Civilizaţia penitenciară românească

Această lucrare, redactată sub atenta coordonare a domnului profesor Silviu Gabriel Barbu şi a doamnei Ramona Cozma, ofiţer cercetări penale în cadrul Poliţiei Braşov, îşi propune să ofere o imagine clară a sistemului penitenciar din România, scoţând în evidenţă anumite obstacole cu care acesta se confruntă.

Lucrarea debutează cu prezentarea sistemului penitenciar român, aşa cum era el prezentat în perioada feudală, şi arată evoluţia acestuia până în epoca modernă. În continuare, se fac precizări cu privire la numărul de deţinuţi şi rata încarcerării, repartiţia pe sexe şi infracţionalitatea feminină, rata minorilor arestaţi, personalul penitenciar şi multe altele. Prezentul studiu face trimitere la cele 44 de unităţi ale sistemului penitenciar din ţara noastră, unde se află circa 30.000 de persoane, analizând astfel serviciile oferite în penitenciare, precum hrana, asistenţa medicală, educaţia, munca, şamd.

 O altă problemă tratată în acest studiu este cea a supraaglomerării penitenciarelor, de notorietate fiind condamnările României la CEDO în baza art. 3 din Convenţie. Însumând toate acestea, în final, vom încerca să răspundem la întrebarea “Încotro se pot îndrepta penitenciarele?”.

 [su_quote]Închisorile nu au fost la fel de-a lungul timpului, iar variațiile au fost atât de mari încât între cele feudale și cele din epoca modernă par a nu exista în comun decât numele și funcția strictă de închidere a individului. Acest lucru se datorează modului diferit de înțelegere a pedepsei și a dreptății. Vreme de sute de ani, pedeapsa cu închisoarea nu a fost prevăzută de lege, ea aplicându-se în funcție de dispozițiile autorităților locale sau statale.[/su_quote]

[su_quote]Credința religioasă a influențat foarte mult sistemul juridic medieval. De exemplu, duminica era o zi fericită pentru cei întemnițați pentru că primeau ajutoare(hrană și îmbrăcăminte) de la credincioșii ce veneau la slujbe.[/su_quote]

[su_quote]Nici în privinţa omorurilor, România nu avea în 2006 o poziţie avantajoasă. Avea 7.000 de arestaţi pentru crimă, număr aproape dublu de criminali faţă de ţări cu populaţie mai mare. Prin comparaţie, în SUA sunt arestaţi circa 20.000 de indivizi pentru crimă, la o populaţie de 15 ori mai mare decât cea a ţării noastre. Analiza omorurilor săvârşite de români arată o scădere a vârstei făptaşilor şi o creştere a cruzimii faptei. De cele mai multe ori, infracţiunile de omor sunt fapte impulsive şi puţin organizate. De regulă, făptaşul acţionează singur fără complici. Victima, de obicei, este o persoană cunoscută dinainte, cu care individul a interacţionat. Inexistenţa aremelor de foc face fapta mai dură, subiectul pasiv fiind deseori înjunghiat, cu plăgi multiple(prin comparaţie în SUA 70% din victime au fost ucise cu o armă de foc).[/su_quote]

 

[su_button url=”http://abcjuridic.ro/wp-content/uploads/2015/07/Civilizatia-penitenciara-romaneasca.pdf” target=”blank” background=”#ef4b2d” size=”10″ center=”yes”]Citeşte lucrarea[/su_button]

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!