Decizie CJUE privind competența CCR și imposibilitatea de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor

Un judecător nu poate fi tras la răspundere disciplinară pentru că a aplicat dreptul
UE. Judecătorii români pot examina compatibilitatea unei legi naţionale care a fost declarată
constituţională cu dreptul UE.

Articol redactat de Alexandru-Florin Cartoafă, student în anul II la Facultatea de Drept a Universității București, grupa 216.

CJUE a publicat astăzi, 22.02.2022 hotărârea în cauza C-430/21 prin care a statuat că un
judecător nu poate fi tras la răspundere disciplinară din cauza aplicării dreptului UE, dar
și că dreptul Uniunii se opune unei norme naționale în virtutea căreia instanțele naționale
nu au abilitarea să examineze conformitatea cu dreptul Uniunii a unei legislații naționale
constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a curții constituționale a statului
membru respectiv.

”Pentru aceste motive, Curtea (Marea Cameră) declară:

1) Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4
alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului
Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici
naționale în virtutea căreia instanțele de drept comun ale unui stat membru nu au abilitarea
să examineze compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei legislații naționale pe care curtea
constituțională a acestui stat membru a constatat‑o ca fiind conformă cu o dispoziție
constituțională națională care impune respectarea principiului supremației dreptului Uniunii.

2) Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4
alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului
Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici
naționale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător național pentru
motivul că aceasta a aplicat dreptul Uniunii, astfel cum a fost interpretat de Curte,
îndepărtându‑se de o jurisprudență a curții constituționale a statului membru în cauză
incompatibilă cu principiul supremației dreptului Uniunii”, se arată în decizia CJUE de
marți.”

De asemenea, Curtea a menționat în considerentele hotărârii că deține o competență exclusivă
pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, curtea constituțională a unui stat
membru nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziții de drept al Uniunii, inclusiv a
articolului 267 TFUE, să statueze în mod valabil că Curtea a pronunțat o hotărâre care depășește
sfera sa de competență și, prin urmare, să refuze să dea curs unei hotărâri pronunțate cu titlu
preliminar de Curte.

”În plus, Curtea subliniază că, din moment ce ea deține o competență exclusivă pentru a
furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, curtea constituțională a unui stat membru
nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziții de drept al Uniunii, să statueze în mod
valabil că Curtea a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și, prin
urmare, să refuze să dea curs unei hotărâri pronunțate cu titlu preliminar de aceasta din
urmă”, se arată într-un comunicat de presă transmis marți de Curtea de Justiție a Uniunii
Europene.”

Printr-o decizie pronunțată în decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii români pot lăsa
neaplicate decizii ale CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene, fără a exista riscul
ca aceştia să răspundă disciplinar. Ulterior, Curtea Constituţională a României a transmis că
decizia CJUE nu produce efecte în mod practic decât după revizuirea Constituţiei în vigoare,
„care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu
respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”

Hotărârea integrală poate fi accesată aici:
https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=254384&pageIndex=0&do
clang=ro&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=2515584