Câteva dintre actele pe care le încheie minorul

Chiar și minorii cu vârsta sub 14 ani pot încheia acte juridice. Acest fapt este prevăzut expres în art. 43 alin. (3) din Codul civil în care se arată că minorul lipsit de capacitate de exercițiu poate încheia singur actele de conservare*, precum și actele de dispoziție** de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la momentul încheierii lor, încălcarea acestor dispoziții făcând aplicabile reglementările de la anulabilitatea actelor.

În cazul minorilor cu capacitate de exercițiu restrânsă (vârsta între 14-18 ani), sfera actelor ce pot fi încheiate este, bineînțeles, odată cu amplificarea discernământului, mai mare. Aceștia pot încheia acte singuri, ori cu încuviințarea ocrotitorilor legali (părinți/tutori și, uneori, și cu a instanței de tutelă) – art. 501 alin. (2).

Cu toate acestea, există trei cazuri, potrivit art. 164,  în care apariția capacității de exercițiu nu își poate face simțită prezența:

– minorul rămâne, ca urmare a lipsei discernământului, fără capacitate de exercițiu restrânsă și i se vor aplica regulile enunțate mai sus, de la art. 43 alin.(3), așa cum informează art. 164 alin. (2);

– minorul cu vârsta de peste 16 ani se căsătorește, astfel, acesta va avea capacitate de exercițiu absolută (ca și când ar fi adult);

– minorul care a împlinit vârsta de 16 ani poate dobândi capacitate de exercițiu absolută, cu acordul instanței de tutelă.

Minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate încheia singur aceleași acte ce le poate ratifica și în timpul lipsei capacității de exercițiu (actele de conservare și dispoziție de mica valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii actului) la care se adaugă actele de administrare*** care nu îl prejudiciază – art. 41 alin. (3), acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, veniturile din astfel de activități putându-le gestiona singur – art. 42 alin. (1) și alin. (2), poate constitui și dispune de depozite bănești la C.E.C. și se poate angaja odată cu împlinirea vârstei de 15 ani (cu acordul reprezentanților legali și doar dacă realizează activități potrivite dezvoltării sale fizice, aptitudinilor și cunoștințelor, dacă nu îi sunt periclitate sănătatea ori pregătirea profesională) sau de la 16 ani (nemaifiind necesar acordul reprezentanților legali).

Actele juridice pe care minorul le poate încheia cu încuviințarea ocrotitorilor legali sunt actele de administrare și de dispoziție.

Dacă actele de administrare se dovedesc prejudiciabile, de data aceasta nu va mai interveni nulitatea relativă, ocrotitorii săi legali fiind răspunzători.

Actele juridice pe care minorul le poate încheia cu încuviințarea ocrotitorilor legali si a instanței de tutelă.

Este vorba despre actele de dispoziție de valoare mai mare, care pot să nu aibă caracter curent și nici să nu fie executate în momentul încheierii actului. Art. 144 alin. (2) enumeră ca exemple de acte de dispoziție supuse acestor reguli actele de înstrăinare, împărțeală, ipotecare ori grevare cu alte sarcini reale și renunțarea la drepturile patrimoniale.

Sunt considerate acte de dispoziție și acceptarea unei moșteniri, întrebuințarea sumelor de bani aparținând minorului, contractarea unui împrumut pe seama minorului.

Interpretând reglementările cuprinse în art. 44 Cod civil, poate interveni nulitatea relativă pentru actele:

1. de dispoziție de mare valoare, încheiate singur de persoana lipsită de capacitate de exercițiu ori de minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă, cu toate că nu ar fi prejudiciabile.
2. de dispoziție de mică valoare, încheiate singur de persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau de minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă, în cazul în care sunt afectate de termen, condiție sau sunt cu executare succesiva. Dovedirea unui prejudiciu nu este nici de această dată necesară.
3. de administrare, încheiate singur de persoana lipsită de capacitate de exercițiu, și de această dată, chiar dacă nu îl prejudiciază.
4. de dispoziție de mare valoare, încheiate singur de persoana lipsită de capacitate de exercițiu, dacă l-au prejudiciat.
5. de dispoziție de mare valoare, încheiate de minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă, cu încuviințarea părinților, dar fără autorizarea instanței de tutelă.
6. pe care minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă nu le poate încheia, nici singur și nici cu încuviințarea reprezentanților legali sau autorizației instanței de tutelă.
7. privitoare la munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, dacă nu a existat încuviințarea părinților/tutorilor, dacă legea nu prevede altă sancțiune.

Acțiunea în anulare poate fi exercitată de minorul care a împlinit vârsta de 14 ani și singur, dar poate fi formulată și de ocrotitorii legali sau procuror, dacă a fost necesară pentru încheierea actului autorizarea instanței de tutelă, iar aceasta lipsește.

Legiuitorul a vrut să pună la adăpost activitatea minorului, fiind încă în dezvoltare atât pe plan fizic, cât și psihic și să nu sufere în cazul încheierii unor acte care l-ar prejudicia, din lipsa îndrumării și reprezentării juridice.

Însă, același legiuitor a avut în vedere în art. 45 Cod civil și cazul minorilor (cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât și interzișii judecătorești) care folosesc mijloace frauduloase pentru inducerea în eroare a celui cu care a contractat, pe care l-a făcut să creadă că este major. În această situație, la cererea celui indus în eroare, instanța poate menține contractul dacă apreciază că ar fi o sancțiune civilă adecvată.

Pe planul ramurii dreptului penal, minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate depune plângere prealabila singur, însă cu acordul reprezentatului legal, același regim fiind valabil și în cazul retragerii aceleiași plângeri. Dar dacă cel împotriva căruia s-ar îndrepta plângerea ar fi chiar reprezentantul legal, plângerea va putea fi depusă doar de la numirea unui nou reprezentant ori din oficiu, de procuror, care poate și retrage aceeași plângere.

Având în vedere aspectele atinse, propun, mai ales celor ce au răspunderea legală față de un minor și, în egală măsură, față de un incapabil, să acorde mai multă rigurozitate în activitatea celor sus-menționați.

Pe scurt

– cei cu vârsta sub 14 ani pot încheia acte de conservare și de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii actului

– cei cu vârsta între 14-18 ani, acte de conservare, de administrare care nu-i prejudiciază (singuri) și acte de dispoziție de mică valoare dar și de mare valoare (cu acordul ocrotitorilor legali și a instanței de tutelă), acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa și, un lucru important, de la vârsta de 15 ani se poate angaja cu acordul reprezentantului legal, iar de la 16 ani, prin propria decizie.

*acte de conservare – au ca scop ocrotirea şi păstrarea unui drept patrimonial sau preîntâmpinarea pierderii lui, prin care se urmăreşte păstrarea unor drepturi în patrimoniul persoanei, consolidarea şi preîntâmpinarea pierderii lor; ele sunt necesare şi urgente. De regulă, presupun cheltuieli mult mai mici decât valoarea bunului sau a dreptului la a cărui salvare se tinde; ele oferă numai utilităţi şi presupun o minimă vigilenţă (repararea unui imobil).

**acte de dispoziție – acte juridice care are ca efect înstrăinarea unor bunuri, consumarea sau distrugerea lor materială, instituirea unor sarcini asupra acestora sau renunţarea la drepturi (vânzarea, donația, constituirea unei ipoteci).

*** acte de administrare – se tinde la punerea în valoare, la normala folosire şi exploatarea unui bun sau a unui patrimoniu, fără pierderea (înstrăinarea) lui; ele folosesc pentru a-l fructifica şi presupun o gestionare normală şi curentă (încheierea unei asigurări).

Bibliografie:

Al. Bacaci, V.-C. Dumitrache, C.C. Hageanu, Dreptul familiei, ed. 4, București, 2005, pag. 316.

Eugen Chelaru – Drept civil, Persoanele, ed. 3, Ed. C.H. Beck, București, 2012, pag. 68-76.

Noul Cod civil.