DEZBATERE Ipoteze de lucru in solutionarea conflictelor juridice dintre autoritatile publice in baza solutiei CCR

Normele constitutionale au in vedere numai conflictele juridice dintre autoritatile publice, nu si pe cele de natura sindicala, politica etc. Gandirea umana este stimulata atunci cand ne punem intrebari; asadar, sa ne intrebam: Cine identifica natura acestor conflicte? Care sunt riscurile gresitei calificari a acestor conflicte? Care sunt limitele unei anchete intr-un astfel de conflict juridic?

Teoria “Somnul ratiunii naste monstri” in societate

Incerc, in urma unui „joc de idei”, sa expun aici un rationament pur teoretic, subsumat principiului separatiei puterilor in stat si exercitarii nestingherite a atributiilor exclusive ale autoritatilor reglementate constitutional, plasand tema si sub umbrela teoriei „Somnul ratiunii naste monstri!”. Asadar, ce diferenta ar fi intre a da curs unei plangeri oarecare fata de unii membri ai unei autoritati esentiale in stat si a demara o ancheta fata de o institutie intreaga pentru felul in care si-a exercitat o anumita atributie constitutionala exclusiva, respectiv ipoteza de a instrumenta o sesizare privind o persoana in mod individual?

In primul rand, ultima solutie mult discutata a Curtii Constitutionale privind conflictul intre puteri (Parchetul si Puterea executiva) este de mare actualitate si evident aplicabila daca o ancheta priveste o institutie si nicidecum un om sau mai multi, priviti individual.

In al doilea rand, alti anchetatori (din alte sectoare ale procuraturii), precum si institutiile speciale de informatii (cu ochii limpezi spre realitatea constitutionala) care au sarcina de a apara Constitutia, isi pun intrebarea fireasca „cine si de ce vrea sa declanseze paralizarea unei autoritati publice constitutionale” si, evident, „cine se ascunde in spatele acestui demers contra sigurantei nationale?”. Ce este aproape cert in asemenea ipoteza? Faptul ca atunci cand se porneste un demers contra unei autoritati publice centrale esentiale in stat, privita in intregul sau, si pentru modul in care acea autoritate a exercitat o atributie constitutionala exclusiva, acolo se poate pune problema teoretica a comiterii unei/unor infractiuni contra ordinii constitutionale si, implicit, organizarea unei anumite categorii de lovituri de stat. Curtea Constitutionala motiveaza ca “existenţa conflictului juridic apare atunci când o putere îşi arogă competenţe care revin alteia. Dacă Parchetul s-ar fi limitat să verifice dacă în mod concret s-ar fi săvârşit vreo infracţiune, nu ar fi fost un conflict”.

De asemenea, se mai poate pune problema existentei unei retele de spionaj care ar fi putut „capacita” prin metode specifice diverse personaje cu functii investigative cu potential de interventie „eficienta si agresiva” care sa primeasca roluri de paralizare a unor autoritati si institutii fundamentale in stat, pentru ca agresiunea planificata contra statului roman sa aiba sansele cele mai mari de reusita. Faptele de tradare de tara si complicitate la spionaj si la alte infractiuni contra statului pot fi comise de multi actori, inclusiv de acei investigatori sau judiciaristi care „isi fac munca cu zel”, vulnerabilizand si aducand degringolada in anumite institutii statale esentiale. Autoritatea judecatoreasca este fara indoiala institutie/autoritate publica esentiala in stat, in democratie, conform Constitutiei. Orice asalt contra acesteia – ca institutie in bloc – pune sub semnul intrebarii statul de drept si democratia constitutionala.

