11 lucruri interesante despre dreptul roman

  • Spre deosebire de celelalte popoare ale Antichității, romanii sunt cei care au sesizat confuzia dintre drept, religie și morală, facând distincție între normele dreptului și celelalte norme sociale.
  • Romanii puneau mare accent pe simțul practic. În cercetarea fenomenului juridic, jurisconsulții romani nu aveau ca punct de plecare pentru lecțiile lor considerentele teoretice, ci apelau la prezentarea unor spețe pe care le analizau împreună cu discipolii și formulau principii juridice pe baza elementelor comune ale acestora.
  • Romanii sunt cei care au creat terminologia juridică, „alfabetul juridic”. Ei își exprimau ideile privind domeniul juridic folosind termeni juridici, diferiți de cei din limbajul comun.
  • Romanii acționau pe principiul „divide et impera”, iar spiritul lor expansionist și talentul organizatoric au facut ca Roma, care în momentul fondării era o cetate ca oricare alta, să devină cel mai puternic stat al Antichității.
  • Cea mai importantă lege romană a fost Legea celor XII table (lex duodecime tabularum). Denumită și „Codul decemviral”, această lege este un adevărat cod, deoarece cuprinde întregul drept public și privat.
  • Pe vremea romanilor, sclavii nu erau considerați oameni. Aceștia erau asimilați cu lucrurile și nu constituiau subiecte, ci obiecte de drept.  Doar oamenii liberi erau considerați persoane.
  • Personalitatea începea chiar înainte de naștere, copilul conceput se considera născut atunci când era vorba despre interesele sale, astfel încât dacă un copil se năștea după moartea tatălui său, venea totuși la succesiune. De asemenea, personalitatea înceta în momentul morții, dar în cazul moștenirii neacordate, personalitatea defunctului se prelungea.
  • În epoca foarte veche, orice străin venit la Roma cădea automat în sclavie, astfel încat, la origine, cetățenia era confundată cu libertatea.
  • Numele cetățenilor romani era atât de bine elaborat încat ținea loc și de adresă. Era format din 5 elemente: prenumele, numele, porecla, indicațiunea filiațiunii (indica numele tatălui), indicațiunea tribală (arăta cartierul unde locuia cetațeanul roman).

Ex: cel mai mare avocat al Antichității se numea Marcus Tullius Marci fillius Cornelia tribu Cicero

  • Căsătoria, la origine, a fost actul prin care femeia trecea sub puterea barbatului și întrucât puterea bărbatului asupra femeii măritate era denumită „manus” și această forma de căsătorie era denumită „căsătorie cu manus” (manus=mană, putere).
  • Din perspectiva dreptului civil, în cazul căsătoriei cu manus, femeia era considerată o fiică a bărbatului, sora copiilor săi. În cazul căsătoriei fără manus, femeia era considerată o străină și față de bărbat și față de copiii săi.

 


 

Bibliografie:

Emil Molcuţ, Drept privat roman, Terminologie Juridică romană

 

 

Andreea Popescu

Andreea Liliana Popescu este studentă la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!