dintre exporturi ╚Öi importuri (exporturi nete), pentru UE ├«nseamn─â deficit comercial, adic─â a importat mai mult dec├ót a exportat (a pl─âtit mai mul╚Ťi bani pe bunurile aduse ├«n UE dec├ót a ├«ncasat pe cele trimise ├«n China), iar ├«n cazul Chinei diferen╚Ťa dintre exporturi ╚Öi importuri (exporturi nete) reprezint─â excedent comercial, adic─â a exportat mai mult dec├ót a importat (a ├«ncasat mai mul╚Ťi bani pe bunurile trimise ├«n UE dec├ót a pl─âtit pentru cele aduse din UE)

├Än baza rela╚Ťiilor comerciale dintre UE ╚Öi China, ├«n perioada 2002-2014 UE a ├«ncasat 1,179.5 miliarde euro din v├ónzarea de bunuri ╚Öi a pl─âtit 2,832.7 miliarde euro pentru bunurile pe care le-a consumat din China ├«nregistr├ónd un deficit comercial de 1,653.2 . Din 2002 p├ón─â ├«n 2014 exporturile UE c─âtre China au crescut de 4,7 ori (sau cu 470%) iar importurile din China (exporturile Chinei c─âtre UE) au crescut de 3,34 ori (sau cu 334%). Exporturile UE au crescut constant cu o rat─â medie anual─â de 11.81% ├«nregistr├ónd o cre╚Ötere imporant─â de 27.4% ├«n anul 2010. O dat─â cu debutul crizei financiare rela╚Ťiile comerciale dintre cele UE ╚Öi China s-au consolidat, astfel ├«nc├ót valoarea exporturilor UE din 2009-2014 sau dublat fa╚Ť─â de exporturile din perioada 2002-2008 ajung├ónd la valoarea de 789 miliarde euro (2009-2014) fa╚Ť─â de 390.5 miliarde euro (2002-2008). ├Än aceea╚Öi perioad─â necesitatea de bunuri a UE a crescut, aceste date reflect├óndu-se ├«n cresterea medie anual─â a importurilor cu 8.9%, ├«nregistr├ónd un declin ├«n anii 2009, 2012, 2013 de 15.65%, 1.27% respectiv 3.96%. ├Än perioada 2009-2014 valoarea importurilor UE (exporturilor Chinei c─âtre UE) a crescut aproximativ cu jum─âte (40%) fa╚Ť─â de perioada 2002-2008 ajung├ónd la valoarea de 1,666.8 miliarde euro de la 1,165.9 miliarde euro.

12351207_811468538961809_314646233_n

(Surs─â date: United States Census Bureau, https://www.census.gov. Prelucrare proprie)

Interpretarea grafic─â:

date export = cât a exportat SUA în China ( sau cât a importat China din SUA)

date import = cât a importat SUA din China (sau cât a exportat China în SUA)

balan╚Ť─â = diferen╚Ťa dintre exporturi ╚Öi importuri (exporturi nete), pentru SUA ├«nseamn─â deficit comercial, adic─â a importat mai mult dec├ót a exportat (a pl─âtit mai mul╚Ťi bani pe bunurile aduse ├«n SUA dec├ót a ├«ncasat pe cele trimise ├«n China), iar ├«n cazul Chinei diferen╚Ťa dintre exporturi ╚Öi importuri (exporturi nete) reprezint─â excedent comercial, adic─â a exportat mai mult dec├ót a importat (a ├«ncasat mai mul╚Ťi bani pe bunurile trimise ├«n SUA dec├ót a pl─âtit pentru cele aduse din SUA).

├Än baza rela╚Ťiilor comerciale dintre SUA ╚Öi China, ├«n perioada 2002-2014 SUA a ├«ncasat 933,3 miliarde de dolari din v├ónzarea de bunuri ╚Öi a pl─âtit 4,057.6 miliarde de deolari pentru bunurile pe care le-a consumat din China ├«nregistr├ónd un deficit comercial de 3,124.3 miliarde dolari . Din 2002 p├ón─â ├«n 2014 exporturile SUA c─âtre China au crescut de 5,59 ori (sau cu 559%) iar importurile din China (exporturile Chinei c─âtre UE) au crescut de 3,73 ori (sau cu 373%). Exporturile SUA au crescut constant cu o rat─â medie anual─â de 13% ├«nregistr├ónd o cre╚Ötere imporant─â de 24.48% ├«n anul 2010. O dat─â cu debutul crizei financiare rela╚Ťiile comerciale dintre cele SUA ╚Öi China s-au consolidat, astfel ├«nc├ót valoarea exporturilor SUA din 2009-2014 aproape s-au dublat fa╚Ť─â de exporturile din perioada 2002-2008 ajung├ónd la valoarea de 621.2 miliarde dolari (2009-2014) fa╚Ť─â de 312.1 miliarde dolari (2002-2008). ├Än aceea╚Öi perioad─â necesitatea de bunuri a SUA a crescut, aceste date reflect├óndu-se ├«n cresterea medie anual─â a importurilor cu 9.91%, ├«nregistr├ónd un declin ├«n anul 2009 de 13.97%. ├Än perioada 2009-2014 valoarea importurilor SUA (exporturilor Chinei c─âtre SUA) a crescut aproximativ cu jum─âte (43%) fa╚Ť─â de perioada 2002-2008.

