Delphi AS împotriva Estoniei – despre comentariile postate pe site-uri
Internetul provoacă conștiința juridică să își reconsidere principiile și să se adapteze la coordonatele tehnice care definesc spațiul virtual. Având în vedere larga utilizare și răspândire, Internetul și reglementările legale din jurul său capătă o importantă deosebită. Rolul jucat în mișcările sociale din Egipt din timpul Primăverii Arabe, larga sa folosire ca mijloc de comunicare, importanța sa în economie sau tehnologie, reprezintă aspecte care conturează integrarea Internetului în circuitul modern. Pe acest fond, decizia Curții Europene a Drepturile Omului în cazul Delphi AS împotriva Estoniei a deschis seria unor dezbateri aprinse.
La 10 octombrie 2013, Curtea a stabilit că răspunderea pentru o serie de comentarii postate de cititorii unui portal, apărute cu ocazia publicării unui articol, aparține celor care se ocupă de administrarea site-ului. Delphi AS, parte din acest caz, reprezintă un portal extrem de popular în Estonia, cu un număr ridicat de vizitatori, mulți dintre aceștia exprimându-și părerea despre subiectele abordate, prin intermediul comentariilor. Parte din acestea au un caracter vulgar sau conțin amenințări, motiv pentru care administratorii portalului au integrat un sistem intern de blocare a anumitor cuvinte, precum și un mecanism de raportare a anumitor comentarii deja postate, urmând că acestea să fie verificate și șterse.
Problema a apărut atunci când Delphi a publicat un articol despre decizia unei companii care asigură transportul cu feribotul de a modifica unele din traseele sale, afectând circulația pe principalele drumuri de gheață ce leagă mai multe insule de uscat. Având în vedere impactul social al evenimentului, știrea a provocat reacții puternice, concretizate și prin comentarii ce conțineau injurii sau amenințări la adresa companiei de transport.
La aproximativ șase săptămâni, compania a cerut portalului să elimine comentariile respective și plătească o sumă de bani drept despăgubiri pentru prejudiciile aduse. Delphi a înțeles să împlinească doar prima dintre cererile companiei, atrăgând o acțiune în justiție. Atât instanță națională, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au fost nevoite să analizeze argumentele fiecărei părți, iar concluzia afectează semnificativ funcționarea furnizorilor de servicii pe Internet.
Delphi a susținut că prin decizia de a plăți despăgubiri pentru comentarile publicate de cititori s-ar încalca libertatea sa de exprimare. De asemenea, a subliniat că portalul dispunea de un sistem de filtrare a comentariilor, înainte de publicare, cât și de posibilitatea vizitatorilor de a reclamă un comentariu. Mai mult decât atât, prin termenele și condițiile site-ului se stabilea că răspunderea pentru eventualele prejudicii cade asupra autorului, Delphi asumându-și răspunderea doar pentru articolele publicate. Printre altele, Delphi a adăugat că se află sub protecția prevederilor Directivei privind comerțul electronic.
Față de acestea, Curtea a stabilit că Delphi, în ciuda mijloacele de protecție, ar fi trebuit să prevadă reacțiile puternice ale cititorilor și să dezvolte filtre mai puternice de blocare a comentariilor ce conțineau amenințări sau injurii. De asemenea, suma de bani la plată căreia era obligată nu constituia o piedică în exercitarea libertății de exprimare. Cu privire la invocarea Directivei privind comerțul electronic, Curtea a considerat că situația de față nu intră sub cerințele normei. Directiva stabilește anumite derogări în privință răspunderii și lipsă obligației de a filtra datele transmise doar pentru furnizorii care asigură „simpla transmitere” a informațiilor. În acest caz, Delphi era cea care avea controlul asupra comentariilor și a condițiilor în care puțeau fi postate, mai ales că veniturile depind direct de numărul de vizitatori.
Cazul reprezintă un episod important în procesul de reglementare a Internetului, decizia Marii Camere fiind cea care poate influența mai departe, într-un sens sau altul, modul în care indivizii interacționează în acest mediu. Pe acest fond, libertatea de exprimare, limitele sale și concretizarea sa sunt reconsiderate.