Sa interpretam corect Constitutia

Pentru cei putini care inca mai citesc correct Constitutia: sa ne mai imaginam un element in scenariu: la o simpla si banala plangere, sub un motiv „la moda” de ”posibile actiuni contra statului” un procuror zelos si un judecator credul propune/emite mandat de 6 luni de interceptare si inregistrare ambientala in concret pentru echipa CSM, fie pentru o sectie, fie pentru ambele. Mai exact, timp de sase luni cineva din procuratura si vreun serviciu de informatii citeste/vede clandestin tot ce se pregateste strategic si se lucreaza la CSM inclusiv cu privire la institutia care beneficiaza de mandatul mentionat mai sus… o stie cu fiecare pas si ii invata detaliat pe toti demnitarii alesi din CSM pe parcursul supravegherii operative prelungite asa de mult, le monitorizeaza fiecare pas si le identifica elementele de vulnerabilitate in cel mai ocult mod posibil! Teoretic, ii poate supraveghea asa toti cei 6 ani de mandat, pentru niste fraze dintr-o succesiune de plangeri oarecare, plangeri/sesizari care se pot referi la exercitarea „intr-un mod abuziv” a atributiilor constitutionale, adica atributii care de fapt nu pot fi cenzurate de nicio alta institutie, nici macar procuratura, pentru ca acelea sunt atributii exclusive si Curtea Constitutionala a hotarat recent cum se aplica Constitutia in speta.

Abuz in numele anchetei?

Se mai pune corelativ o intrebare simpla de context: daca deja CCR a hotarat care este regimul constitutional al atributiilor exclusive ale principalelor autoritati constitutionale, stabilind ca acolo procurorii/anchetatorii nu pot interfera de plano, pentru clasicul abuz in serviciu fara alta „pata de culoare infractionala”, nu cumva un asemenea comportament de anchetator este la randul sau in afara legii si se inscrie in segmentul infractional… infractiuni contra statului alaturi de infractiuni de drept comun (abuz in serviciu etc)? Fie se poate discuta despre o lipsa vizibila de profesionalism (cunoasterea si aplicarea corecta a deciziilor Curtii Constitutionale este obligatorie si necunoasterea lor conduce la abatere disciplinara pentru persoane din magistratura), fie se poate discuta de un comportament ilicit – penal – constient si intentionat, adica avand rol de „pozitionare superioara si de forta in piata interinstitutionala” prin orice mijloace. Asadar, se poate discuta ipotetic de existenta unui comportament care va impune investigatii specifice pentru a verifica daca acolo nu se comit (de catre zelosii investigatori/anchetatori) infractiuni contra ordinii constitutionale, infractiuni contra securitatii statului, precum si infractiuni specifice de drept comun. Infractiuni care mai sigur sunt in competenta de investigare a DIICOT ca apreciere generala si sumara, in context fiind foarte probabil vorba de un grup organizat care poate urmari sau servi pentru scopul de a transfera anumiti centri de putere de la detinatorul constitutional in anumite zone oculte sau catre o putere straina si evident nelegitima in Romania.

Nicio profesie juridica nu este ultima ratio

O profesie juridica nu are aptitudinea de a contribui prolific societatii daca nu functioneaza in simbioza cu celelalte profesii juridice, fiind nevoie ca toate sa lucreze in armonie si echilibru – dreptul este un organism viu. Cand una dintre profesii schioapata, reprezentantii lucizi din celelalte profesii trebuie sa sara ii vina in ajutor, reechilibrand astfel situatia. Nicio profesie juridica nu este esentiala sau imuabila in sine, fiind imperativ ca toate profesiile juridice sa conlucreze spre indeplinirea unui scop comun, aplicarea legii cu echitate si luciditate intr-o societate.

Invitatie la dezbatere

Acestea sunt ipoteze de lucru ce se pot desprinde din aplicarea Deciziei CCR la alte situatii destul de posibile. Sunt expuse aici teme pentru uzul mediului educational mai degraba, pentru a intelege dreptul constitutional si ce extensii au unele principii si reguli constitutionale cum ar fi separatia puterilor in stat, respectiv principiul loialitatii institutionale si acela al suprematiei Constitutiei.

Oportun este ca toti sa dezbatem aceste ipoteze sau unele similar pentru a intelege in profunzime spiritul acestor principia constitutionale, nu doar aplicarea textual. Va invit la dialog, in spiritul libertatii de exprimare si gandire, pentru a-mi trimite scurte analize cu privire la situatiile expuse mai sus, cele mai interesante urmand a fi publicate.

Astept mesajele voastre pe office@abcjuridic.ro

Echipa ABC Juridic

ABC Juridic

ABC Juridic a luat naştere din dorinţa de a construi perspective pentru viitorii specialişti în domeniul juridic.

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!