Mențiuni recapitulative privind chemarea în judecată a altei persoane

Chemarea in judecata a altei persoane este un mijloc procesual prin care partile initiale din proces, precum si intervenientul principal, solicita introducerea in proces a unei terte persoane care ar putea pretinde, pe cale separata, aceleasi drepturi ca si reclamantul.

Tertul are pozitie de reclamant. Specific acestei forme de interventie este faptul ca un tert este fortat, din initiativa uneia dintre partile din litigiul pendinte, sa isi valorifice un drept pe care ar putea sa-l pretinda impotriva acestora sau numai impotriva uneia dintre ele. Asadar, partea din litigiu nu formuleaza vreo pretentie impotriva tertului, ci, dimpotriva, il forteaza pe tert sa-si valorifice o pretentie proprie impotriva partilor. Tertul intervenient nu are de ce sa dobandeasca o pozitie de parat, ci pe aceea de reclamant impotriva partilor din procesul initial sau numai impotriva uneia. Tertul va putea chema, la randul lui, alta parte in proces, avand drepturile unui intervenient principal.

Tertul ar putea pretinde acelasi drept. Legea limiteaza posibilitatea formularii unei cereri de chemare in judecata a unei alte persoane doar in ipoteza in care tertul ar putea pretinde acelasi drept ca si reclamantul din litigiul pendinte, nefiind deci posibila introducerea in proces, prin acest mecanism, a unor terti care pretind drepturi similare sau in stransa legatura. In mod logic, poate fi introdus si tertul care ar putea pretinde acelasi drept ca si paratul, avand in vedere ca acesta poate introduce o cerere reconventionala si va dobandi pozitia de reclamant cu privire la acea pretentie fata de reclamantul initial, dar si cu privire la cererea de interventie voluntara principala, intervenientul principal dobandind pozitia tot de reclamant.

Termenul:

• Reclamantul/Intervenientul principal poate face cererea pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante (potrivit art. 244 NCPC, cand judecatorul se socoteste lamurit, prin incheiere, declara cercetarea procesului incheiata si fixeaza termen pentru dezbaterea fondului in sedinta publica). Astfel, el poate introduce cererea anterior deschiderii dezbaterilor.
• Paratul va putea formula cererea odata cu intampinarea (daca intampinarea nu e obligatorie, pana la primul termen de judecata).

Natura termenului. Termenul de introducere a cererii este un termen legal peremptoriu. Astfel, nerespectarea termenului va atrage sanctiunea decaderii. Daca sunt motive temeinice, potrivit art. 186 NCPC, partea interesata poate solicita si repunerea in termen.

Caracterul termenului. Acesta este reglementat de norme de ordine privata, astfel incat, daca partile se invoiesc, o cerere de interventie fortata introdusa tardiv va putea fi solutionata impreuna cu cererea principala. Spre exemplu, daca paratul depune cererea dupa momentul depunerii intampinarii, judecatorul va verifica daca celelalte parti sunt de acord in mod expres cu primirea cererii depuse tardiv; daca refuza sau daca nu isi exprima opinia, cererea va fi respinsa ca tardiva (tacerea nu valoreaza acord tacit decat daca legea prevede expres). Ca faza procesuala, acest mecanism va functiona numai in fata primei instante; in apel nu se poate schimba cadrul procesual si nici nu se pot formula pretentii noi.

