Sugestii pentru bobocii de la Drept

Cu consultarea echipei fondatoare a ABC Juridic

V─â prezint mai jos r─âspunsurile la dou─â ├«ntreb─âri ce mi-au fost adresate de c─âtre Asocia╚Ťia Studen╚Ťilor ├«n Drept de la Facultatea de Drept din cadrul Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti, ├«ntreb─âri ce prezint─â interes ├«ndeosebi pentru cei afla╚Ťi la ├«nceput de drum ├«n domeniul juridic, dar nu numai.

1. Ce sfaturi ave╚Ťi pentru studen╚Ťii din anul I ai Facult─â╚Ťii de Drept?

├Än primul r├ónd, trebuie s─â re╚Ťinem faptul c─â, ├«n urm─â cu c├óteva luni, studen╚Ťii din anul I erau ├«nc─â liceeni. De aceea, ei au cea mai mare nevoie de a fi ├«ndruma╚Ťi ╚Öi sus╚Ťinu╚Ťi pentru a avea un parcurs academic ce corespunde a╚Ötept─ârilor acestora.

Legat de acest parcurs academic, studen╚Ťii din primul an trebuie s─â ├«n╚Ťeleag─â de la bun ├«nceput faptul c─â nimeni altcineva nu este responsabil pentru viitorul lor. ├Än aceea╚Öi ordine de idei, trebuie s─â fie deschi╚Öi la minte ╚Öi s─â nu plece la drum cu o idee preconceput─â despre traseul lor profesional de dup─â terminarea facult─â╚Ťii, ├«n sensul alegerii ├«nc─â de pe acum a unei profesii juridice prin prisma unor factori interni sau externi.

Este firesc ca fiecare student s─â aib─â o afinitate pentru o anumit─â profesie juridic─â, ├«ns─â este de preferat s─â ÔÇťgusteÔÇŁ din fiecare astfel de profesie prin intermediul stagiilor de practic─â (observ c─â din ce ├«n ce mai multe institu╚Ťii publice ori firme din sectorul privat ├«╚Öi manifest─â disponibilitatea ├«n sensul acord─ârii unor astfel de stagii studen╚Ťilor la drept, ceea ce este un lucru foarte bun), astfel ├«nc├ót s─â-╚Öi formeze o impresie realist─â cu privire la aria ├«n care ╚Öi-ar dori s─â profeseze.

Ba chiar mai mult, ├«i sf─âtuiesc s─â nu aib─â ├«n vedere doar profesiile juridice tradi╚Ťionale (magistrat, avocat, notar, executor judec─âtoresc), ci s─â ├«ncerce ╚Öi alte domenii cu profil juridic precum diploma╚Ťia, practica ├«n insolven╚Ť─â, administra╚Ťia public─â (este mare nevoie de juri╚Öti competen╚Ťi ├«n acest sector), administrarea de afaceri (mul╚Ťi avoca╚Ťi ajung s─â fie manageri de companii datorit─â abilit─â╚Ťilor extraordinare dob├óndite ╚Öi ╚Ölefuite ├«n exercitarea profesiei) sau chiar finan╚Ťe (o diplom─â de jurist ├«nso╚Ťit─â de cuno╚Ötin╚Ťe solide de economie ╚Öi finan╚Ťe poate califica un absolvent pentru a fi bancher de investi╚Ťii, spre exemplu). ├Än ceea ce prive╚Öte politica ori afacerile, este un lucru arhicunoscut oriunde ├«n lume c─â dreptul, prin complexitatea sa evident─â, este o veritabil─â ramp─â de lansare c─âtre aceste dou─â arii. A╚Öadar, ├«n pofida unei p─âr╚Ťi din opinia public─â, dreptul ofer─â reale oportunit─â╚Ťi de carier─â pentru cei cu orizonturi largi, pentru cei care caut─â s─â fac─â ceva ├«n plus fa╚Ť─â de ce se cere ├«n facultate ╚Öi care, bine├«n╚Ťeles, se dedic─â dezvolt─ârii lor ca oameni, ├«n general, ╚Öi ca juri╚Öti, ├«n special.

Aceast─â dezvoltare trebuie s─â devin─â un obicei, un modus vivendi, dac─â vor s─â aib─â succes ori s─â fie ferici╚Ťi, dup─â caz. ├Än principiu, aceasta presupune ├«nv─â╚Ťarea ├«n fiecare zi a cel pu╚Ťin un lucru nou, ├«nv─â╚Ťare ce se poate realiza prin citit, prin filme ori documentare, prin punerea voluntar─â ├«n situa╚Ťii noi ori prin mentorat. Mul╚Ťi militeaz─â pentru prioritatea unuia sau altuia dintre aceste mijloace de ├«nv─â╚Ťare, ├«ns─â cred c─â toate au relevan╚Ťa lor ╚Öi trebuie ├«mbinate pentru o dezvoltare armonioas─â.

