Avocatul CJUE a opinat faptul că CNAS și ANAF se fac vinovate de încălcarea unei directive UE

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, statuează în unul din alineatele sale următoarele: “Statele membre prevăd ca datele cu caracter personal să fie prelucrate numai dacă persoana vizată și-a dat consimțământul neechivoc”. Excepția de la acestea se regăsește în alineatul 2 al articolului 3: “Prezenta directivă nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal care au ca obiect siguranța publică, apărarea, securitatea statului și activitățile statului în domeniul dreptului penal”.

Dispozițiile astfel expuse au fost incidente într-un conflict declanșat recent în România între mai mulți avocați clujeni – în calitate de reclamanți, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) – în calitate de pârâți, conflict la care avocatul CJUE a avut calitatea de arbitru.

Situația conflictuală a izbucnit începând cu anul 2007, moment în care ANAF a furnizat CNAS anumite informații fiscale privind veniturile contribuabililor, informații pe care CNAS, pe baza unui protocol, fără consimțământul persoanelor, le-a prelucrat, emițând decizii de impunere prin care obligau grupul de avocați (contribuabili la propria lor Casă de Sănătate) la plata contribuțiilor de sănătate, a penalităților și a dobânzilor.

În încercarea de a dovedi încălcarea acestei directive, avocații clujeni evidențiază problemele sub 2 aspecte. În primul rând, avocații susțin că textul directivei stabilește faptul că o reglementare națională (în cazul de față protocolul ANAF-CNAS) nu poate permite unor instituții publice transmiterea și prelucrarea unor date cu caracter personal ale unor contribuabili, fără consimțământul acestora. Prin urmare, decizia de impunere a CNAS este nelegală, pentru că aceasta a fost emisă pe baza unor date colectate ilegal, prin încălcarea Directivei 95/46/CE. În al doilea rând, a fost vehement criticat faptul că CNAS, în deciziile de impunere, calcula cuantumul contribuțiilor. Această atribuție intră în competențele ANAF, CNAS neavând decât atribuții de executare silită.

Arbitrul acestui proces, avocatul CJUE, opinează că cele două instituţii se fac vinovate de încălcarea Directivei 95/46/CE, concluziile sale nefiind însă obligatorii.

Agentul guvernamental român pe lângă CJUE are, însă, o opinie distinctă, susținând că instanța națională ar trebui să stabilească dacă transmiterea și prelucrarea datelor a fost făcută fără informarea persoanelor în cauză și tot instanţa să stabilească dacă a existat sau nu vreun prejudiciu în caz de încălcare a obligaţiei de informare.

În cazul în care Curtea de Apel Cluj stabilește că persoanele trebuiau informate cu privire la transmiterea și prelucrarea datelor personale, rezultă că CNAS a stabilit obligații de plată în perioada 2007-2015 în baza unui act ilegal. Acest lucru ar putea avea ca efect obligarea Casei de Sănătate la restituirea contribuțiilor calculate și colectate.

Sursă:  www.romanialibera.ro