Capitolul 5. România şi concertul european, de la criza orientală la marile alianţe ale secolului al XX-lea

Din dorinţa de a contribui în mod util la formarea adolescenţilor, ABC Juridic a decis să vină în întâmpinarea necesităţilor acestora şi astfel a luat naştere rubrica Lyceum. Aici vor putea fi găsite informaţii de interes pentru cititorii liceeni şi nu numai.

Una din metodele prin care urmărim ca Lyceum să-şi atingă scopul constă în prezentarea unor cursuri de Istoria românilor, cursuri ce au menirea de a-i ajuta atât pe cei care susţin examenul de bacalaureat la această disciplină, cât şi pe aceia care vor să-şi sporească noţiunile de cultură generală.

Vă anunţăm că, la fiecare sfârşit de săptămână, o să apară câte un nou capitol în care va fi prezentată o temă din programa de bacalaureat de la disciplina istorie.

Capitolul 5. România şi concertul european, de la criza orientală

la marile alianţe ale secolului al XX-lea

Prin criză orientală sau problemă orientală înţelegem decăderea Imperiul Otoman. De această decădere au profitat în primul rând Rusia şi Austria, care au încercat să împartă Imperiul Otoman.

Decăderea Imperiului Otoman (1683) când turcii au fost înfrânţi sub zidurile Vienei. Revoluţiile de la 1848 au slăbit şi mai mult Imperiul Otoman, Rusia a avut un rol major în înfrângerea revoluţiile de la 1848, puterea ei a crescut şi se manifestă panslavismul în Europa. Rusia urmărea să cucerească tot mai multe zone din Balcani, dar şi să ajungă la Constantinopol.

După înfrângerea revoluţiilor de la 1848, Imperiul Otoman şi Ţarist au încheiat Convenţia de la Balta Liman (1849). În Convenţie se prevedea ca Ţările Române să întreţină o armată ruso-turcă de 25-30.000 de soldaţi, care trebuiau să intervină numai în caz de tulburare a liniştii publice. Emigraţia românească de după 1848 a combătut ideile panslaviste şi a demonstrat că între ocupaţia otomană şi cea ţaristă este de preferat cea otomană, deoarece Turcia era o ţară mult mai liberală decât Rusia.

În perioada modernă, ori de câte ori a izbucnit un război ruso-turc, Rusia a ocupat Ţările Române şi le-a transformat într-un fel de cap de pod, de unde trebuiau să înceapă atacurile ruseşti.

În 1853, Rusia a ocupat principatele, iar Marile Puteri au somat Rusia să-şi retragă trupele. Rusia n-a acceptat acest lucru şi astfel s-a declanşat Războiul Crimeii (1853-1856). Operaţiunile militare s-au desfăşurat în Crimeea şi Imperiul Otoman a fost ajutat de unele Mari Puteri.

Rusia a fost înfrântă, iar în februarie-martie 1856, Marile Puteri s-au strâns în Congresul de Pace de la Paris. În cadrul acestui congres s-a semnat Tratatul de pace de la Paris, care prevedea: înlăturarea protectoratului rusesc, instaurarea garanţiilor colective a Marilor Puteri, cedarea Sudului Basarabiei. Încă din timpul congresului a apărut ideea Ţărilor Române într-un singur stat, susţinută de Franţa prin contele Walewski.

Adunările ad-hoc au stabilit formarea unui singur stat, România, condus de un principe străin, dar Convenţia de pace de la Paris (1858) prevedea constituirea unei uniuni de două state. Totuşi, în 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în cele două principate.

Diplomaţia românească între 1866-1914:

Domnitorul Carol I şi-a propus să cucerească independenţa României. Toate cercurile politice româneşti erau de acord cu ideea cuceririi independenţei, dar difereau căile prin care această independenţă putea fi cucerită.

Conservatorii, de exemplu, se temeau de Rusia şi doreau ca independenţa să fie cucerită printr-un război alături de Germania. În schimb, liberalii, doreau să obţină independenţa printr-un război alături de Rusia, care era interesată de distrugerea Imperiului Otoman.

În 1873, domnul Carol I a ridicat deschis problema independenţei. În 1876, s-a format un guvern liberal condus de Ion C. Brătianu. Acest guvern a acţionat pentru cucerirea independenţei. În septembrie 1876, o delegaţie română condusă de I.C. Brătianu s-a întâlnit la Livadia, în Crimeea, cu o delegaţie rusă condusă de ţarul Alexandru al II-lea şi de cancelarul Gorceakov.

[su_button url=”https://abcjuridic.ro/wp-content/uploads/2015/11/CURS-ISTORIE-5.pdf” background=”#ef4b2d” size=”10″ center=”yes”]Citeşte tot capitolul! [/su_button]

ABC Juridic

ABC Juridic a luat naştere din dorinţa de a construi perspective pentru viitorii specialişti în domeniul juridic.

Related articles
4 Comments
  1. Ana martie 03, at 08:35

    Buna ziua! Multumim pentru materialele oferite pentru bac! Sunt de mare ajutor. Veti posta in continuare si celelalte capitole?

  2. bogdan55 martie 06, at 14:50

    Buna ziua ! As dori sa stiu cand se va publica restul lectiilor ?

  3. ABC Juridic aprilie 04, at 09:12

    Bună ziua! Da, de săptămâna viitoare vom relua postarea acestora.

  4. ABC Juridic aprilie 04, at 09:13

    Bună ziua! De săptămâna viitoare vom relua postarea acestora.

Leave a Comment