Cititul, ├«ns─â, indiferent de subiectul tratat de autor (un student la drept trebuie s─â aib─â o cultur─â general─â bogat─â, a╚Öa c─â nu trebuie s─â se limiteze doar la doctrina juridic─â) este singurul care se poate substitui cu succes oric─ârui alt mijloc de ├«nv─â╚Ťare, ├«ntruc├ót te pune ├«n situa╚Ťii noi prin ochii unui poten╚Ťial mentor, permi╚Ť├óndu-╚Ťi, practic, s─â beneficiezi de experien╚Ťa sa, cu avantajul fa╚Ť─â de filme ori documentare de trecere prin filtrul con╚Ötiin╚Ťei a celor citite ╚Öi asimilarea informa╚Ťiilor conform propriilor valori ╚Öi nevoi. Nu trebuie neglijat─â, ├«ns─â, aplicarea celor ├«nv─â╚Ťate ├«n via╚Ťa de zi cu zi. La urma urmei, finalitatea procesului de ├«nv─â╚Ťare nu este asimilarea de informa╚Ťii per se, ci formarea unor noi deprinderi.

Cu toate acestea, le recomand studen╚Ťilor din anul I s─â nu uite de ce au venit la facultate, ╚Öi anume s─â studieze dreptul. Pentru ca studiul lor s─â fie unul corect, mai ├«nt├ói s─â ├«nve╚Ťe cum s─â studieze. Este bine ╚Ötiut faptul c─â oamenii au preferin╚Ťe diferite (subcon╚Ötiente, de altfel) ├«n ceea ce prive╚Öte felurile de stimuli la care r─âspund (vizuali, auditivi, kinestezici). Este motivul pentru care un student prefer─â s─â audieze cursul ╚Ťinut de profesor, altul s─â citeasc─â suportul de curs, iar altul s─â fac─â sublinieri, scheme ╚Öi altele asemenea. De cele mai multe ori, ├«ns─â, studen╚Ťii ├«mbin─â aceste tehnici grefate pe categoriile de stimuli, ob╚Ťin├ónd, astfel, un randament superior de ├«nv─â╚Ťare.

├Än cele din urm─â, ├«i sf─âtuiesc (╚Öi e valabil pentru orice om, mai ales pentru unul ce a ├«nceput o nou─â etap─â din via╚Ť─â, etap─â ce necesit─â eforturi pentru adaptare) s─â nu uite s─â tr─âiasc─â. S─â se bucure de via╚Ť─â ╚Öi de perioada studen╚Ťiei, ├«ns─â conform propriilor valori, ├«ntr-un mod echilibrat ╚Öi ├«n╚Ťelept. S─â nu uite, totu╚Öi, c─â oamenii sunt f─âpturi emo╚Ťionale ╚Öi c─â e mult mai u╚Öor s─â critici ╚Öi s─â distrugi dec├ót s─â ├«n╚Ťelegi, s─â ier╚Ťi ╚Öi s─â construie╚Öti ceva. Pentru acestea din urm─â, e nevoie de caracter ╚Öi autocontrol, ambele fiind dob├óndite prin eforturi constante ╚Öi con╚Ötiente ╚Öi, ├«n egal─â m─âsur─â, indispensabile unei vie╚Ťi bogate din toate punctele de vedere.

2. Care considera╚Ťi c─â sunt cele mai importante calit─â╚Ťi pe care trebuie s─â le aib─â studen╚Ťii la Drept pentru a deveni adev─âra╚Ťi „oameni ai dreptului”?

Pentru a deveni adev─âra╚Ťi ÔÇ×oameni ai dreptuluiÔÇŁ, ├«n mod logic trebuie s─â fie, mai ├«nt├ói, adev─âra╚Ťi oameni.

