Egalitatea şi responsabilitatea părintească comună şi rolul taţilor
Desfacerea căsătoriei prin divorț este un mijloc juridic prin care se pune capăt căsătoriei, pe cale judecătorească sau administrativă. Țara noastră cunoaște o creștere a ratei divorțurilor în ultimii cinci ani, astfel încât, conform Institutului Național de Statistică, în acest interval s-au înregistrat peste 125.000 de divorțuri.
Urmările divorțului pot fi devastatoare în cazul cuplurilor ce au copii, atât pentru minori, cât și pentru părinți. În România, peste 28.000 dintre familiile ce au trecut printr-un divorț înregistrau între unul și trei copii, în medie. Cel mai des, copiii au sentimentul unei pierderi ireparabile.
În acest context născut atât la nivel național, cât și la nivel european, la data de 2 octombrie 2015, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei adoptă Rezoluţia 2079 cu privire la egalitatea şi responsabilitatea părintească comună şi rolul taţilor. Trebuie precizat că, având în vedere poziţia organismului care a adoptat rezoluția, Adunarea Parlamentară nereprezentând organ de legiferare, actul nu reprezintă altceva decât o recomandare adresată statelor membre, în ceea ce priveşte egalitatea dintre sexe în cadrul vieţii familiale, aşa cum este ea prevăzută şi până acum, în alte acte normative.
Momentul de separare al unei familii nu trebuie să determine începutul unei intrigi pentru dobândirea custodiei copilului, unde părinţii îşi folosesc diverse arme legale pentru dovedirea oportunităţii stabilirii custodiei exclusive doar în sarcina unuia dintre aceştia. Art. 8 din Convenţia Drepturilor Omului dispune că respectul pentru viaţa de familie este un drept fundamental, posibilitatea de a fi împreună fiind o parte esenţială a vieţii de familie pentru un părinte şi copilul său.
Studiind jurisprudenţa instanţelor şi practica de specialitate, se poate observa o preponderenţă în stabilirea custodiei în favoarea mamei, urmărindu-se principiul conform căruia, deşi rolul tatălui este unul indiscutabil şi important, exercitarea autorităţii părinteşti este mai frecvent acordată mamei.
Legiutorul român a cuprins deja în actele normative prevederi ce se regăsesc în cadrul rezoluţiei, celelalte urmând a fi utilizate ca idei călăuzitoare în practica ce va urma.
De exemplu, pct. 2 al rezoluţiei cuprinde prevederi referitoare la autoritatea părintească comună, prevazută deja de Noul Cod civil în cuprinsul art. 397 care dispune că „După divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide altfel.”, spre deosebire de Vechiul Cod civil în care autoritatea părintească era exercitată de părintele care primea încredinţarea minorilor printr-o hotărâre judecătorească.
În pct. 5.9. al rezoluţiei este prevăzută încurajarea cooperării multidisciplinare bazată pe modelul Cochem, procedură bine cunoscută de practicienii din domeniu, care nu reprezintă altceva decât un set de reguli şi principii călăuzitoare în cazurile unde sunt implicaţi minori, dar şi o serie de paşi procedurali de urmat, umărind scopul de a încuraja părinţii pentru a colabora şi a găsi cele mai bune soluţii pentru copiii lor în vederea dezvoltării lor armonioase.
Adoptarea rezoluţiei aduce în prim-plan prevederi noi precum instituţia reşedinţei alternante a copilului (shared residence), care nu se referă la o locuinţă comună a părinţilor, ci la posibilitatea fiecăruia de a petrece, în conformitate cu nevoile şi interesele copilului, un anumit timp cu acesta, care nu se va materializa neapărat în acelaşi număr de ore petrecute cu minorul. Va rămâne la latitudinea părinţilor, dar în conformitate cu nevoile copilului, stabilirea ponderii de timp petrecute de minor cu fiecare dintre cei doi.
După pronunţarea divorţului, pe lângă cooperarea continuă a părinţilor în ceea ce priveşte deciziile luate în vederea dezvoltării continue a copilului, prin intermediul Rezoluţiei 2079 se introduce o noutate, anume planul parental. Acesta reprezintă o modalitate de exercitare a autorităţii parentale comune, reprezentând modul prin intermediul căruia părinţii vor lua decizii cu privire la copii.
Rezoluţia 2079, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prevede garantarea de către autorităţile statului a dreptului fiecărui părinte de a fi informat şi de a avea un cuvânt de spus cu privire la deciziile luate care afectează viaţa şi dezvoltarea copilului său, cu respectarea interesului superior al copilului, invocând egalitatea mamelor cu tații după separarea efectivă a acestora. Menținerea unei colaborări între cei doi părinți este oportună pentru dezvoltarea armonioasă psihică a copilului, inspirându-i acestuia uniunea familială, chiar și după separarea în fapt a părinților.
Surse:
No Comments Yet!
You can be first to comment this post!