Silviu-Gabriel Barbu: Magistratura nu se poate face nicidecum cu „pasiune”, ci se face exclusiv cu realism

Interviu preluat de pe Juridice.ro

Alina Matei: Proiectul ABC Juridic cum a apărut? A cui a fost ideea? Care a fost scopul proiectului?

Silviu-Gabriel Barbu: Proiectul ABC Juridic a fost, în urmă cu aproape patru ani, o idee comună a mea, cu prietenul Alexandru Șerban (fostul director general ANP) și trei studenți din anul I la Facultatea de Drept a Universității din București. Entuziasmul lor ne-a molipsit repede în privința modului de concretizare a ideii, în sensul de a construi un site unde să se adune ideile studenților despre drept și despre științe conexe acestuia, însă proiectul a căpătat foarte repede dimensiuni mai largi, cu acoperirea unui spectru mult mai amplu, nu doar a celui juridic, fiind mulți studenți, dar și cadre didactice universitare care ni s-au alăturat în acest demers și având susținerea unor profesioniști ce au un cuvânt important de spus atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Momentan, întrucât se apropie licența și admiterea în Barou pentru cei trei tineri co-fondatori, activitatea acestora a fost preluată de colegii lor mai mici – Alexandru Enoiu, Irina Lohănel și Vlad Moncea – coordonați de Octavian George Munteanu, un excelent strateg al echipei. Încercăm să ne asigurăm că proiectul este în permanență gestionat de o echipă de studenți dedicați și capabili, în lumina faptului că ne propunem dezvoltarea sa pe termen lung, dezvoltare ce se va accentua din ce în ce mai mult, veți vedea.

Studenții ne-au spus că ei ar trebui să mai învețe și câte ceva despre viața de adulți, dacă tot există posibilitatea ca direct din facultate să ajungă la INM sau INPPA ori în alte joburi de mare impact profesional și social, menționând că acei studenți învață draconic pentru a promova acele examene și concursuri, deci nu au timp să vadă viața reală, să experimenteze ceva consistent și memorabil pentru maturizare. Rezultatele numeroaselor noastre discuții și dezbateri se văd acum postate pe site-ul www.abcjuridic.ro, numărul de vizitatori fiind și el unul destul de bun, și anume de aproximativ 7.000 de vizitatori unici pe lună.

Vrem să ajutăm cât mai mulți studenți să prindă curajul de a spune public lucruri inteligente și cursive, să învețe să scrie inteligent și convingător pentru lectură publică, să își așeze optim ideile și să învețe să lupte cu curaj pentru a avea un destin frumos și pentru a fi de folos și semenilor și poporului român. După cum am mai afirmat deja în Interviul fondatorilor ABC Juridic, ne propunem extinderea proiectului în marile centre universitare din România, pentru a crește aria de cuprindere a publicului țintă, motiv pentru care lansăm o invitație de alăturare în Proiect cadrelor didactice și studenților din cadrul universităților din România, indiferent de profil.

Alina Matei: Cum intenționează ABC Juridic să se diferențieze pe segmentul de piață juridic? De exemplu, Secțiunea Studenți de pe JURIDICE.ro este un concurent?

Silviu-Gabriel Barbu: Prin inventivitatea studenților care lucrează la ABC Juridic vrem să rămânem pe nișa ideilor noastre, să oferim o alternativă la orice alte site-uri cu tematică juridică. De fapt, noi postăm și alte categorii de subiecte, nu numai juridice. Însă principala deosebire este dată de faptul că cea mai mare parte a conținutului postat pe site este scrisă de studenți. 

Ne adresăm celor care nu au de-a face cu domeniul juridic, dar își doresc să cunoască anumite aspecte/detalii ale acestuia, însă site-ul poate fi foarte util și tinerilor care vor să urmeze studiile unei facultăți de drept sau studenților la Drept din anii mai mici. Bineînțeles, toți oamenii au de-a face cu domeniul juridic, într-o măsură sau alta, în viața de zi cu zi, prin diversele raporturi la care participă.

