Consiliul Barourilor Europene

Consiliul Barourilor Europene este organsimul european autonom care reprezintă interesele avocaților din statele membre Uniunii Europene și care este consultat în mod constant de către Comisia Europeană sau de către Parlamentul European în ceea ce privește directivele care vizează exercitarea profesiilor juridice în Europa.

Istoric

Ideea constituirii unui astfel de consiliu a luat naștere în anul 1960 în timpul unui congres al Uniunii Internaționale a Avocaților (Union Internationale des Avocats – UIA) și a apărut datorită perceperii de către avocații europeni a constituirii Comunității Economice Europene (în anul 1957 prin Tratatul de la Roma) drept o amenințare asupra independenței lor.

Președinții barourilor și asociațiilor de avocați din țările fondatoare UE prezenți la conferință au adoptat această idee și astfel, în anul 1966, Consiliul Barourilor Europene a devenit autonom, misiunea acestuia fiind de “a studia toate problemele legate de profesiile juridice în statele membre Comunității Europene și formularea soluțiilor destinate armonizării și coordonării practicării profesiilor în aceste state”.

Un punct important în istoria acestui consiliu îl reprezintă Directiva 77/249/CEE din data de 22 martie 1977 de facilitare a exercitării efective a libertății de a presta servicii de către avocați. Astfel, orice persoană abilitată să își exercite activitățile profesionale sub denumirea generică de “avocat” va fi recunoscută ca atare în fiecare stat membru. Așadar, prezenta directivă permite avocaților din statele membre să își exercite funcția și să presteze servicii într-un stat membru gazdă cu condiția ca: “avocatul să respecte regulile profesionale ale statului membru gazdă, fără a aduce atingere obligațiilor care îi revin în statul membru de proveniență”. Această directivă nu a presupus, însă, exercitarea profesiei cu caracter permanent într-un alt stat membru decât cel de proveniență, ci doar a permis acest lucru cu caracter temporar.

Al doilea pas important în consacrarea acestui organism a avut loc în anul 1979 când Curtea de Justiție a Uniunii Europene a permis Consiliului Barourilor Europene să intervină în procesul AM&S Europe Limited vs. Comisia Comunităților Europene (Comisia Europeană), întrucât se aveau în vedere aspecte legate de exercitarea profesiei de avocat în cadrul unor companii. Consiliul Barourilor Europene (CBE) a reușit să adune informații impresionante din punct de vedere calitativ și cantitativ în ceea ce privește legislațiile naționale ale statelor membre cu privire la acest aspect. De altfel, procesul a fost câștigat de AM&S Europe Limited, compania în favoarea căreia Consiliul a intervenit. Drept urmare, CBE a stabilit o delegație permanentă în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene. În anul 1988 a fost adoptat Codul de Conduită al CBE, ce reglementează activitatea transfrontalieră a avocaților.

În data de 16 februarie 1998, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene adopta Directiva 98/5/CE de facilitare a exercitării cu caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea. Aceasta a fost adoptată cu obiectivul integrării avocatului în profesie în statul membru gazdă, fără să modifice normele profesionale aplicabile în acel stat și nici să sustragă avocatul respectiv de la aplicarea acestor norme. Aceasta oferă avocaților posibilitatea de a-și exercita profesia cu caracter permanent sub titlul profesional din statul membru de origine într-un stat membru gazdă.

Așadar, orice avocat are dreptul să profeseze într-un alt stat membru decât cel în care s-a obținut calificarea, caracterul profesării fiind permanent, cu obligația înregistrării la autoritatea competentă din statul gazdă, prin prezentarea unui certificat care să ateste înregistrarea sa la autoritatea competentă din statul de origine, și a respectării regulamentelor barourilor respective.

Orice avocat care profesează într-un stat membru gazdă sub titlul profesional din statul membru de origine și care își desfășoară activitatea pe o perioadă de cel puțin trei ani în statul membru gazdă, în domeniul dreptului acelui stat, poate obține admiterea în profesia de avocat (și nu doar o recunoaștere sub titlul obținut în statul de origine) și dreptul de a practica sub titlul profesional din acel stat membru, prin depunerea documentației necesare și susținerea unui interviu în fața autorității competente, care să ateste profesarea cu regularitate pe o perioadă de cel puțin trei ani și posibilitatea profesării în continuare în acel stat.

Respingerea de către autoritatea competentă asimilării unui avocat dintr-un alt stat membru în admiterea în profesia de avocat trebuie motivată și este supusă căilor de atac de drept intern.

Structură

Din Consiliul Barourilor Europene fac parte integrantă toate barourile naționale ale celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, precum și ale celor trei state aparținând Spațiului Economic European (Islanda, Norvegia și Lichtenstein). În afară de acestea, mai fac parte din CBE și barourile statelor care sunt membri asociați ai Uniunii Europene, state care doresc accederea la UE (Muntenegru, Serbia și Turcia) sau state observatoare (precum Albania, Republica Moldova, Ucraina etc.). Toți membrii trebuie să adopte și să respecte regulamentele CBE și Codul de Conduită al acestuia.

Fiecare delegație națională conține un număr de cel mult șase membri, în funcție de dimensiunea statului și de organizarea profesiei legale. Statele observatoare sau asociate au dreptul la un reprezentant în sesiunile plenare și care să poată asista la întâlnirile comitetelor la invitația președintelui CBE.

Fondurile de funcționare a Consiliului provin de la taxele anuale plătite de către toți membrii, fie că sunt deplini, asociați sau observatori.

Președintele Consiliului Barourilor Europene și trei vicepreședinți sunt aleși pentru un mandat de un an, iar secretariatul general este stabilit la Bruxelles.

Funcționare

În scopul funcționării Consiliului Barourilor Europene au fost constituite comitete specializate și grupuri de lucru din cadrul cărora fac parte experți în diferite aspecte legate de exercitarea profesiilor juridice în Uniunea Europeană. Specializările comitetelor sunt legate de etica avocaților, circulația liberă a avocaților, schimburi internaționale în servicii juridice etc. Grupurile de lucru s-au concentrat în ultimii ani pe teme precum dreptul european al contractelor, spălarea de bani etc.

Prin strânsa legătură pe care o are cu Parlamentul European și Comisia Europeană, CBE influențează legislația privind anumite aspecte ale dreptului penal sau comercial, iar prin lunga colaborare alături de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CBE este des consultată cu privire la modificările procedurale ale acestor curți.

Comitetul Permanent este organul executiv al CBE, din care fac parte liderii delegațiilor naționale, prezidate de către Președintele CBE. Acesta întocmește politicile Consiliului și trimite în ședințele plenare decizii care necesită aprobare, ședințele având loc de cinci ori pe an.

Ședințele plenare au loc de două ori pe an la care iau parte toți membrii delegațiilor naționale și în cadrul acestora se negociază și decide asupra problemelor ridicate de către Comitetul Permanent.

Așadar, activitatea principală a Consiliului Barourilor Europene este de a dezvolta politici și de a propune soluții la actualele probleme și aspecte ce țin de exercitarea profesiilor juridice pe teritoriul Uniunii Europene prin intermediul experților din cadrul comitetelor specializate și grupurilor de lucru. Colaborarea cu Parlamentul European și Comisia Europeană, CJUE și CEDO, permite CBE să influențeze legiferarea în domeniul activității juridice a statelor membre și, astfel, să apere interesele avocaților din statele membre.

Surse:

www.ccbe.eu

www.eur-lex.europa.eu