Implicațiile Deciziei nr. 454/2018 a Curții Constituționale asupra proceselor ȋn curs de judecată

Studiu realizat de conf.univ.dr. Claudiu-Constantin Dinu, lect.univ.dr. Gheorghe-Liviu Zidaru și prof.univ.dr. Traian-Cornel Briciu și preluat de pe Juridice.ro

I. Contextul adoptării Deciziei nr. 454/2018 a Curții Constituționale[1]

În vara anului 2017, am făcut o analiză Deciziei nr. 369/2017 a Curții Constituționale[2] prin care s-a pus capăt criteriului ,,pragului valoric” ȋn admisibilitatea căii de atac a recursului și deopotrivă s-a confirmat că Înalta Curte de Casație și Justiție este instanță cu plenitudine de competență ȋn judecarea recursurilor[3].

Comentariile noastre au fost apreciative ȋn legătură cu recunoașterea de către Curtea Constituțională a rolului esențial ce revine Înaltei Curți de Casație și Justiție ȋn unificarea practicii judiciare prin plenitudinea de competență ȋn judecarea recursurilor. Totodată, am exprimat opinia conform căreia eliminând criteriul ”pragului valoric” ȋn exercitarea căilor de atac, Curtea Constituțională s-a transformat ȋn legiuitor pozitiv, deoarece, ȋn spatele susținerii legate de nerespectarea egalității ȋn fața legii, Curtea a dat expresie unei neȋncrederi ȋn oportunitatea criteriului valoric. Or, acest aspect intra ȋn marja de apreciere a legiuitorului. În acest sens, arătam că soluția Curții Constituționale echivalează cu o activitate de legiferare indirectă (nu emite norme, dar face introspecții ȋn sfera de apreciere a legiuitorului și ȋi impune criterii de legiferare)[4]. La acel moment, ȋnsă, cele mai mari rezerve le-am exprimat față de considerentele prin care Curtea Constituțională stabilea reguli generale referitoare la efectele pe care hotărârea le produce asupra cauzelor aflate ȋn curs de judecată. Am argumentat, făcând apel inclusiv dotrina favorabilă tezei potrivnice, că instanţele judecătoreşti sunt suverane în a stabili modul în care hotărârile Curţii Constituţionale prin care se constatată neconstituţionalitatea unui text legal sau dintr-o ordonanţă se aplică în cadrul litigiilor aflate în curs, făcând o analiză directă a dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţia României și a dispozițiilor legale aplicabile respectivei cauze, după materia ȋn acesteia.

Puteți citi studiul integral pe site-ul Juridice.ro

Opiniile exprimate aparțin exclusiv autorilor și intră în responsabilitatea exclusivă a acestora.