Cred că cele mai grăitoare argumente cu privire la nișa noastră sunt numeroasele proiecte la care am participat la nivel de echipă ori pe care încercăm să le dezvoltăm. Mă refer la Constituția pentru toți, un proiect inspirat din Constituția pentru copii a fostului ministru al Justiției, domnul Robert Cazanciuc.

Mă refer la Ghidul de educație juridică adresat cu precădere elevilor din clasele terminale de gimnaziu și liceenilor pentru realizarea căruia beneficiem și de susținerea Ambasadei Statelor Unite ale Americii.

Mă refer și la Codexul Constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene, realizat sub egida Ministerului Justiției în parteneriat cu Centrul de Drept Constituțional și Instituții Politice din cadrul Facultății de Drept, Universitatea din București, o lucrare deosebit de apreciată chiar și la nivel european, ce poate servi pentru fundamentarea corectă a multor studii, analize și decizii în materie de Drept constituțional și orice derivă din acesta. În ceea ce privește realizarea lucrării, echipa extinsă a ABC Juridic a contribuit deopotrivă la traducerea unor fragmente de texte constituționale și, pe baza acestora, la realizarea unor scurte analize.

Mă mai refer la Ghidul de bune practici în expertiza judiciară civilă în cadrul Uniunii Europene, un ghid al Institutului European pentru Expertiză și Experți la diseminarea și traducerea căruia a participat și echipa extinsă a ABC Juridic.

Nu în ultimul rând, mă refer la Proiectul Vintage Law pe care l-am lansat recent și a cărui viziune îi aparține lui Octavian George Munteanu, strategul responsabil pentru mai multe idei și modalități de lucru implementate cu succes la nivelul Proiectului ABC Juridic. Prin acest proiect ne propunem să aducem la cunoștința publicului conținutul util, relevant şi, din păcate, insuficient exploatat din fondul de literatură juridică al bibliotecilor.

La toate acestea se adaugă, bineînțeles, toate articolele, editorialele și interviurile cu identitate proprie ce au adus (conform feedback-ului primit) plusvaloare cititorilor noștri, așa cum ne propunem să o facă în continuare! Cu acest prilej, doresc să le mulțumesc în numele întregii echipe celor care ne-au susținut de-a lungul timpului, dar mai ales cititorilor fără de care finalitatea proiectului ar fi cvasinulă.

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule judecător Silviu-Gabriel Barbu, pentru că ați acceptat să acordați un interviu cititorilor J. Pe ce s-a sprijinit decizia dumneavoastră când ați ales Facultatea de Drept?

Silviu-Gabriel Barbu: Am început Facultatea de Drept a Universității București în anul 1991, după stagiul militar și un eșec la Cluj la Filozofie (avusesem timp sa învăț mai puțin de o lună, dacă asta poate fi o scuză!). În mare măsură a fost rodul unui context în familie, mai ales părinții m-au convins să vin spre Drept, pentru ca eu eram setat pe filozofie și sociologie (abia reapăruse la acea vreme în Romania învățământul superior sociologic). Ceea ce m-a convins, undeva în forul meu interior și la nivelul meu de înțelegere de la vârsta aceea, a fost și întregul fenomen judiciar al dosarelor Revoluției, foarte la modă la acel moment, procesele Revoluției fiind chiar televizate (aberant de la un punct încolo), acreditând treptat ideea că justiția este un spectacol… unul chiar interesant și… live!! Mai târziu am învățat despre conceptul „pâine și circ” care domina o parte consistentă a societății românești a anilor ’90-’95, observând și numeroasele fațete ale manipulării maselor. Citiți răspunsul integral pe Juridice.ro.

Alina Matei: De ce doar câteva luni avocat stagiar? Avocatura nu s-a potrivit cu firea dumneavoastră sau tentația magistraturii a fost mai mare?

Silviu-Gabriel Barbu: Avocatura anilor ’90-’96 a fost într-un anumit trend nu tocmai favorabil stagiarilor și avocaților nou intrați în profesie. Era la modă trecerea judecătorilor și procurorilor în avocatură și evident o acaparare a clientelei și a încasărilor mari, în detrimentul avocaților care avuseseră numai cariera avocațială (și nu deveniseră celebri între timp) și mai ales în defavoarea celor nou veniți în breaslă, așa cum eram și eu. Citiți răspunsul integral pe Juridice.ro.