Situatia rejudecarii fondului. In sistemul noului Cod, etapa scrisa, premergatoare stabilirii primului termen de judecata, nu se mai reia in urma casarii sau anularii cu trimitere la prima instanta. Astfel, ca regula generala, paratul nu va mai putea formula o cerere de interventie fortata cu ocazia rejudecarii fondului dupa casarea sau anularea cu trimitere la prima instanta, intrucat termenul de depunere a intampinarii este depasit. Doar in cazul specific al trimiterii spre rejudecare din cauza nelegalei citari, nefiind prezent la niciun termen, va putea formula intampinare si, odata cu aceasta, cererea de interventie fortata. Pe de alta parte, ca regula generala, reclamantul va putea formula cerere de interventie fortata cu ocazia rejudecarii fondului numai in masura in care, in cazul rejudecarii la prima instanta, se reia in tot sau in parte cercetarea procesului. Ca regula expresa, in caile de atac de retractare – contestatie in anulare si revizuire – cererea de chemare a altor persoane nu este admisibila (nu e posibila largirea cadrului procesual in caile de retractare). In cazul contestatiei in anulare, paratul va putea formula cererea numai daca nelegala citare a constituit motivul de contestatie in anulare. In schimb, in cazul contestatiei in anulare, reclamanul va putea face intotdeauna cerere de interventie cu ocazia rejudecarii fondului intrucat se reia cercetarea cu ocazia rejudecarii. In cazul revizuirii, paratul nu poate formula cererea; doar reclamantul va putea sa formuleze numai daca are loc o rejudecare in prima instanta (uneori nu are loc rejudecare, spre exemplu, in cazul motivului contrarietatii de hotarari).

Pretentiile tertului dupa admiterea cererii. Pozitia tertului introdus fortat este aceea de reclamant, fiind identica celei intervenientului voluntar principal; acesta este fortat sa pretinda pentru sine, ca reclamant, drepul dedus judecatii din cererea introductiva. Intervenientul fortat se bucura de deplina independenta procesuala, avand dreptul de a face acte de dispozitie (tranzactie sau renuntare la drept). Totusi, tertul intervenient nu poate renunta la judecata cererii de interventie prin care a fost atras in proces, fiindca nu este titularul acestei actiuni.

Forma cererii. Este o veritabila cerere de chemare in judecata, asimilata celei formulate de reclamant. Ca particularitate, pretentia dedusa judecatii de catre partea care a formulat cererea de interventie fortata nu apartine acesteia, ci tertului, care este obligat sa intervina si sa-si valorifice o prestatie in calitate de reclamant. Observam o procedura creata de legiuitor, prin care o parte dintr-un proces pendinte pretinde unui tert, in mod fortat, sa-si valorifice un drept similar. Fiind o cerere incidentala, cererea de chemare in judecata a altor persoane nu este supusa procedurii de regularizare si nici unei eventuale proceduri prealabile. Cererea este supusa platii taxei judiciare de timbru.

Prorogare de competenta. Fiind o cerere incidentala, este judecata de instanta competenta pentru cererea principala, chiar daca ar atrage o alta competenta (exceptie fac cererile privitoare la insolventa sau concordat preventiv care se judeca intotdeauna la tribunal).

Admisibilitate in principiu. Dupa comunicarea cererii tertului, cat si partii adverse, instanta va dezbate admisibilitatea in principiu. Instanta va verifica daca partea justifica un interes; daca tertul ar putea pretinde, pe cale separata, un drept impotriva partilor din procesul pendinte; daca dreptul pe care ar putea sa-l invoce tertul este acelasi cu cel pretins de reclamant; daca cererea a fost formulata in termen; conditiile de forma si conditiile extrinseci. Instanta se pronunta asupra admisibilitatii printr-o incheiere interlocutorie motivata; dupa admiterea in principiu, tertul va deveni parte in proces, dobandind pozitia procesuala de reclamant.

Tertul preia procedura in starea din momentul incuviintarii. Astfel, actele de procedura indeplinite anterior ii vor fi opozabile. El se bucura de independenta proecesuala si va putea solicita administrarea de probe cel mai tarziu pana la primul termen de judecata ulterior incuviintarii in principiu a cererii de interventie.

Prescriptia. Cererea isi va produce efectul intreruptiv de prescriptie, avand in vedere faptul ca aceasta constituie o veritabila cerere de chemare in judecata, cu particularitatea ca tertul este fortat sa-si valorifice dreptul pretins deja de reclamant.

 _________________________________________________________________________________________

Bibliografie:

G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016.

Traian Briciu, Note de curs, 2016

V. M. Ciobanu, T. Briciu, C. Dinu – Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj, National, 2013