Principalii parteneri comerciali pe export ai Chinei ÔÇô bunuri de consum

Cu scopul de a detalia imaginea rela╚Ťiilor comerciale dintre China ╚Öi partenerii s─âi, mai jos, voi analiza principalele pie╚Ťe de export pentru bunurile ╚Öi serviciile produse de c─âtre China ├«n anul 2013.

12343213_896495273762245_934245757_o

(Surs─â imagine: http://atlas.media.mit.edu/)

├Än anul 2013 China a exportat bunuri ╚Öi servicii ├«n valoare de 2,25 trilioane de dolari c─âtre urm─âtoarele pie╚Ťe:

  • SUA: 19%;
  • UE27: 12,4% (Germania 4.1%, UK 2.5%, Fran╚Ťa 2.2%, Olanda 2%, etc.);
  • Hong Kong: 12%;
  • Japonia: 7.3%;
  • Korea de Sud: 3.6%;
  • India: 2.1% etc.

12326033_896495280428911_1790361967_o

(Surs─â imagine: http://atlas.media.mit.edu/)

Principalele bunuri exportate de c─âtre China sunt:

  • Calculatoare: 9.3%;
  • Echipamente de transmisie: 5.7%;
  • Telefoane: 4.5%;
  • Circuite integrate: 2.3%;
  • Componente ale ma╚Öinilor de birou: 2.1%
  • Lcds, Semiconductori: 1.2%
  • Componente ale autoturismelor, piese de mobilier, pulovere tricotate: 1.1% etc.

12318110_896495277095578_611663686_o

(Surs─â imagine: http://atlas.media.mit.edu/)

├Än anul 2013 China a importat ├«n total bunuri ╚Öi servicii ├«n valoare de 1.56 trilioane de dolari din urm─âtoarele pie╚Ťe:

  • Asia: 10%;
  • Korea de Sud: 9.1%;
  • Japonia: 8.6%;
  • SUA: 8.4%;
  • Australia: 6.1%;
  • Germania: 5.6%;
  • Hong Kong: 5.4% etc.

blabla

(Surs─â imagine: http://atlas.media.mit.edu/)

De la partenerii săi comerciali, China a important în anul 2013 următoarele bunuri/materii prime:

  • 13% petrol;
  • 9% circuite integrate;
  • 8% minereu de fier;
  • 5% aur;
  • 9% ma╚Öini;
  • 2% boabe de soia etc.

______________________________________________

Bibliografie

Bank, W. (2015, January 1). World Bank. Retrieved from Word Bank: http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.KD.ZG
CNBC. (2015, May 16). CNBC. Retrieved from CNBC: http://www.cnbc.com/2015/05/16/china-tops-list-of-us-foreign-creditors-once-more.html
SAFE. (2015, January 1). State Administration of Foreign Exchange. Retrieved from State Administration of Foreign Exchange: http://www.safe.gov.cn/wps/portal/english/Data/Forex
WorldBank. (2015, september 18). World Bank. Retrieved from World Bank: http://databank.worldbank.org/data/download/GDP_PPP.pdf
[1] Conform ultimelor date puse la dispozi╚Ťie de WordBank,
(http://databank.worldbank.org/data/download/GDP_PPP.pdf) tot aici puteti vizualiza topul economiilor lumii ├«n func╚Ťie de GDP Purchasing Power Parity (PPP)
[2] Conform datelor puse la dispozi╚Ťie de c─âtre WorldBank cre╚Öterea economic─â a Chinei ├«ncep├ónd cu anul 2001 este urm─âtoarea: 8,3% (2001), 9,1%(2002),10%(2003), 10.1%(2004), 11.4% (2005), 12.7%(2006), 14.2%(2007), 9.6%(2008), 9.2%(2009), 10.6%(2010), 9.5% (2011), 7.8%(2012), 7.7%(2013), 7.4%(2014)
[3] Datorit─â for╚Ťei de munc─â numeroare determinat─â de m─ârimea popula╚Ťiei (aproximativ 1.3 miliarde de locuitori) ╚Öi al costului redus al for╚Ťei de munc─â. Pentru mai multe detalii pute╚Ťi vizualiza datele aici: http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.KD.ZG
Alexandru Bratosin

Alexandru BRATOSIN este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucuresti si administratorul sectiunii economice de pe ABC Juridic.

Related articles
2 Comments
  1. vicentiu decembrie 04, at 18:26

    Foarte buna analiza,dar trebuie precizat ca este vorba de Purchasing Power Parity sau GDP PPP ,la GDP Nominal ,China este inca pe locul al doilea

  2. Alexandru Bratosin decembrie 04, at 22:37

    Salut Vicentiu. Multumesc pentru timpul acordat citirii acestei analize si pentru remarca. Am specificat in nota de subsol [1] ca este vorba de GDP PPP dar pentru a evita orice confuzie modific textul.

Leave a Comment