Alina Matei: O să continui să scormonesc trecutul dumneavoastră. Ați fost pe rând procuror civil și procuror militar. Apoi ați smuls niște îndoieli, probabil, și ați devenit judecător. Care este forma dumneavoastră de cunoaștere a profesiei de procuror?

Silviu-Gabriel Barbu: Jobul de procuror este solicitant și mereu îți ridică dileme, dacă îți pasă! Cel mai mult te întrebi, când faci un plan de anchetă, dacă persoana sau persoanele pe care le-ai inclus în cercul de suspecți și cu privire la care derulezi activitățile de cercetare (cu tot ce implică acestea) sunt sau nu vinovate și, implicit, dacă accederea ta în diverse detalii ale vieții acestora este sau nu justificată ori, dimpotrivă, disproporționată și excesivă. Asta mereu mi-a dat bătaie de cap și mustrări de conștiință, mai ales dacă ajungeam să intru mai detaliat în viața personală a acestora. Citiți răspunsul integral pe Juridice.ro.

Alina Matei: Care sunt relele dintr-un penitenciar? Ani de zile ați condus Penitenciarul de la Codlea, iar în anul 2012 ați coordonat întregul sistem penitenciar românesc.

Silviu-Gabriel Barbu: Sunt două etape oarecum diferite, anume cei aproape patru ani ca director la un penitenciar de maximă siguranță (la vremea aceea), respectiv coordonatorul întregului sistem penitenciar la nivelul Ministerului Justiției, pentru că sunt atribuții diferite, anvergură diferită mult între o închisoare și întregul sistem național, precum și probleme cotidiene de rezolvat mult diferite între cele două funcții. Pentru mine, munca la penitenciar a fost cea mai mare provocare profesională din carieră (ca încărcătură psihologică presantă și continuă, cu o varietate imensă de teme zilnice de rezolvat), deoarece multitudinea de probleme intempestive dificile pe unitatea de timp este cea mai mare în comparație cu toate joburile din evoluția mea profesională (și îndrăznesc să afirm că am o experiență bogată și plurivalentă profesional). Citiți răspunsul integral pe Juridice.ro.

Alina Matei: O bună parte dintre studenții facultăților de drept visează să urmeze o carieră în diplomație. Li se pare că a lucra la Ministerul Afacerilor Externe este cea mai prețioasă activitate. Am putea spune că diplomația este pentru studentul la Drept ceea ce este modeling-ul pentru orice fată: vis, greu de realizat. Ce abilități trebuie să-și dezvolte un profesionist, în particular un magistrat, pentru a reuși să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Externe? Merită studenții să se spere la o astfel de carieră?

Silviu-Gabriel Barbu: Dificilă tema aceasta! În funcția deținută anterior trei ani și jumătate, din 2012, în Centrala MAE am văzut mai mult latura… nevăzută și nepublică a instituției (coordonând afacerile interne și inspecția în cadrul ministerului)… însă nu aceea este cea relevantă. Relevantă este munca diplomatică, munca tuturor celor care lucrează în MAE pentru a îndeplini strategiile de politică externă ale României așa cum sunt ele stabilite de decidenții legali, de cei constituționali mai ales. Insist pe această terminologie – decidenții constituționali și legali – pentru că profesia mea didactică universitară, pe care o exercit de aproape 20 de ani, mă obligă să fiu riguros măcar în această direcție, a creionării și menționării corecte a conceptelor teoretice. În ce privește diplomația, este un domeniu de elită în mod evident, pentru că în mediul diplomatic mereu ești în fața neprevăzutului elevat, cu infinite provocări, intri în contact cu oameni extrem de bine pregătiți și educați cu mare rafinament. În diplomație sunt și numeroase neajunsuri, viața în mediu nou, departe de familie și de toți cei dragi fiind una din marile provocări ale acestei profesii nobile. Spun din proprie experiență că este foarte dificil să stai departe de casă și de familie, departe de toate obiceiurile și constantele vieții tale obișnuite. Citiți răspunsul integral pe Juridice.ro.

Alina Matei: Am citit opinia dumneavoastră, scrisă alături de Vlad și Titus, privind trecerea foarte rapidă de la statutul de cursant al studentului la Drept la cel de decident. Am putea spune că justiția se face de oameni foarte tineri. Mai e ceva de făcut dacă legea permite?

Silviu-Gabriel Barbu: Da, când vorbim de o lege incompletă sau imperfectă, soluția o reprezintă modificarea legii respective pentru a asigura o reglementare superioară, eficientă, pozitivă pentru sistemul la care legea se referă. O țară întreagă spune că magistratura în România trebuie făcută de oameni cu mai multă experiență de viață!!! Este foarte simplu! Legiuitorul trebuie să adapteze legea în așa fel încât să rezolve această problemă spinoasă. Noi, echipa proiectului ABC Juridic, am propus un set de soluții, pe care le credem foarte pragmatice. Vor fi niște cheltuieli publice în plus cu menținerea încă un an în școală a auditorilor de justiție, dar rezultatele vor fi infinit mai bune pentru întreaga societate românească. Citiți răspunsul integral pe Juridice.ro.

Alina Matei: Unde sunteți acum și faceți? Dar o să vă rog să ne spuneți opinia dumneavoastră despre instituția detașării. Sunt magistrați care critică frecvent această instituție, permisă de lege.

Silviu-Gabriel Barbu: În prezent mă aflu în Africa australă și asigur reprezentarea diplomatică a României în Zimbabwe și Malawi. În ceea ce privește detașarea, dacă este permisă de lege, nu înțeleg de ce o critică unii dintre colegi! Există o incapacitate la mulți magistrați de a-și tempera invidia… acesta este un mare defect și nu are ce să caute în mintea și mai ales în sufletul unui magistrat… pentru că îl face să devină subiectiv, să fie imoral și părtinitor exact atunci când ar trebui să fie maxim imparțial! Nimeni nu este perfect! Așadar, îi invit pe colegii cu astfel de gândire să observe că există prevederi legale… pe care ar trebui să le respecte cu naturalețe și maturitate. Dacă vor să vadă cum este în postura de detașat, trebuie să ceară la rândul lor aceasta aceia care sunt interesați, însă numai dacă vreo instituție în sensul precis al legii îi cere!!! Însă trebuie să fie realiști, adică te cere o instituție la detașare, pentru că decidenții de acolo consideră că ești persoana potrivită pentru acea funcție. Citiți răspunsul integral pe Juridice.ro.

Alina Matei: Cum este justiția în Zimbabwe? Care este susținerea din partea Guvernului?

Silviu-Gabriel Barbu: Sistemul de recrutare a judecătorilor în Zimbabwe este bine pus la punct și urmează regulile statelor cu Constituții noi, moderne, dar în condițiile concrete din această țară. Zimbabwe are o Constituție modernă, însă ca stat au mai multe probleme de rezolvat în procesul de constituționalizare a dreptului, de așezare generală a legalității sub cele mai largi aspecte. Cred că le vor rezolva în câțiva ani, fiind un proces de durată oriunde. Pentru recrutarea judecătorilor există o comisie independentă asemănătoare Consiliului Superior al Magistraturii din România. Știu că funcționează bine acest consiliu în Zimbabwe.

Alina Matei: Dar a instituțiilor internaționale?

Silviu-Gabriel Barbu: În Zimbabwe au multe de rezolvat și în ce privește armonizarea legislativă și instituțională internă cu mai multe exigențe internaționale, impuse în special de ONU (UE este de asemenea foarte activă în a cere autorităților zimbabwene să implementeze cât mai activ și mai vizibil regulile unei democrații autentice și asumate) pe direcția accentuării democratizării întregului stat, a promovării mult mai active a drepturilor omului, a asigurării unui climat optim pentru alegeri libere și corecte, pentru scăderea gradului de corupție din sectorul public (în special marea corupție), creșterea semnificativă a nivelului de trai al populației, respectarea principiului egalității între bărbați și femei, protecția eficientă a copiilor, accesul tuturor la educație, precum și alte teme concentrate pe domenii ce se regăsesc reglementate în Constituție.

Alina Matei: La capitolul învățământ juridic cum stă Zimbabwe? S-ar putea încerca schimburi studențești cu România?

Silviu-Gabriel Barbu: Zimbabwe provine din cultura colonială britanică sub anumite aspecte, având un sistem evoluat de învățământ, cu un mediu universitar activ și vizibil la nivel global. În Africa se consideră că Zimbabwe este cea mai performantă țară sub aspectul organizării sistemului de educație. Există, desigur, studii juridice universitare (cu o largă recunoaștere internațională), se studiază nu numai sistemul juridic anglo-saxon și american, ci, desigur, și acela cu particularitățile locale africane, specifice zonei și culturii istorice, cu numeroase influențe din dreptul romano-german continental european. Zimbabwe este o țară deschisă la nou, cel puțin sub acest aspect educațional. Am stabilit unele contacte deja și în luna iunie o delegație universitară din România va vizita mai multe universități din Harare. Vom deschide cât mai multe canale de comunicare și de colaborare pe plan academic, deoarece schimburile de acest gen sunt foarte utile și depășesc orice fel de bariere.

Alina Matei: Și dacă e așa cum spune Frank Herbert că totul stă în felul în care știm să ne orânduim amintirile și să ne punem în aplicare cunoștințele, vă întreb unde credeți că ați mai de folos?

Silviu-Gabriel Barbu: Mulțumesc tuturor decidenților care de-a lungul carierei mele au avut încredere să îmi încredințeze exercitarea mai multor categorii de atribuții. Nu știu exact unde mă vor duce pașii destinului pe linia profesională, însă știu sigur că vreau să mai lucrez pentru aparatul de stat din România, acolo unde va fi nevoie de
mine. Deocamdată rămân în Zimbabwe și încerc să exercit optim munca diplomatică pentru care am fost trimis aici. Pentru mine un anumit aspect este foarte clar: viața mea este o continuă școală, astfel încât oriunde am mers să lucrez, în fiecare loc am învățat noutăți importante care m-au redefinit ca om, ca suflet, ca minte. Nimeni nu este perfect, dar omul este dator să lupte pentru a se autodepăși, pentru a face cât mai multe lucruri bune! Vreau să pot fi de folos țării mele, să contribui și eu cu cât mai mult, acolo unde cred că mă pricep și unde se investește încredere în capacitatea mea profesională.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii JURIDICE.ro.

Silviu-Gabriel Barbu: Cititorii JURIDICE.ro sunt fericiți pentru că au acces la cel mai bun site juridic din România. Și beneficiază de surse excepționale de informare de specialitate, de dezbateri luminate și utile, de profesioniști de cel mai înalt nivel profesional. Mă număr și eu, cu modestie, printre cititorii fideli ai JURIDICE.ro… însă, pentru mine și echipa ABC Juridic, formatul complex al JURIDICE.ro este un model excepțional și profesionist, de unde învățăm mereu.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Silviu-Gabriel Barbu: Vă mulțumesc pentru încredere! Mulțumesc cititorilor dumneavoastră pentru răbdarea de a citi gândurile mele! Rog cititorii să privească sub beneficiu de inventar ideile expuse mai sus, să îmi ierte criticile mai aspre de ici și colo, să mă ierte dacă pe alocuri am părut a fi prea categoric! Am învățat în cei 21 de ani de muncă (juridică) faptul că o anumită umilință de sorginte creștină, o moderație, modestie apropiată de speranța de a atinge înțelepciunea și o toleranță activă față de tot ce este în jurul nostru sunt absolut necesare pentru a avea acces la lumea reală, pentru a nu depăși anumite bariere ale bunului simț și ale cumpătării. Asta am învățat în special în munca la catedră, unde deseori am constatat că unii dintre studenții noștri sunt mult deasupra noastră, însă au nevoie de timp să se modeleze și să ajungă la nivelul de manifestare optimă a înzestrării intelectuale generoase pe care le-a dăruit-o Creatorul, Bunul Dumnezeu!

Nu poți învăța totul deodată! Trebuie timp pentru toate!

Aveți grijă, dragi studenți, de timpul vostru!