S-a modificat legea privind asistenţa judiciară în materie internaţională civilă şi comercială

În anul 2014 Guvernul a fost inițiatorul legii 61/2015, act normativ pentru modificarea și completarea legii nr. 18/2003 privind asistența judiciară în materie civilă și comercială. Legea are caracter ordinar, conform art. 73 din Constituție, camera decizională fiind Camera Deputaților. Această lege a fost adoptată de Senat la data de 11.03.2014, iar un an mai târziu a fost adoptată și de Camera Deputaților.

În motivația legii s-a menționat că evoluția permanentă a acquis-ului comunitar în domeniul cooperării judiciare în materie civilă și comercială, precum și constatarea existenței unor disfuncționalități în aplicarea legii justifică necesitatea modificării și completării reglementărilor existente. O altă motivație a modificării și completării legii nr. 18/2003 este intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă. Astfel, a fost necesar să fie eliminate posibilele norme contradictorii sau dublele reglementări privind procedura comunicării/notificării actelor judiciare, precum și a obținerii de probe prin comisii rogatorii, în litigiile cu element de extraneitate.

Așadar, au fost urmărite prin modificarea și completarea legii nr. 18/2003 atingerea a numeroase obiective, dintre care au fost menționate următoarele:

1. Să fie stabilite, cu claritate, atribuțiile Ministerului Justiție, în calitate de autoritate centrală, în domeniile de asistență judiciară prevăzute de lege.

Astfel, merită amintite pentru acest obiectiv art. 5^1 care stabilește atribuțiile Ministerului de Justiție în cadrul controlului de regularitate internațională, art. 5 și 17 care stabilesc rolul Ministrului de Justiție în domeniul reglementat de legea nr. 18/2003, art. 9 privind atribuțiile referitoare la cererile de asistență judiciară etc.

Acest obiectiv reiese chiar din declarațiile în cadrul ședinței Camerei Deputaților a secretarului de stat:Acest proiect urmăreşte să clarifice o problemă apărută în practica instanţelor de judecată, şi anume aceea a modalităţii de comunicare cu străinătatea. Prin proiectul pe care-l aveţi în deliberare, Ministerul Justiţiei apare ca fiind singura autoritate centrală capabilă să realizeze procedurile de comunicare cu străinătatea pentru acte judiciare şi extrajudiciare.

2. Să fie redefinite/uniformizate noțiunile/termenii de ,,autoritate solicitantă/ autoritate solicitata” precum și cele de ,,act judiciar”/,,act extraordinar” .

Astfel, autoritatea solicitantă va fi instanța judecătorească. Cu titlu de excepție, conform art. 3, alineatele (2) si (3) aceste cereri de asistență judiciară vor fi formulate de notari publici sau executori judecătorești.

3. Să se abroge dispozițiile Capitolului B ,,Accesul la Justiție al străinului”.

Această măsură s-a luat pentru a se evita dubla reglementare având în vedere faptul că există dispoziții privind acest domeniu și în noul Cod de Procedură Civilă, precum și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008.

4. Să se aducă modificări și completări capitolului V ,,Dispoziții privind asistența judiciară dintre România și Statele Membre ale Uniunii Europene” .

Aceste completări au fost determinate de modificările intervenite în legislația comunitară în domeniu, mai specific adoptarea unui nou Regulament al Consiliului (CE)( nr. 1393/2007) care a abrogat vechiul Regulament privind notificarea asupra documentelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă și comercială în statele membre.

În ceee ce privește avizul Consiliului Legislativ, acesta a fost unul favorabil, la fel, de altfel, ca și avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Bibliografie:

1. Legea 61/2015
2. Stenogramele şedinţei Camerei Deputaţilor/Senatului
3. Motivaţia data de Guvern