Controverse actuale asupra dreptului la demnitate

Cu toate că au trecut mai bine de 65 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului care statuează încă din primul articol că „Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi. Ele sunt înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii”, în societatea secolului al XXI-lea există o tendință generală ce se manifestă în sensul încălcării demnității și respectului datorat ființei umane.

Un caz recent ce s-a petrecut în Luxemburg  a atras atenția presei internaționale, provocând polemici aprinse. Avocatul luxemburghez Gaston Vogel a cerut măsuri împotriva unor presupuși cerşetori români într-o manieră agresivă, care poate escalada foarte ușor într-un conflict de proporții: „Aerul s-a umplut de duhoarea pe care o degajă zilnic grupurile de cerşetori dezgustători, obraznici, care, în virtutea prevederilor generoase ale Acordului Schengen, ajung în Luxemburg, fără niciun control, din îndepărtata Românie” a declarat acesta într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei oraşului, potrivit site-ului 5minutes.rtl.lu. Același site citează că primarul Lydie Polfer nu a întârziat să reacționeze: „Chiar dacă faptele prezentate în scrisoare înfațișează probleme reale, o abordare mai nuanțată și mai respectuoasă față de situația oamenilor vulnerabili este esențială”.

Ambasadorul României în Luxemburg, Roxana Iftimie, a criticat aspru declarațiile avocatului care „denunțau o tentativă de generalizare şi stigmatizare”.

„Libertatea de exprimare este esenţială. Cu toate aceastea, nu trebuie să conducă la promovarea, mai ales în spaţiul public, a unui discurs de ură, îndreptat împotriva unor persoane sau comunităţi.” Chiar dacă înţelegem că scrisoarea domnului Vogel nu reflectă decât punctul de vedere al autorului, apreciem că este necesară o atenţie suplimentară, pentru a evita promovarea prin presă a stigmatizărilor şi generalizărilor nocive, pe care suntem convinşi că nu le împărtăşiţi. O generalizare de acest tip este cea prin care România este numită ca fiind ţară de origine a tuturor persoanelor care cerşesc, descrise de altfel într-un mod discriminatoriu şi nedemn. Amintim că Europa se bazează pe o serie de valori comune, printre care se numără dreptul la respectarea demnităţii cetăţenilor”, a transmis Ambasada României din Luxemburg.

Faptul că demnitatea este o valoare inerentă ființei umane reiese și din modul în care este redactat articolul 72 din Codul Civil român denumit „Dreptul la demnitate”:

(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.

(2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane”

Însăşi Constituția Luxemburgului prevede în art. 11 că „statul garantează respectarea drepturilor naturale ale oamenilor si ale familiei„.

În aceste condiții, declarația lui Gaston Vogel, deși reflectă o imagine subiectivă asupra faptelor imigranților, este de natură să afecteze imaginea statului român în afara granițelor, influențând negativ opinia publică. Pe de altă parte, libertatea de exprimare constituie, în aceeași măsură, un drept fundamental recunoscut oricărei persoane și, din moment ce o ierarhie a acestor drepturi nu este posibilă, sunt necesare anumite restricții în exercitarea lor, cu scopul de a armoniza traiul indivizilor în societatea modernă.