O dezvoltare economică durabilă şi creşterea calităţii vieţii, priorităţi majore ale Guvernului
Asigurarea unei dezvoltări economice durabile şi creşterea calităţii vieţii sunt priorităţi majore ale Guvernului României, a declarat marţi ministrul Bogdan Mănoiu, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), la Conferinţa „Creşterea economică verde – premisă pentru dezvoltarea durabilă”, organizată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, în colaborare cu Institutul European din România.
În opinia şefului DAE, pentru aceasta sunt necesare îmbunătăţirea răspunsului la dezastre naturale şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor, conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural şi promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor.
„Şi, nu în ultimul rând, aceste politici se vor baza pe economia verde – o economie pe care suntem datori să o promovăm cu toate forţele”, a spus Bogdan Mănoiu, subliniind că deceniul 2011-2020 este hotărâtor pentru consolidarea economiei europene şi recuperarea decalajelor de competitivitate faţă de principalii concurenţi mondiali.
Şeful DAE a explicat că, pentru orientarea economiilor tuturor statelor membre către creştere economică durabilă şi generarea de locuri de muncă mai multe şi mai bune, UE a dezvoltat o strategie coerentă – Europa 2020, care stabileşte obiective ambiţioase în cinci domenii: ocuparea forţei de muncă; cercetarea, dezvoltarea şi inovarea; energia şi schimbările climatice; educaţia; incluziunea socială. El a afirmat că aceste obiective au fost translatate de toate statele membre în ţinte naţionale şi trebuie reflectate în toate politicile sectoriale şi orizontale care vizează dezvoltarea în deceniul 2011 – 2020.
De asemenea, Bogdan Mănoiu a precizat că, în contextul Strategiei Europa 2020, obiectivul creşterii economice durabile este urmărit prin iniţiativa emblematică O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, care stabileşte un set de acţiuni relevante pentru promovarea economiei verzi şi este strâns legată de alte iniţiative emblematice, precum Politica industrială, Uniunea inovării, Agenda digitală şi Agenda pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă.
„Aşa cum se preconizează în iniţiativa emblematică „O Uniune a inovării”, existenţa unor norme şi obiective de mediu mai stricte dă un impuls puternic eco-inovării. Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii reprezintă, de asemenea, un exemplu privind modul în care pot fi mobilizate forţele pieţei unice pentru a utiliza resursele într-un mod mai eficient”, a afirmat ministrul Mănoiu.
El a mai spus că, în ceea ce priveşte eficacitatea energetică, iniţiativa „O Europă eficientă” din punctul de vedere al utilizării resurselor estimează că primele nouă măsuri adoptate în cadrul Directivei privind proiectarea ecologică vor reduce consumul cu aproximativ 340 TWh până în 2020, adică echivalentul a energiei produse de 77 de centrale electrice obişnuite. Se preconizează, de asemenea, că Directiva revizuită privind performanţa energetică a clădirilor, care a intrat în vigoare în iulie 2010, va duce la o scădere cu aproximativ 5 % a consumului final de energie la nivelul UE până în 2020.
„Dacă se vor pune în aplicare politicile necesare, iar infrastructura, tehnologia şi piaţa vor avea evoluţii pozitive, modelele arată că producţia de energie electrică, sectorul rezidenţial şi cel industrial ar trebui să poată reduce cu peste 80% emisiile de gaze cu efect de seră, sectorul transporturilor cu aproximativ 60%, iar sectorul agricol cu aproximativ 40%”, a spus şeful DAE.
Bogdan Mănoiu s-a mai referit şi la Programul Naţional de Reformă (PNR) 2011-2013, prin care se implementează priorităţile de reformă subsumate obiectivelor strategiei Europa 2020, inclusiv cele care vizează asigurarea unei creşteri economice ecologice.
Prin Programul Naţional de Reformă 2011-2013, România se aliniază eforturilor UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puţin 20% faţă de nivelurile din 1990. Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul României, pe baza contribuţiei esenţiale a Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP), a conceput un set de măsuri integrate axate pe două linii principale de reformă: una care se referă la susţinerea tranziţiei către o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor şi al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi o a doua care se referă la dezvoltarea de tehnologii şi măsuri pentru a atenua efectele emisiilor de GES.
În acest sens, Mănoiu a subliniat că, pentru România, PNR prevede ca în anul 2020, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie de 24%, iar ţinta naţională pentru eficienţa energetică este reducerea consumului de energie primară cu 19%.
„România dispune de un potenţial important şi diversificat de surse regenerabile de energie, estimat la 1,2 TW pentru energia solară, 23 TW pentru energia eoliană, 36 TW pentru energia hidro. Potenţialul hidrotehnic amenajabil este exploatat în proporţie de cca. 48%, iar în sectorul eolian, în prezent, există o capacitate instalată de 500 MW. Din analiza potenţialului energetic al surselor regenerabile de energie rezultă că, pentru atingerea ţintei stabilite pentru 2020, România va trebui să valorifice 63,5% din potenţialul total al surselor regenerabile de energie de care dispune – ceea ce implică tehnologii moderne, bazate pe soluţii ecologice”, a apreciat Mănoiu.
Totodată, ministrul a explicat că, pentru atingerea ţintei naţionale asumate în domeniul surselor regenerabile de energie (SRE), direcţiile de acţiune – subsumate obiectivului general al Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020 – vizează preponderent: creşterea gradului de valorificare a SRE pentru producţia de energie electrică şi termică; perfecţionarea pieţei de certificate verzi; promovarea unor mecanisme de susţinere a utilizării resurselor energetice regenerabile în producerea de energie termică şi a apei calde menajere.
La eveniment au mai participat ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, şeful Reprezentanţei CE la Bucureşti, Niculae Idu, directorul general al Institutului European din România, Gabriela Drăgan, precum şi alţi reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor publice şi de cercetare cu responsabilităţi în domeniu.
Sursă: http://bonn.mae.ro/romania-news/507
No Comments Yet!
You can be first to comment this post!