Înalte Curte de Casație și Justiție. RIL admis ref. judecătorul învestit să judece o cale extraordinară de atac de retractare împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac de retractare exercitată succesiv împotriva hotărârii sale din apel sau recurs.
Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, legal constituit în cauză, admite și soluționează, conform sedinței din 19 octombrie 2020, un recurs în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov.
Conform Deciziei nr. 24, ÎCCJ stabilește că, în situația în care judecătorul este învestit să judece o cale extraordinară de atac de retractare împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac de retractare exercitată succesiv împotriva hotărârii sale din apel sau recurs, prevederile art. 41 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă nu se aplică, dacă din circumstanțele particulare ale litigiului reiese, fără îndoială, că judecătorul nu este pus în situația de a-și evalua, în mod direct sau indirect, propria hotărâre.
ÎCCJ stipulează de asemenea că, conform prevederilor art. 41 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, judecătorul care a pronunțat decizia în apel este incompatibil absolut să soluționeze cererea de revizuire sau contestația în anulare exercitată împotriva deciziei date în recursul declarat împotriva deciziei sale din apel.
Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, legal constituit în cauză, admite și soluționează, conform sedinței din 19 octombrie 2020, un recurs în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov.
Conform Deciziei nr. 24, ÎCCJ stabilește că, în situația în care judecătorul este învestit să judece o cale extraordinară de atac de retractare împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac de retractare exercitată succesiv împotriva hotărârii sale din apel sau recurs, prevederile art. 41 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă nu se aplică, dacă din circumstanțele particulare ale litigiului reiese, fără îndoială, că judecătorul nu este pus în situația de a-și evalua, în mod direct sau indirect, propria hotărâre.
ÎCCJ stipulează de asemenea că, conform prevederilor art. 41 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, judecătorul care a pronunțat decizia în apel este incompatibil absolut să soluționeze cererea de revizuire sau contestația în anulare exercitată împotriva deciziei date în recursul declarat împotriva deciziei sale din apel.
Rezumat realizat de către Oana Făgăraș.
No Comments Yet!
You can be first to comment this post!