Avocații pot fi și administratori de firme: Parlamentul a eliminat o incompatibilitate veche de trei decenii

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat la 10 iunie 2026 — cu 302 voturi „pentru”, zero „contra” și zero abțineri — proiectul de lege PL-x 387/2025 care modifică Legea avocaturii nr. 51/1995.

Inițiativa, demarată de senatorul Cătălin-Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR, alături de senatorul Robert-Marius Cazanciuc și alți cinci parlamentari, elimină incompatibilitatea dintre exercitarea profesiei de avocat și calitatea de administrator, membru în consiliul de administrație, acționar, asociat sau asociat unic într-o societate comercială. Legea clarifică totodată regimul patrimoniului de afectațiune al formelor de exercitare a profesiei și merge la promulgare, Consiliul UNBR având 90 de zile pentru actualizarea Statutului profesiei. România se aliniază astfel practicii din Germania, Franța și Polonia, care permit deja, în grade diferite, cumulul avocat–manager. [1][2]

Ce schimbă noua lege

Proiectul, înregistrat la Senat ca L337/2025 și adoptat de acesta la 13 octombrie 2025, a fost votat de Camera Deputaților în forma transmisă de Senat [2]. Potrivit expunerii de motive semnate de Fenechiu, Cazanciuc, Niculescu-Țâgârlaș și Rujan, intervenția legislativă vizează trei aspecte „insuficient reglementate sau necorelate cu jurisprudența europeană”: regimul juridic al bunurilor din patrimoniul formelor de exercitare a profesiei, compatibilitatea calității de avocat cu cea de administrator sau membru în CA și compatibilitatea cu poziția de acționar, asociat sau asociat unic [3].

Concret, modificarea art. 16 din Legea 51/1995 permite avocatului să dețină legal calitatea de administrator sau membru în consiliul de administrație al unei societăți înființate în baza Legii nr. 31/1990, precum și pe cea de acționar, asociat sau asociat unic — cu condiția ca obiectul de activitate al firmei să nu aducă atingere demnității sau confidențialității profesiei, iar implicarea patrimonială să nu creeze confuzie între patrimoniul profesional și cel comercial [1]. Modificarea art. 5 introduce Registrul electronic al patrimoniului de afectațiune al avocaților, a cărui înscriere produce opozabilitate față de terți; bunurile profesionale pot fi folosite și pentru activități conexe (formare profesională, proiecte academice, consultanță în domenii auxiliare dreptului), cu respectarea secretului profesional [1][3].

Logica și avantajele cumulului avocat–administrator

Expunerea de motive pleacă de la o constatare practică: în lipsa unei prevederi exprese, barourile interpretau diferențiat incompatibilitățile, pe baza formulei vagi „activități incompatibile cu demnitatea profesiei” din vechiul art. 16 — o interpretare „adesea subiectivă și inegală”, generatoare de sancțiuni neunitare [3]. Un cadru clar aduce, în cuvintele inițiatorilor, „predictibilitate și transparență profesională”.

Dincolo de acest argument, eliminarea incompatibilității are o logică economică solidă. Ea corectează o asimetrie: avocatul putea deține capitalul unei firme, dar nu o putea conduce, fiind nevoit să recurgă la administratori interpuși — o ficțiune costisitoare care dilua răspunderea. Apoi, valorifică o competență evidentă: avocatul cunoaște dreptul societar, fiscal și contractual, deci este unul dintre cei mai calificați profesioniști pentru o funcție în care răspunderea pentru gestiune este în esență juridică. Inițiatorii subliniază și dimensiunea antreprenorială: clarificarea asocierii unice, „cu condiția declarării și delimitării patrimoniale stricte”, permite inițiative compatibile cu profesia — firme de consultanță fiscală, formare juridică, platforme legale digitale [3]. În fine, vechea zonă gri privind asociatul unic genera temeri legitime — confuzia patrimoniilor, folosirea societății ca paravan — pe care legea le tratează acum prin condiții exprese, nu prin interdicție totală [3].

Garanțiile rămân deontologice: independența, demnitatea, confidențialitatea și evitarea conflictelor de interese, la care se adaugă separarea clară între patrimoniul profesional și cel economic și protecția interesului public [1][3].

Germania, Franța și Polonia

Germania. Legea federală a avocaturii (BRAO) — invocată și în expunerea de motive [3] — nu interzice de principiu un al doilea rol comercial: refuzul sau retragerea dreptului de practică intervin doar dacă activitatea este incompatibilă cu rolul avocatului de organ independent al justiției sau periclitează încrederea în independența sa (§ 7 nr. 8 și § 14 alin. 2 nr. 8 BRAO) [4]. În practică, un Rechtsanwalt poate fi Geschäftsführer al unui GmbH, calitatea de administrator fiind „compatibilă doar în condiții restrictive și cu obligația separării activităților” [3]; jurisprudența sancționează situațiile cu risc ridicat — de exemplu, intermedierea imobiliară prin GmbH a fost considerată incompatibilă [5]. Reforma BRAO din 2022 a liberalizat suplimentar formele de organizare ale profesiilor juridice [6].

Franța. Avocatul rămâne, în principiu, incompatibil cu activitățile comerciale și cu funcțiile executive (gérant de SARL, directeur général) — art. 111 din Decretul nr. 91-1197 [7]. Expunerea de motive reține exact această distincție: avocatul francez „poate deveni membru în consilii de administrație (neexecutiv), dar exercitarea unor funcții executive este condiționată de absența conflictelor de interese și de aprobarea baroului” [3]. Decretul nr. 2020-58 din 29 ianuarie 2020 a relaxat regimul: avocatul cu vechime de cel puțin șapte ani poate fi administrator sau membru al consiliului de supraveghere al unei societăți comerciale și chiar președinte al consiliului de administrație al unei SA, cu condiția ca președinția să fie disociată de direcția generală [8]. Modelul francez separă deci funcțiile neexecutive (permise) de gestiunea executivă (interzisă) — mai restrictiv decât soluția adoptată acum de România.

Polonia. Adwokații pot exercita funcția de membru al consiliului de administrație (zarząd) sau de prokurent în societăți comerciale, după ce Consiliul Suprem al Baroului (NRA) a modificat în 2019 Codul de etică al profesiei; condiția este ca activitatea managerială să nu scadă calitatea asistenței juridice acordate și să nu erodeze încrederea clienților [9]. Restricții punctuale rămân în Codul societăților comerciale — de exemplu, juristul angajat al societății nu poate fi simultan membru al consiliului de supraveghere al aceleiași societăți (art. 214 k.s.h.) [10].

Concluzie

Prin votul unanim al Camerei Deputaților, proiectul inițiat mută România de la unul dintre cele mai rigide regimuri de incompatibilitate din Europa la unul dintre cele mai permisive — comparabil cu modelul german și polonez și mai liberal decât cel francez. Așa cum arată expunerea de motive, miza nu este doar libertatea economică a avocatului, ci „creșterea transparenței, a predictibilității și a încrederii în profesia de avocat, într-un context juridic și economic tot mai complex” [3].

Bibliografie

[1] UNBR — „UNBR Info | Reformă istorică în legea avocaturii: Avocații pot deveni administratori de companii și asociați unici”, 10 iunie 2026, https://unbr.ro/unbr-info-reforma-istorica-in-legea-avocaturii-avocatii-pot-deveni-administratori-de-companii-si-asociati-unici/

[2] Camera Deputaților — Fișa legislativă PL-x nr. 387/2025 (Senat: L337/2025; adoptat de Senat la 13.10.2025; adoptat de Camera Deputaților la 10.06.2026, vot: 302 pentru, 0 contra, 0 abțineri), https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=22662

[3] Expunere de motive la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 — inițiatori: sen. Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL), sen. Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș (PNL), sen. Robert-Marius Cazanciuc (PSD), sen. Ion-Cristinel Rujan (PSD), https://www.cdep.ro/proiecte/2025/300/80/7/em492.pdf

[4] Bundesrechtsanwaltsordnung (BRAO), § 7 nr. 8, § 14 alin. 2 nr. 8 — traducere oficială: https://www.gesetze-im-internet.de/englisch_brao/englisch_brao.html

[5] Rechtslupe — „Unvereinbare Tätigkeiten — der Rechtsanwalt als Geschäftsführer in der Immobilienwirtschaft”, https://www.rechtslupe.de/beruf/unvereinbare-taetigkeiten-der-rechtsanwalt-als-geschaeftsfuehrer-in-der-immobilienwirtschaft-3107744

[6] Haufe — „BRAO-Reform: Rechtsformwahl” (reforma din 1 august 2022), https://www.haufe.de/recht/kanzleimanagement/brao-reform-ab-182022/brao-reform-rechtsformwahl_222_571656.html

[7] Décret n° 91-1197 du 27 novembre 1991, art. 111, Légifrance: https://www.legifrance.gouv.fr/loda/article_lc/LEGIARTI000041504307

[8] Lexbase — „Quelles fonctions un avocat peut-il exercer dans une société ? Situation après le décret n° 2020-58 du 29 janvier 2020″, https://www.lexbase.fr/article-juridique/57156246 ; vezi și Codul deontologic al Baroului Paris, art. P.41: https://codedeonto.avocatparis.org

[9] Rynek Prawniczy — „Adwokaci mogą już etycznie dorabiać jako menedżerowie w biznesie” (modificarea Zbiór Zasad Etyki Adwokackiej, 2019), https://rynekprawniczy.pl/2019/10/03/adwokaci-moga-juz-etycznie-dorabiac-jako-menedzerowie-w-biznesie/

[10] Infor.pl — „Zakaz łączenia stanowisk w spółce z o.o.” (art. 214 Kodeks spółek handlowych), https://ksiegowosc.infor.pl/obrot-gospodarczy/spolki/63970,Zakaz-laczenia-stanowisk-w-spolce-z-oo.html