CJUE în câteva cuvinte
Transpunerea directivelor, în special, dar şi a altor acte normative europene la nivel naţional este una din obligaţiile asumate de statul român. Ca sancţiune, de cele mai multe ori, Comisia Europeană deschide proceduri împotriva României pentru nerespectarea acestei obligaţii. Într-un interviu acordat de Răzvan Horaţiu Radu, avocatul statului în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, acesta a arătat că astfel de proceduri sunt foarte întâlnite, dar o condamnare efectivă nu a intervenit până în acest moment. Spre deosebire de un particular, în cazul unui organism statal nu pot exista decât sancţiuni de ordin pecuniar. Spre deosebire de sancţiunile aplicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sancţiunile dictate de instanţa Uniunii Europene sunt mult mai mari. De exemplu, în cazul netranspunerii directivelor în materia energiei, sancţiunile se ridică la aproximativ 60 de mii de euro/zi de întârziere.
Diferenţele dintre CEDO şi CJUE nu sunt doar la nivelul nivelului sancţiunilor, ci apar diferenţe mari de tipul deciziilor luate, competenţa lor şi normele la care se raportează. Domnul Răzvan Horaţiu Radu a explicat că CJUE reprezintă puterea judecătorească a Uniunii Europene, care are ca obiect principal de activitate verificarea legalităţii actelor Uniunii. În cazul CEDO, această instanţă are rolul de a proteja persoanele de încălcări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului de către stat. Sesizarea lor se face diferit, deoarece în cazul CJUE, cetăţenii au posibilităţi reduse de sesizare, fiind o instanţă concentrată mai degrabă pe chestiuni administrative şi statale. CEDO este orientată către protecţia drepturilor omului, sancţionând încălcările deduse judecăţii.
CJUE are o competenţă largă, putând analiza inclusiv anumite decizii luate de instanţele constituţionale. De asemenea, instanţele naţionale se pot adresa CJUE prin acţiuni speciale pentru obţinerea unor hotărâri.
Cele mai importante sunt însă aspectele care ţin de transpunerea directivelor la nivel naţional. Aproximativ 400 de proceduri de infringement au fost deschise de CE, dar toate au fost soluţionate în faţa precontencioasă. De cele mai multe ori rezolvarea lor a intervenit în urma conformării cu obligaţia de transpunere. Din fericire, nicio condamnare nu a fost stabilită împotriva României din partea CJUE în această materie. Important este de menţionat faptul că România are o voce puternică la nivelul CJUE prin persoana doamnei judecător Camelia Toader. În acelaşi interviu, avocatul României sublinia importanţa tuturor hotărârilor luate de instanţe ca CEDO şi CJUE. Impactul lor este sesizabil la nivelul naţional România putând fi afectată chiar dacă nu a fost implicată direct în problema respectivă. Aspectele legate de dreptul mediului, politică economică şi fiscală, creditele şi sistemul bancar, toate sunt domenii în care apartenenţa României la comunitatea europeană se reflectă substanţial.
