Femeile şi dreptul la vot

Organizaţiile feminine au dus, ani la rând, o luptă pentru a obţine dreptul de a vota. Femeile au dobândit, abia după anul 1.900, acest drept. În prezent femeile sunt în continuare private de drepturi electorale în unele ţări din orient.

Astăzi, se împlinesc 70 de ani de când au votat, prima dată în istorie, femeile în Franţa, pentru alegerile municipale. Au fost prezente peste 12 milioane de femei la urnele de vot. În prezent, Franţa are 155 de femei deputaţi dintr-un număr total de 577, 88 de femei senatori din 346 şi 16% din primari sunt femei.

Primul stat care a acordat, femeilor, dreptul de a vota şi de a candida la orice funcţie publică a fost Finlanda în 1906. Anglia a introdus dreptul de vot pentru femei în 1918, iar SUA în 1920, dar şi atunci numai pentru acele femei care nu erau de culoare. În Europa cel mai târziu au obţinut drept de vot femeile din Elveţia (1971) şi Andorra (1978).

În România, dreptul de vot pentru femei a fost introdus prin Constituţia din 1938, promulgată de regele Carol al II-lea. Acest drept însă n-a putut fi exercitat întrucât, în aceeaşi perioadă, regele a desfiinţat practic viaţa politică, introducând dictatura carlistă. Aşadar, votul femeilor a început să fie aplicat abia după război. Perioada interbelică a fost cea în care s-a făcut saltul de la femeia de casă la cel de doamnă de societate.

În Parlamentul României, astăzi, numai 11,5 % sunt femei, în Camera Deputaților reprezentarea fiind de 13,3% în timp ce în Senat este de numai 7,4%. În actualul Guvern dintre cei 27 de miniştri, numai 5 sunt femei. Aceste statistici sunt făcute publice pe site-ul Femei în politică. România este una dintre ţările cu cea mai mică reprezentare a femeilor în Parlament.

Alexandra Drăguţ

Alexandra Drăguţ este studentă la Jurnalism, FŞSU, ULBS , Departamentul de Jurnalism, Comunicare si Relatii Publice

Related articles
0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment