CCR motivează de ce urmărirea tranzacțiilor unei persoane care nu este inculpată este neconstituțională

În data de 23 iunie 2020, Curtea Constituțională a României a dat spre publicare Decizia nr.421 din 23 iunie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.146¹ din Codul de procedură penală.

          Dispozițiile criticate ale art.146¹ din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane, au următorul cuprins:

„(1) Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare efectuate se poate dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea, cu privire la tranzacţiile financiare ale făptuitorului, suspectului, inculpatului sau ale oricărei persoane care este bănuită că realizează asemenea operaţiuni cu făptuitorul, suspectul sau inculpatul, dacă:

a) există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni;

b) măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor sau a probelor ce urmează a fi obţinute ori gravitatea infracţiunii;

c) probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ce urmează a fi efectuate poate fi dispusă pe o durată de cel mult 30 de zile de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin.(1).

(3) Dispoziţiile art.140 alin.(2)-(9) se aplică în mod corespunzător.

(4) Mandatul prin care este autorizată obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ce urmează a fi efectuate poate fi prelungit în condiţiile art.144, durata totală a măsurii neputând depăşi, în aceeaşi cauză şi cu privire la aceeaşi persoană, 6 luni.

(5) În cazurile în care există urgenţă, iar obţinerea mandatului în condiţiile alin.(1) sau (2) ar conduce la o întârziere substanţială a cercetărilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune în pericol siguranţa victimei sau a altor persoane şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin.(1) sau, după caz, alin.(2), procurorul poate dispune obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare efectuate sau care urmează a fi efectuate. Dispoziţiile art.141 se aplică în mod corespunzător.

(6) Este interzisă obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare dintre avocat şi suspect, inculpat sau orice altă persoană pe care acesta o apără, cu excepţia situaţiilor în care există date că avocatul săvârşeşte sau pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute la art.139 alin.(2).

(7) Instituţiile de credit sau entităţile financiare care efectuează tranzacţiile financiare sunt obligate să predea înscrisurile sau informaţiile la care se face referire în mandatul dispus de judecător sau în autorizaţia emisă de procuror.

 (8) După efectuarea activităţilor autorizate, procurorul îl informează, în cel mult 10 zile, în scris, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura ce a fost luată în privinţa sa. După momentul informării, persoana ale cărei tranzacţii financiare au fost vizate de această măsură are dreptul de a lua cunoştinţă de activităţile efectuate.

 (9) Dispoziţiile art.145 alin.(4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.”

          În urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate de voturi, a decis admiterea excepției de neconstituționalitate și a constat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art.146¹ din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalităţii măsurii referitoare la obținerea datelor privind tranzacțiile financiare ale unei persoane de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituţională.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pentru a pronunța soluția de admitere a excepției de neconstituționalitate ridicată față de dispozițiile art.146¹ din Codul de procedură penală, Curtea Constituțională a invocat, în motivarea excepției, art.21 din Constituție – Accesul liber la justiție, precum și dispozițiile art.13 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale – Dreptul la un remediu efectiv.

În redactarea motivării, Curtea Constituțională a constat că se impune, în relație cu dispozițiile art.146¹ din Codul de procedură penală, o obligație pozitivă din partea statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislației interne, a unui „recurs efectiv” care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor și a libertăților fundamentale. Absența unui asemenea recurs în dreptul intern constituie o încălcare a acestei obligații, deci a dispozițiilor constituționale ale art.21 și a celor convenționale ale art.13, aceste aspecte fiind subliniate și în Decizia Curții Constituționale nr.244 din 6 aprilie 2017.

Surse bibliografice: Decizia nr.421 din 23 iunie 2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.146¹ din Codul de procedură penală, disponibilă online la adresa https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie_421_2020.pdf și accesată la data de 27.07.2020.

Decizia integrală a Curții poate fi accesată la urmatorul link: https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie_421_2020.pdf

Articol realizat de Făgăraș Oana Ramona, masterand în cadrul Facultății de Drept Brașov.