Educatia finlandeza – 10 secrete ale celui mai performant sistem de educatie din lume

Finlanda este o țară aflată în nordul Europei, având o populație de 5.400.000 locuitori, 85% dintre aceștia locuind în mediul urban. Din punct de vedere politic, este o republică parlamentară, cu un guvern central aflat în capitala Helsinki.

Finlanda este una dintre țările cu cea mai mare calitate a vieții, fiind printre cele mai bogate țări din lume.

În toate etapele sistemului educațional, de la grădiniță la universitate, Finlanda ocupă primul loc în topul mondial pe educație în rândul statelor dezvoltate.

În urma evaluărilor internaționale (PISA 2014), elevii finlandezi s-au dovedit a fi printre cei mai inteligenți.

De ce? Iată câteva posibile răspunsuri:

Sistemul școlar este finanțat 100% de stat

Facultățile private nu sunt interzise, dar sunt obligate să nu perceapă taxe. Finlanda subvenționează puternic învățământul preșcolar, 97% din copii participând la acesta de la vârsta de 5 ani și fiind bazat pe joc și socializare. Finlanda asigură elevilor gratuit și meniul în cantina școlii, materiale didactice, transport școlar și servicii de asistență socială (30% din elevi primesc ajutor suplimentar în primii 9 ani de școală).

Profesorii sunt selectați din primii 10% din absolvenți

Toate cadrele didactice din Finlanda trebuie să aibă o diplomă de masterat, aceasta fiind pe deplin subvenționată. În societatea finlandeză, profesorii sunt foarte respectați, având același statut ca medicii și avocații – profesorul are cel mai prestigios job în Finlanda. Salariul mediu al unui profesor finlandez este de ~29.000$; privind comparativ, profesorii din Singapore și SUA sunt plătiți de aproape două ori mai mult.

Profesorii petrec doar 4 ore pe zi în sala de clasă, în restul timpului punând accent pe descoperirea din timp a problemelor copiilor. Copiii ce întâmpină probleme în înțelegerea materiilor primesc educație specială. Școlile au alocat un profesor pentru educație specială ce ajută copiii să-și identifice nevoile și să le asigure ajutorul necesar într-o sală de clasă separată, fiindu-le elaborat un plan individual de studiu. Luând aceste măsuri, sistemul finlandez vrea să garanteze echitatea, calitatea și faptul că niciun elev nu va rămâne în urmă.

Evident este că oamenii sunt implicați în rezolvarea problemelor, nu în argumente câștigătoare. Conversațiile dintre profesori se bazează pe conceptul de unitate – cum pot fi toți împreună pentru a ajuta copiii. Toți își asumă că profesorii ar trebui să fie centrul sistemului de educație și lucrează pentru a se asigura că profesorii au ceea ce le trebuie pentru a-și îndeplini scopul suprem – educarea unei națiuni.

Profesorii au dreptul de a alege manualele și materialele de studiu potrivite pentru nevoile propriilor elevi, nefiind impuse de stat.

În Finlanda, se spune că este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor, la concursul de admitere fiind o concurență de 10 pe un loc.

Toți copiii, inteligenți sau nu, învață în aceleași clase

Elevii cu dizabilități sau cei cu probleme speciale învață în aceleași clase cu ceilalți, neexistând diferențe de niciun fel (etnie, sex, posibilități materiale etc.).

În total, elevii din USA primesc 100 de milioane de teste standardizate pe an. În schimb, elevii din Finlanda au un singur test standardizat pe care îl dau atunci când aceștia împlinesc 16 ani. Profesorii sunt într-o colaborare creativă cu elevii, nu într-o evaluare continuă; orele sunt scurte (45 min) și, mai ales, foarte participative, stimulându-se astfel raționamentul critic înaintea memorizării mecanice. Clasele de știință sunt formate din 16 elevi, aceștia făcând foarte des experimente practice. Elevii finlandezi au 75 de minute pauză pe zi, comparativ cu 27 de minute în America.

În perioada adolescenței, foarte rar elevii trebuie să facă teme pentru acasă.

Cei ce locuiesc la o distanță de peste 5 km de școală beneficiază de transport gratuit.

Un lucru interesant este acela că elevii nu sunt evaluați deloc în primii 6 ani de studiu.

Sistemul finlandez susține foarte mult acei elevi care au dificultăți de învățare, dar acordă mai multă atenție, de asemenea, elevilor care sunt foarte talentați.