Juri╚Öti buni sunt mul╚Ťi, ├«ns─â asta nu-i face neap─ârat oameni buni ╚Öi, de aceea, nu ating succesul pe care ╚Öi-l doresc. Pentru a fi un jurist bun, trebuie, ├«n primul r├ónd, s─â cuno╚Öti legea ╚Öi s─â ╚Ötii unde s─â cau╚Ťi. Trebuie s─â fii capabil s─â faci corel─âri ├«ntre diverse texte de lege, s─â interpretezi normele ├«n func╚Ťie de scopul pentru care au fost edictate, s─â cuno╚Öti excep╚Ťiile de la principii. ├Än ziua de azi, aceste sarcini ce-i revin juristului au fost simplificate prin prisma existen╚Ťei at├ót a softurilor legislative ╚Öi jurispruden╚Ťiale, c├ót ╚Öi a doctrinei accesibile ÔÇťla un click distan╚Ť─âÔÇŁ, astfel ├«nc├ót abilit─â╚Ťile anterior men╚Ťionate au devenit necesare, dar nu ╚Öi suficiente.

Astfel, este nevoie s─â ai o cultur─â general─â (a╚Öadar, extrajuridic─â) bogat─â, ├«ntruc├ót dreptul izvor─â╚Öte din toate ariile vie╚Ťii. Prin urmare, nu este suficient s─â cunoa╚Ötem scopul aplic─ârii unei legi, ci trebuie s─â ├«n╚Ťelegem ╚Öi cauza adopt─ârii acesteia. Abia atunci putem emite ra╚Ťionamente juridice de valoare.

Ei bine, aceasta este partea u╚Öoar─â din a fi un adev─ârat ÔÇ×om al dreptuluiÔÇŁ. Ceea ce face cu adev─ârat diferen╚Ťa ├«ntre acesta ╚Öi un jurist bun este, dup─â cum am men╚Ťionat ╚Öi la ├«nceput, calitatea de adev─ârat om.

├Än principiu, aceast─â calitate ╚Ťine de educa╚Ťia primit─â, ├«ns─â nu cea institu╚Ťional─â ori formal─â. Este vorba, ├«n primul r├ónd, de cei 7 ani de acas─â ╚Öi, ├«n mod subsecvent, de felul ├«n care un om se comport─â cu semenii s─âi. Acest lucru face diferen╚Ťa ├«ntre oamenii ferici╚Ťi (╚Öi, de cele mai multe ori, ╚Öi de succes) ╚Öi cei care e╚Öueaz─â at├ót ├«n a fi ferici╚Ťi, c├ót ╚Öi ├«n a avea succes. Indiferent c─â e vorba despre drept, afaceri, politic─â sau orice alt domeniu, lucr─âm zilnic cu al╚Ťi oameni, aceasta este singura constant─â. De calitatea rela╚Ťiilor noastre cu ace╚Öti oameni depinde calitatea vie╚Ťii noastre, a╚Öa c─â ├«i sf─âtuiesc pe studen╚Ťii din anul I s─â deprind─â arta interesului sincer pentru cei din jurul lor, iar pentru cei care st─âp├ónesc deja aceast─â art─â, s─â continu─â s─â-╚Öi ╚Ölefuiasc─â aceast─â abilitate.

Un adev─ârat om este acela care vede dincolo de ego ╚Öi se preocup─â de aproapele s─âu. Este pur ╚Öi simplu ├«n natura uman─â s─â ne pese mai mult de propria persoan─â, de propriile probleme, dec├ót de ale celorlal╚Ťi. Dar acest aspect nu este unul absolut ╚Öi, ├«n mod cert, nu este unul constructiv.

A╚Öadar, s─â apreciem ╚Öi s─â ├«ncuraj─âm ├«n loc s─â critic─âm, s─â respect─âm ╚Öi s─â ├«ncerc─âm s─â vedem lucrurile din perspectiva celorlal╚Ťi, s─â ne g├óndim la interesele ╚Öi dorin╚Ťele acestora ╚Öi s─â-i ajut─âm s─â ╚Öi le ├«ndeplineasc─â (mentalitatea win-win), s─â punem ├«ntreb─âri inteligente pentru a g─âsi solu╚Ťii eficiente, s─â recunoa╚Ötem c├ónd gre╚Öim, s─â ne respect─âm cuv├óntul dat, s─â ascult─âm mai mult dec├ót vorbim ╚Öi s─â z├ómbim – z├ómbetul ├«i ├«mbog─â╚Ťe╚Öte pe cei care ├«l primesc f─âr─â a-i s─âr─âci pe cei care ├«l ofer─â. ╚śi s─â facem toate aceste lucruri ├«ntr-un mod sincer.

Conf. univ. dr. Silviu-Gabriel Barbu

Conf. univ. dr. Silviu-Gabriel Barbu este coordonatorul ╚Ötiin╚Ťific al Proiectului ABC Juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!