Ajutorul public judiciar. Cereți-vă drepturile!

Zilnic, legea este încălcată în cele mai felurite moduri – de la pirateria online până la omucidere. Cu toate acestea, mulți oameni preferă adeseori să nu apeleze la justiție pentru a-și valorifica un drept sau un interes legitim căruia i-a fost adusă o atingere, din cauza costurilor pe care acest proces le presupune. Însă, este acest motiv întemeiat sau nu?

Unul dintre principiile statului de drept este reprezentat de accesul liber la justiție. Conform acestui principiu consacrat în art. 21 din Constituție, „orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime”. Alin. (3) al aceluiași articol prevede că „părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

Articolul sus-menționat trebuie coroborat cu art. 24 intitulat „Dreptul la apărare”, acesta prevăzând atât că „dreptul la apărare este garantat” (alin. 1), dar și că „în tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu” (alin. 2).

Totuși, întrebarea din ipoteză pare încă una retorică. Din 2008, însă, acestei întrebări i s-a dat un răspuns prin intermediul OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Acest ajutor reprezintă forma de asistență acordată de stat care având ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii”.

Condițiile de eligibilitate pentru a putea beneficia de acest ajutor:

• persoană fizică;
• drept sau interes legitim susceptibil de a fi valorificat în fața unei instanțe civile;
• imposibilitatea persoanei în cauză de a face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale.

Formele ajutorului public sunt prevăzute privesc fie plata onorariului avocatului sau al executorului judecătoresc, fie plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului; în cazul acestora din urmă – numai în cazul în care plata lor revine celui ce solicită ajutorul. De asemenea, ajutorul public judiciar mai poate fi acordat sub formă de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Plafonul ajutorului public judiciar este reprezentat de suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.

Având în vedere această formă de suport acordată în vederea înfăptuirii dreptății, putem considera că există o cvasitotalitate de premise necesare realizării accesului liber la justiție, atâta timp cât justițiabilii se vor informa în legătură cu drepturile lor și, mai important, atâta timp cât își vor exercita cu bună-credință aceste drepturi.

Justitia cunctator est justitia denego.

(„Justiția amânată este justiție refuzată.”)