Sistem legislativ stabil

Încă din anii ’70, Ministerul Educației a fost condus numai de tehnocrați și niciun ministru nu avea voie să schimbe ce a făcut predecesorul său, ci doar să completeze.

Sistemul educațional este descentralizat, neexistând nici măcar inspectori școlari.

Școli profesionale

43% din elevi aplică la școlile profesionale. La vârsta de 16 ani, elevii pot decide dacă doresc să participe la învățământul profesional, acesta fiind echivalentul liceului finlandez. După terminarea școlii profesionale, elevii se pot înscrie la universități, cu condiția ca aceștia să aibă un rezultat bun la examenul de înmatriculare.

Învățare multilanguage

Limba finlandeză este învățată din prima zi de școală. Începând cu vârsta de 9 ani, elevii încep să învețe suedeza (a doua limbă oficială a Finlandei), iar la 11 ani, ei încep să învețe a treia limbă, de obicei, engleza. Mulți elevi învață chiar și a patra limbă în jurul vârstei de 13 ani.

Valori morale înalte

Statisticile arată că adulții finlandezi preferă să dea bani pe un program de educație continuă, în loc să-și cumpere ultimul telefon apărut pe piață. Acest sistem de valori este format încă din familie, consolidat și direcționat în școală și pus apoi în slujba țării.

Respect pentru copii 

Testele nu îi ierarhizează deloc pe copii, nu există liste publice cu notele primite la evaluările naționale, cu admiși și respinși. Nu există eticheta elevului picat, copilul de nota 2 și cel de nota 10, și nu există școli slabe sau elitiste. Părinții știu că la orice școală și-ar da copilul, el va beneficia de aceeași calitate a educației.

Masă bine echilibrată și gratuită

Obiectivul este de a menține și îmbunătăți sănătatea elevilor, a bunăstării și de a le da energie pentru activitatea școlară. Cateringul școlar este asigurat în conformitate cu liniile directoare dietetice emise de Consiliul Național de Nutriție. Orice meniu trebuie să fie gustos, colorat și bine echilibrat.

De curiozitate, priviți din ce este compusă masa de prânz a elevului finlandez:

• 1/2 din platou este compus din legume;
• 1/4 din platou are cartofi, orez și paste;
• 1/4 din platou carne sau pește (fasole și varză pentru vegetarieni);
• lapte degresat sau apă;
• pâine cu margarină vegetală;
• fructe.

Elevii pot chiar să lucreze în cantina școlii și să învețe beneficiile alegerilor sănătoase.

Răbdare

Să nu uităm că reformele au început încă din anii ’70.

De remarcat este că cei responsabili de aplicarea acestor măsuri au o gândire inovativă:

Există școli care predau în modul tradițional, ceea ce era în beneficiul societății la începutul anilor 1900, acum avem nevoie de ceva potrivit pentru secolul XXI.[1]

Asta este ceea ce facem în fiecare zi – pregătim copii pentru viață.[2]

Trebuie să schimbăm mentalități. Tinerii folosesc computere avansate. În trecut, băncile aveau o suită de funcționari care calculau, acum lucrurile s-au schimbat. Astfel, trebuie să facem schimbările educaționale necesare pentru industria și societatea modernă.[3]

Rezultate

93% dintre finlandezi sunt absolvenți de liceu

 66% merg la facultate

PISA 2014 – elevii finlandezi s-au dovedit a fi printre cei mai inteligenți

Succesul sistemului este creat pe ideea „less can be more”. Se pune accent pe un sistem educațional relaxat, liber de reglementări imperative. Prin intermediul acestei combinații, cred ei, copiii sunt convinși să evolueze și să nu fie lăsați în urmă.

Evident, nicăieri nu putem găsi perfecțiunea, însă o putem crea pentru noi înșine. Jim Rohn, un puternic influencer american, spunea că „Educația formală iți va asigura existența. Autoeducația îți va asigura o avere.”; nimic nu ne oprește să ne concepem un „sistem de învățământ individual”.

Sper ca aceste idei să ne ajute să evităm riscul despre care vorbea Stephen Hawking – „Cel mai mare dușman al educației nu este ignoranța, ci iluzia că ești educat”.

Ce idee de mai sus ți s-a părut cea mai remarcabilă?

________________________________________________________

Bibliografie: