Uniformizarea legislației privind achizițiile publice și concesiunile: câteva considerații privind proiectul de Regulament recent propus de Comisia Europeană

Rezumat: După o perioadă de mai mult de jumătate de secol, în care achizițiile publice la nivelul Comunității, și apoi Uniunii Europene, au fost reglementate prin directive, Comisia Europeană propune o schimbare a paradigmei legislative, prin adoptarea unui Regulament, care cuprinde norme privind atât achizițiile publice, cât și concesiunile. Alegerea instrumentului legislativ a fost criticată de unele state membre, susținându-se că ar produce efect contrar celui scontat de Comisie, și anume o îngreunare, și nu o simplificare a derulării procedurilor. Modificarea legislativă propusă de Comisie nu aduce doar noutăți de formă, ci și de fond, îndeosebi în ceea ce privește principiile, motivele de excludere, procedurile de atribuire și nivelul de digitalizare. Toate acestea vor face obiectul unei succinte treceri în reviste în cadrul prezentului material.

1. Context și cadru

Pe data de 9 septembrie 2026, Comisia Europeană a propus proiectul noului Regulament al Uniunii Europene privind achizițiile publice și concesiunile[1]. Acest Regulament, dacă va fi adoptat în procedura legislativă ce va fi parcursă, va abroga și va înlocui cele trei directive care încă reglementează, la nivelul Uniunii, achizițiile publice și concesiunile: Directiva 2014/23/UE privind atribuirea contractelor de concesiune; Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice; Directiva 2014/25/UE privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale.

Acest proiect era unul așteptat, întrucât se discută de mai mult timp despre necesitatea actualizării sau înlocuirii directivelor UE privind achizițiile publice și concesiunile.

În Programul de lucru al Comisiei Europene pentru anul 2026, adoptat pe data de 21 octombrie 2025, a fost cuprinsă intenția de adoptare a unui Act privind achizițiile publice, având ca scop principal simplificarea normelor din acest domeniu. Data preconizată pentru adoptarea propunerii legislative era trimestrul al II-lea, fiind indicată inițial data de 1 iulie 2026, însă ulterior s-a amânat pentru 9 septembrie 2026.

Regulamentul cuprinde 7 părți, descrise pe scurt în Memorandumul explicativ ce însoțește proiectul.

În partea I sunt cuprinse dispozițiile generale privind obiectul și domeniul de aplicare – în special pragurile relevante și mecanismele de actualizare a acestora –, precum și principiile și definițiile.

Partea a II-a cuprinde o definire a actorilor relevanți care participă la achizițiile publice. Titlul I începe prin definirea autorităților contractante vizate de norme, apoi abordează sectorul utilităților, enumerând sectoarele vizate, permițând exceptări în cazurile în care activitățile sunt direct expuse concurenței și stabilind procedura de solicitare a unei exceptări din partea Comisiei. Titlul II vizează operatorii economici – inclusiv grupurile de operatori, utilizarea capacităților unor terți și subcontractarea –, stabilind norme care reglementează utilizarea acestui instrument pentru a preveni abuzurile. De asemenea, acest titlu stabilește motive obligatorii de excludere, legate de infracțiuni grave precum corupția, frauda, ​​terorismul, traficul de persoane, infracțiunile împotriva mediului și exploatarea copiilor, precum și motive facultative de excludere, referitoare la situații care ridică semne de întrebare cu privire la fiabilitatea sau integritatea operatorului economic în cauză. Dispozițiile privind criteriile de selecție stabilesc norme clare referitoare la capacitățile financiare, tehnice și profesionale ale operatorilor economici pe care autoritățile contractante le pot solicita, în cazul în care doresc să utilizeze criterii de selecție în cadrul procedurilor de achiziție.

Partea a III-a stabilește norme privind procedurile. Titlul I tratează procedurile de achiziții publice și integrează dispoziții privind planificarea, consultările pieței, alegerea procedurilor, estimarea valorii contractului și desfășurarea negocierilor – permise în toate procedurile, cu garanțiile adecvate privind transparența și nediscriminarea. Titlul II vizează concepția strategică și executarea achizițiilor publice, simplificând definițiile și dispozițiile relevante pentru a lua în considerare aspecte legate de obiectivele mai largi ale politicilor Uniunii. Titlul III stabilește dispoziții orizontale care vizează aspecte-cheie ale procesului de achiziție, inclusiv contractele excluse și cele mixte – printre care contractele din domeniul apărării și securității, dar și diverse servicii care nu intră sub incidența normelor privind achizițiile, cum ar fi serviciile juridice, serviciile de arbitraj și conciliere, contractele de muncă etc.

Partea a IV-a reglementează concesiunile, indicând în mod specific excluderile și stabilind norme privind pregătirea, proiectarea și procedurile de atribuire, inclusiv evaluarea structurată a riscurilor. De asemenea, se reglementează durata concesiunii, modificările și încetarea contractului.

Partea a V-a definește cadrul pentru ecosistemul digital care susține punerea în aplicare a prezentului regulament.

Partea a VI-a privește transparența și guvernanța.

Partea a VII-a cuprinde dispozițiile finale, reglementând exercitarea delegării și conferind Comisiei competența de a adopta acte delegate.

Regulamentul nu doar abrogă Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE, dar și modifică dispozițiile orizontale privind achizițiile publice incluse în Regulamentele (UE) 2014/1781, (UE) 2024/1735, (UE) 2023/1542, (UE) 2024/3110, (UE) 2025/40, (UE) 2024/1252, (UE) 2024/2847, (UE) 2024/1157 și 1370/2007, precum și în Directivele 2023/1791, 2008/98/CE, 2019/882, 2022/2381 și (UE) 2024/1760.

În prezentul material nu propun o analiză mult detaliată a proiectului propus de Comisia Europeană, ci doar o primă și succintă trecere în revistă a aspectelor mai importante și mai interesante, cum sunt cele legate de alegerea instrumentului normativ, principiile, procedurile de atribuire și motivele de excludere reglementate.

citeste articolul complet pe juridice.ro